DURATA CEA MAI MARE A UNUI PROCES ÎN ROMÂNIA: 27 DE ANI!

JUSTIŢIE CU SPOR DE VECHIME!

Inspectia Judiciara va verifica toate instantele implicate in cel mai vechi proces din Romania, aproape 27 de ani, in care intreprinderea de comert exterior Metalimportexport a cerut despagubiri firmei Thyssen Stahl GmbH.

DE LA 01.08.2011 NOUL REVISAL, REGISTRUL SALARIAŢILOR. OBLIGAŢII, TERMENE, COMPLETAREA REGISTRULUI, DOSARUL ANGAJATULUI, ALTE DATE

DE LA 01.08.2011 NOUL REGISTRU AL SALARIAŢILOR – REVISAL

 

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 372 din data de 27 mai 2011 a fost publicata Hotararea Guvernul nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor.

HGR nr. 500/2011 stabileste metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor.

• Actul normativ  intra in vigoare la data de 1 august 2011.
• Registrele infiintate si inregistrate in conformitate cu prevederile HG nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori, in conditiile legii.

 

Persoanele care intocmesc registrul

• Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.
• Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte astfel de unitati fara personalitate juridica, le deleagă competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca şi, totodată, pot delega acestora si competenta infiintarii registrului.
• Completarea si transmiterea registrului se fac de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator.
• Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca. Angajatorul are obligatia informarii, in scris, a inspectoratului teritorial de munca despre incheierea contractului de prestari servicii în condiţiile de mai sus.

Dosarul personal al angajatului

Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.

Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente:

1. actele necesare angajarii,
2. contractul individual de munca,
3. actele aditionale,
4. celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare,
5. precum si orice alte documente prevăzute de lege.

Cuprinsul registrului

Registrul se intocmeste in forma electronica, in ordinea angajarii, si cuprinde cuprinde elementele stabilite prin HGR 500/2011:
– elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, cetatenia si tara de provenienta – Uniunea Europeana – UE, non-UE, Spatiul Economic European – SEE;
– data angajarii;
– perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
– functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
– tipul contractului individual de munca;
– durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
– salariul, sporurile si cuantumul acestora;
– perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
– data incetarii contractului individual de munca.

Completarea, respectiv inregistrarea in registru a elementelor prevazute de lege se face dupa cum urmeaza:
– la angajarea fiecarui salariat, urmatoarele elemente se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza:

1. datele de identificare ale salariatului,
2. data angajarii,
3. elementele referitoare la detasare;
4. functia,
5. tipul contractului de munca,
6. durata normala a timpului de lucru,
7. repartizarea acestuia;
8. salariul,
9. sporurile si cuantumul acestora;
   – salariul, sporurile si cuantumul acestora se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a noii hotarari; – elementele privind perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;
   – data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca;
   – pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.

Orice modificare a elementelor de mai sus se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu excepţiile legale sau juridice evidente.

 

• Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic:

– prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
– prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;
– prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.

• Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, care au delegata competenta infiintarii registrului.

O LEGE DEPĂŞITĂ?! STATUTUL NAŢIONALITĂŢILOR MINORITARE SEMNATĂ DE REGE ÎN ANUL 1945…TOTUŞI ÎN VIGOARE…DAR CINE O APLICĂ?

Legea nr. 86 din 6 februarie 1945 privind Statutul Naţionalităţilor Minoritare

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate

Asupra raportului miniştrilor Noştri secretari de Stat la Departamentele: Naţionalităţilor Minoritare, Justiţie, Afacerilor Interne, Educaţiei Naţionale şi Cultelor cu Nr. 123 din 1945,

Văzând jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 187, 187 din 1945,

În baza înaltului decret regla Nr. 1.626, publicat în Monitorul Oficial din 2 Septemvrie 1944,

Am decretat şi decretăm:

LEGEA pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare

CAPITOLUL I: Dispoziţiuni generale

Art. 1

Toţi cetăţenii români sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie.

Art. 2

Se interzice cercetarea originei etnice a cetăţenilor români în vederea stabilirii situaţiunii lor juridice.

Art. 3

Deosebirea de limbă, de religie, de rasă sau de naţionalitate, nu poate constitui o piedică pentru nici un cetăţean român, pentru dobândirea sau folosirea drepturilor civile şi politice, sau pentru admiterea în funcţiunile publice sau pentru exercitarea oricărei profesiuni.

Art. 4

Cetăţenii români, aparţinând unor naţionalităţi de altă limbă, rasă sau religie, decât cea română, se vor bucura de acelaşi tratament şi de aceleaşi garanţii în drept şi în fapt, ca şi ceilalţi cetăţeni români.

Orice îngrădire, directă sau indirectă a drepturilor cetăţenilor, sau invers, stabilirea de privilegii, directe sau indirecte, pentru cetăţeni, pe temeiul rasei, religiei sau naţionalităţii lor, precum şi orice propovăduire a exclusivismului sau a urei şi dispreţului de rasă, religie sau naţionalitate, se pedepsesc de lege.

Art. 5

Fiecare cetăţean român este singur îndreptăţit a-şi stabili limba maternă sau naţionalitatea sa. Orice amestec din partea oricărei autorităţi în această privinţă este interzisă, organele oficiale fiind obligate a accepta indicaţia cetăţeanului respectiv.

CAPITOLUL II: Dispoziţiuni speciale

Secţia I: Dispoziţiuni privitoare la limbă

Art. 6

Limba oficială a Statului Român este limba română. Totuşi, în acele teritorii administrative sau circumscripţii judecătoreşti, unde o mare parte a populaţiei este de altă limbă decât cea română, se vor aplica cele arătate în art. 8 şi următoarele.

Art. 7

În relaţiunile particulare, ca de pildă corespondenţă, convorbiri telefonice, etc., în industrii şi comerţ, în materii de religie, presă, publicaţiuni de orice natură, sau în adunări publice, cetăţenii români pot întrebuinţa în mod liber şi fără nici o restricţie orice limbă.

Art. 8

Tribunalele şi judecătoriile care au competenţa asupra unei circumscripţii judecătoreşti în care potrivit ultimului recensământ, cel puţin 30% din locuitori, sunt de limba maternă comună a populaţiei respective, dar alta decât cea română, sunt obligate:

a)A accepta orice script prezentat de locuitorii circumscripţiilor respective care formează cota de 30%, în limba lor fără a se pretinde şi o traducere în limba Statului;

b)A se pronunţa asupra acestor scripte în aceeaşi limbă;

c)A asculta partea in limba sa maternă.

Art. 9

Ministerul Justiţiei stabileşte, în baza datelor statistice oficiale, care anume sunt tribunalele şi judecătoriile prevăzute în art. 8.

Art. 10

Autorităţile comunale şi judeţene care au competenţă teritorială asupra unui district administrativ, în care potrivit ultimului recensământ, numărul cetăţenilor de limbă maternă comună, alta decât cea română, este de cel puţin 30% din totalul locuitorilor acelui district, sunt obligate:

a)A accepta orice fel de scripte, din partea locuitorilor ce formează cota de 30%, în limba lor maternă, fără a pretinde ca aceştia să prezinte şi o traducere în limba oficială a Statului.

b)A se pronunţa aspra scriptelor înaintate, în aceeaşi limbă;

c)A asculta partea în limba sa maternă;

d)În consiliile comunale şi judeţene ale unor asemenea districte teritoriale, membrii aleşi sau de drept ai naţionalităţilor de 30%, vor putea lua cuvântul în limba lor maternă.

Art. 11

Ministerul de Interne, în baza datelor statistice oficiale, stabileşte care anume sunt comunele şi judeţele prevăzute de articolul precedent.

Art. 12

Magistraţii şi funcţionarii instanţelor şi autorităţilor administrative prevăzute la art. 9 şi 11, vor trebui să cunoască limba naţionalităţilor respective.

Art. 13

Ziarele şi publicaţiile periodice ce apar în altă limbă decât cea română vor putea indica în limba respectivei minorităţi atât numele localităţii unde ziarul apare cât şi numele celorlalte localităţi ale ţării.

Art. 14

Numele de familie ale cetăţenilor, în registrele şi documentele de stare civilă, se vor scrie numai în forma şi cu ortografia originală, dovedită cu actele personale ale cetăţeanului respectiv.

Art. 15

În oraşele şi comunele rurale unde conform ultimului recensământ cel puţin 30% din totalul locuitorilor este de limba maternă comună, alta decât cea română, numele străzilor vor trebui să fie indicate şi în limba naţionalităţilor respective.

Art. 16

Funcţionarii publici, de orice categorie, numiţi în baza diplomelor sau certificatelor eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute de Stat, nu vor putea fi supuşi sub nici un motiv, vreunui examen de limbă română.

Art. 17

Legile intervenite de la 23 August 1944, precum şi regulamentele lor de aplicare, vor fi traduse în colecţie oficială, în limbile acelor naţionalităţi conlocuitoare, care reprezintă cel puţin 5% din populaţia totală a ţării, conform ultimului recensământ.

Regulamentele, ordonanţele şi comunicatele autorităţilor locale, se vor publica în limba naţionalităţii care constituie cel puţin 30% din populaţia judeţului respectiv sau localităţii respective

SECŢIA II: Dispoziţiuni privitoare la învăţământ

Art. 18

Statul Român asigură învăţământul în limba maternă prin şcolile de Stat primare, secundare, superioare pentru naţionalităţile conlocuitoare care posedă un număr suficient de şcolari solicitanţi şi cu excepţia localităţilor unde şcolile particulare confesionale corespund acestei necesităţi. Corpul didactic în şcolile de Stat, sau secţiile lor, de altă limbă decât cea română va fi recrutat de preferinţă din naţionalitatea respectivă.

Art. 19

Dispoziţiunile ce se aplică şcolilor particulare confesionale româneşti, se aplică şi şcolilor particulare confesionale ale naţionalităţilor.

Art. 20

La examenele, inclusiv bacalaureatul, atât în şcolile de stat, sau secţiile lor, de altă limbă decât cea română, cât şi în şcolile particulare confesionale ale naţionalităţilor respective, elevii vor fi examinaţi în limba în care li s-a predat materiile în afară de cazul că însuşi elevul doreşte să fie examinat în limba română.

Art. 21

Şcolile particulare confesionale ale naţionalităţilor se vor bucura de acelaşi sprijin material al Statului, ca şi şcolile particulare confesionale româneşti.

Art. 22

Pe lângă Facultatea de Drept şi cea de Litere şi Filozofie de la Universitatea din Cluj, se vor înfiinţa catedre cu limba de predare maghiară şi germană, după necesităţi, avându-se în vedere numărul studenţilor respectivi.

SECŢIA III: Dispoziţiuni privitoare la culte

Art. 23

Cultele recunoscute îşi administrează bunurile lor potrivit statutelor sau actelor de fundaţiune, conform legii asupra regimului general al cultelor.

Art. 24

Este interzis amestecul autorităţilor administrative în chestiunile de serviciu religios al cultelor recunoscute în afară de controlul Ministerului Cultelor.

Art. 25

Preoţii tuturor cultelor recunoscute la pregătire egală şi grade erarhice egale, vor fi în mod egal salarizaţi, întru cât confesiunile lor vor reprezenta numărul prevăzut de legea regimului cultelor pentru a se putea bucura de sprijinul material al statului.

CAPITOLUL III: Dispoziţiuni finale şi transitorii

Art. 26

Ministerul Naţionalităţilor Minoritare, de comun acord cu Ministerul Justiţiei vor lua măsurile legislative necesare pentru soluţionarea tuturor cererilor rămase nerezolvate, înaintate în baza decretului-lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni din legea privitoare la dobândirea cetăţeniei române apărute în Monitorul Oficial nr. 171 din 27 Iulie 1939 şi pentru acordarea unui nou termen de înscriere.

Art. 27

Ministerul Naţionalităţilor va îngriji de executarea dispoziţiilor prezentei legi.

Toate organele administrative şi poliţieneşti vor executa dispoziţiunile acestui minister, date în legătură cu aplicarea legii de faţă.

Plângerile cetăţenilor români de orice confesiune sau naţionalitate, pentru violare sau greşită aplicare a principiilor stabilite prin această lege, se vor adresa Ministerului Naţionalităţilor Minoritare.

Art. 28

Toate dispoziţiunilor anterioare legale sau regulamentare contrarii prezentei legi sunt şi rămân abrogate.

-****-

		MIHAI I
		Ministrul justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu
Ministerul naţionalităţilor minoritare Gh. Vlădescu-Răcoasa		Ministrul educaţiei naţionale, Stefan Voitec
Ministerul afacerilor interne, General de Corp de Armată Adjutant N. Rădescu
	Ministerul cultelor, Gh. Popp

Anexa: Raportul d-lui ministru al naţionalităţilor minoritare către M. S. Regele

S i r e,

Avem onoare a supune spre Înalta aprobare şi semnătură a Maiestăţii Voastre, alăturatul proiect, de decret-lege pentru statutul naţionalităţilor.

Proiectul acesta de lege nu face altceva decât grupează într-un tot unitar dispoziţiile legale ce recunosc drepturile şi libertăţile naţionalităţilor în sânul Statului Român. El se găseşte pe linia largei şi generoasei noastre înţelegeri faţă de toate popoarele pe care soarta le-a determinat să convieţuiască pe teritoriul Statului nostru. Începând cu Proclamaţia dela 1 Decemvrie 1918 la Alba Iulia şi continuând cu Tratatul Minorităţilor pe care l-am semnat în 1918, cu prevederile Constituţiei din 1923 şi cu dispoziţiile legale ale diferite autorităţi de resort învestite cu această competenţă, Statul Român a înţeles să consfinţească tradiţionala noastră omenie populară şi să înscrie în texte ocazionale normele ce trebuiesc să ghideze în raporturile noastre ca Naţiune majoritară cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare, mai puţin numeric.

Lipsa unui instrument juridic precis şi coordonat în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle naţionalităţilor conlocuitoare ale României, era în primul rând viu resimţită în legislaţia noastră. Azi când politica României a căpătat un nou ritm şi este pătrunsă de un spirit nou, promulgarea statutului juridic şi politic al naţionalităţilor conlocuitoare ale României apare ca o necesitate evidentă impusă atât de situaţia internă cât şi de poziţia internaţională a ţării şi a Statuului.

Sunt cu cel mai profund respect,

Sire,

al Maiestăţii Voastre,

prea plecat şi prea supus servitor,

Ministrul naţionalităţilor minoritare,

Gh. Vlădescu-Răcoasa

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 30 din data de 7 februarie 1945

 

FĂRĂ CEAS

VREMURI FĂRĂ CEAS

 

păsări vremuiesc cu glasuri sure

vremea nu mai ştie cum să fie

vântul bate parcă stă să-njure

o lume lividă – vineţie

 

aşteptăm să fie iarnă – -a câta oară ? –

urmele să ni se şteargă în zăpezi

…cârd de gânduri – cârd de ciori coboară

făcând întuneric beznă la nămiezi

 

am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă

stau la geam şi-aştept vreun om să treacă:

nimeni nu s-arată – doar o barcă

 

scârţâie-ntre nori prăfoşi ca o teleagă…

…Dumnezeul lumii e cenuşă

n-a lăsat pe nicăieri vreo uşă

ADRIAN BOTEZ

ATENŢIE! INFRACŢIUNILE ECONOMICE NU MAI SUNT TRATATE BLÂND, A DECIS CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

INFRACŢIUNILE ECONOMICE VOR AVEA ACELAŞI REGIM JURIDIC, FĂRĂ CLEMENŢĂ

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 363 din data de 23 mai 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 573/2011 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74¹ din Codul penal.

Dispozitiile legale supuse examinarii au urmatorul continut:

Art. 74¹ din Codul penal:
“In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.

Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.

Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin dispozitiile legale criticate, legiuitorul a urmarit instituirea unor  circumstante atenuante care sa duca la reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa, ajungand pana la posibilitatea aplicarii unei pedepse cu amenda penala ori a unei sanctiuni cu caracter administrativ.

Curtea apreciaza ca din reglementarea supusa controlului rezulta vicii de neconstitutionalitate, motiv pentru care constata ca exceptia de neconstitutionalitate formulata este intemeiata, in principal, pentru urmatoarele considerente:

1. Incalcarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii

2. Incalcarea dreptului la un proces echitabil

Curtea A DECIS:  admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 74¹ din Codul penal sunt neconstitutionale.

CONCURS Editura RAFET. REGULAMENT, DATE DE CONTACT, TERMENE…

Editura RAFET şi Asociaţia ,, Renaşterea Râmniceană’’

Organizează

 

FESTIVALUL-CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „TITEL CONSTANTINESCU” REGULAMENT

 

CONCURS DE VOLUME

 

Festivalul Naţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU”, ediţia a IV-a, îşi propune sprijinirea creatorilor literari din România şi din diaspora. Concursul de literatură cuprinde mai multe genuri literare la care concurenţii pot lua parte (poezie, proză scurtă, eseu, teatru, critică).

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

–         primirea lucrărilor: 15 ianuarie – 10 IULIE 2011

–         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: 15 IULIE – 5 AUGUST 2011

–         premierea şi gala laureaţilor: 13 AUGUST 2011

Creatorii literari pot participa la concurs la unul sau la mai multe genuri literare, cu un singur volum care să nu depăşească 120 pagini  scrise pe computer, cu litera de 12, format A5. Nu sunt acceptate volumele publicate.

Acestea se primesc la sediul Editurii RAFET din Râmnicu Sărat, str. Gradiştea nr. 5 jud. Buzău, cod poştal 123500, pe CD ori pe adresa de        e-mail: editurarafet@yahoo.com.

Volumele trimise pentru concurs nu se returnează după terminarea festivalului.

 

 Premiile care se vor acorda:

1. Marele Premiu „ Titel Constantinescu” – publicarea volumului

2. Premiul  ,, Slam Râmnic – publicarea volumului

3. Premiul „Victor Frunză”-publicarea volumului

4. Premiul „ Octavian Moşescu ”-publicarea volumului

5. Premiul „Florica Cristoforeanu” ”- publicarea volumului

 

 

Constantin Marafet

 

 

JOCUL DESTINULUI. Roman în trei volume de Ovidiu Vasilescu. Editura „Călăuza v.b.” Deva, 2010

TĂRÂMUL ARTEI (1) Cronica- serial de Adrian Botez

„TOTUL (PREA) NOU”…, PE FRONTUL CĂRŢII ŞI ARTELOR:

„LECTURA – CALE  SPRE TĂRÂMURILE ARTEI” – coordonator: RODICA LĂZĂRESCU[1]

 

…Sub mâna energic-coordonatoare a doamnei prof. dr. RODICA LĂZĂRESCU, de la Colegiul Naţional „Ion Creangă”, din Bucureşti, a apărut, la Editura Gabriel 2005 („Creată ca să lumineze”), Bucureşti, în primăvara lui 2011, cartea „Lectura – cale spre tărâmurile artei”. Această lucrare sintetizează tot ce s-a scris, spre a se dezbate, la Ediţia a IV-a a Simpozionului dedicat lecturii, simpozion cu participare intern-românescă (comunicări din 22 de judeţe şi din Bucureşti) şi internaţional-românească (participanţi din Republica Moldova – 3, din Canada – 2, din Japonia – 1 şi din Australia – 1). De data aceasta, faţă de ediţia de anul trecut, conexiunile Artei Lecturii cu celelalte Arte sunt explicite şi, în general, rafinat îmbinate, precum „corespondenţele” baudelaire-iene.

Lucrările s-au desfăşurat pe cinci secţiuni, care au dat naştere, în carte, la tot atâtea capitole activ-meditative (cel puţin, în intenţie) : I – Incursiune printre arte (14 lucrări); II – Incursiune prin literatură (17 lucrări); III – Incursiune prin mitologie şi istorie (7 lucrări); IV – Lectură, carte, bibliotecă (13 lucrări); V – Concretizări (20 de lucrări).

 

Organizarea materialului, tehnoredactarea, corectura, coperta lucrării (foarte sugestivă, pentru cele cuprinse… între coperţi!) – sunt opera (exclusivă şi integrală!) a aceleiaşi harnice, iscusite şi extrem de exigente (în primul rând, cu sine!) doamne prof. dr. RODICA LĂZĂRESCU. O muncă teribilă, mai ales când nu totdeauna te întâlneşti, în organizarea acestor simpozioane şi în sintetizarea materialelor lor, cu… „onestitatea în carne şi oase”… mai ales în aceste vitrege vremi (din punct de vedere spiritual), în care mulţi vor „să iasă în faţă”, prin mijloace nu mereu şi constant… „ortodoxe”!!! De aceea, munca de „plivitor/grădinar” al unei astfel de lucrări este una care nici nu poate fi evaluată, vreodată, la justa (şi cumplit de trudita) ei valoare…!

 

Cum se declară în Argumentul (deschizător de carte) al doamnei prof. dr. RODICA LĂZĂRESCU, „dată fiind tema acestei ediţii, multe lucrări au fost bogat ilustrate cu fotografii, postere, ppt-uri, documente html, filmuleţe, ilustraţii care, din motiv de ordin tipografic, nu au putut fi incluse în acest volum. Din aceleaşi motive, am renunţat la bibliografiile indicate de autori, în finalul lucrărilor şi, în unele cazuri, la mottouri”.

 

Lucrarea coordonată de doamna prof. dr. RODICA LĂZĂRESCU are multiple merite – dar lasă loc şi la cel puţin o întrebare severă, pe care o vom pune spre sfârşitul prezentării. Evident, nu doamna prof. dr. RODICA LĂZĂRESCU răspunde pentru atitudinea intelectuală a „contributorilor” acestei lucrări.

Să începem, cum e şi firesc, şi onest – cu meritele (incontestabile).

 

Este o alcătuire/structură riguros-ştiinţifică, deschide perspective ideatice largi şi fertile, în domeniile artelor, favorizează discuţii şi dialoguri interesante inter-arte, readuce în discuţie profunzimea semantică a unor termeni, rar uzitaţi, din cultura antică, dovedind că vremurile noi sunt extrem de sărace în invenţii (autentice şi viabil-operatorii!) şi revelaţii cultural-artistice ideatic-fertile (deşi, nu trece bine anul şi se găseşte câte unul care se proclamă „buricul pământului” şi „Demiurgul/Ctitorul”, fără dubii, întru Arta Cutare… sau Curentul Artistic Cutărescu!).

Poate cel mai substanţial câştig (semantic – nu neapărat şi de eficienţă) al lucrării: ideea că „lectura” este şi devine tot mai mult un concept cu limite lărgite. „A lectura” nu mai înseamnă, aici, doar „a citi o pagină de carte”, ci şi a descifra codurile celorlalte arte: lectură de imagine, lectură de culori, lectură de forme cultural-arhitecturale, lectură de semne istorico-arheologice, lectură de efecte sonor-muzicale etc.

---

[1] Coordonator RODICA LĂZĂRESCU, Lectura – cale spre tărâmurile artei, Editura Gabriel 2005, Bucureşti, 2011.

Text de Adrian Botez

POEMUL CA MATRICE. Punte de legătură între oglinzi…

PRIMIM DE LA EUGEN EVU:

Ars poetica

 

     Poetei Doina Uricariu

 

Ce văd oglinzile şi tac,

ce văd şi uită ca visat

ce văd, inversul timp opac

doar poezia, clipă-n veac,

exprimă uneori mirat

trup umbrei, cântec colorat

                bogat sărac.

 

Ce-a fost cum nici n-a existat,

frumoase fiind, ori nefrumoase,

ce văd oglinzi, nemincinoase,

Clarul divinului muşcat

de Empatiile geloase-

               aspră mătase…

 

Unicitatea ce se sfarmă

rodind dorinţe şi trădări:

am fost şi rege-acestei stări,

şi sclav, pe feluritul Ieri

murind răsunător prin charmă

întors nesaţiu cosmic, armă

a Visului ca Nicăieri

              de vindecări.

 

Ce rabdă-n Sinegrii şi curg

presimte Sufletu- n Amurg

când Spiritul s-ar smulge-n Zbor

incognoscibil Demiurg,

doar poezia, ca decor,

conţine Gestul Creator

               că te ador.

 

                       Eugen Evu

CULTURA FĂRĂ FRONTIERE. Premii, concluzii, evenimente, scriitori, opere, formele operelor, cultura ca rezistenţă…

PRIMIM DE LA STEFAN DORU DANCUS, revista Singur:

 

Premiile festivalului

 

• Premiul I – Viorel Mureşan, pentru volumul „Buchetul de platină”

• Premiul II – Ştefan Doru Dăncuş, pentru volumul „Scrum/Cendre”

• Premiul pentru debut – Dorel Todea, pentru volumul „Ruga de veci”

• Premiul din partea Cenaclului literar artistic „Andrei Mureşeanu” – Adriana Lisandru, pentru volumul „Despre ea, niciodată”

• Premiul pentru volum în manuscris, oferit de Editura Grinta – Adeline Adriana Timiş, „Timpul nu a mai avut răbdare”

• Premiul Despărţămîntului Vişeu-Iza al Astrei – Ioan V. Maftei-Buhăieşti, pentru volumul „Mic tratat la chipul din oglindă”

• Premiul Asociaţiei cultural-turistice „Hiperboreea” – Ion Bogdan, pentru volumul „Valea Pământului”

• Premiul Fundaţiei „Anca Maria Sasu”, in memoriam –  Elisabeta Maria Ciuban

• Premiul Editurii Transilvania –  Bianca Grad

 

 

Revistele literare, în centrul atenţiei la Vişeu de Sus

Ediţia a XXXIII-a a Festivalului interjudeţean de literatură şi folclor “Armonii de primăvară”, desfăşurată week-end-ul trecut la Vişeu de Sus, sub atenta coordonare a omului de cultură  Lucian Perţa, a avut, ca de fiecare dată, o zi dedicată poeziei şi una menită să delecteze spectatorii prin cântecul şi dansul popular. Sâmbătă, în sala de şedinţe a Primăriei, s-a desfăşurat o dezbatere pe tema problemelor pe care le întâmpină azi revistele literare, discuţie la care au luat parte reprezentanţi ai unor reviste de cultură în format tipărit şi electronic din Londra, Târgovişte, Bistriţa, Zalău şi Satu Mare.  

O problemă majoră: difuzarea

După scurte introduceri rostite de Lucian Perţa şi primarul Vasile Ciolpan, cel care a spart gheaţa dezbaterilor  a fost George Vulturescu, poetul sătmărean care conduce revista de tradiţie “Poesis”: “Cred că prin astfel de întâlniri nu rezolvăm mare lucru, nu rezolvăm probleme ale literaturii, poate doar ne văicărim puţin şi schimbăm multe gânduri şi multe cărţi”, a început el, într-o notă mai degrabă pesimistă. Apoi, Vulturescu a prezentat, pe scurt, revista “Poesis”, care apare din 1990 şi care, de anul trecut, are o nouă “ramură”, revista “Poesis internaţional”. “Dacă publică poezii în engleză şi franceză, nu înseamnă imediat că revista este internaţională. Literatura română nu are audienţa meritată în spaţiul european, dar, probabil, şi din vina noastră”, a spus Vulturescu, atrăgând apoi atenţia asupra faptului că şi în interiorul ţării difuzarea revistelor literare lasă mult de dorit. 

Proiectul primei agenţii literare, conturat de Ştefan Doru Dăncuş

În aceste condiţii, unii oameni de cultură propun ca alternativă revistele online, precum “Faleze de piatră” a proiectului “Cititor de proză”, cu sediul la Londra. Din partea acestei reviste a vorbit criticul literar şi eseistul Virginia Paraschiv, redactor,  care a arătat că “Faleze de piatră” “propune o varianta unei Românii creatoare, profunde, dinamice şi serioase” şi care i-a îndemnat pe toţi cei cu talent literar sau pasionaţi de literatură să se logheze pe “Cititor de proză”. Ştefan Doru Dăncuş, poet şi realizatorul revistei “Singur” de la Târgovişte a arătat, pe scurt, diferenţele dintre o revistă tipărită şi una online: “Internetul mizează pe libera exprimare a tuturor, în timp ce revistele tipărite apar în baza unor selecţii sau afinităţi. Dar Internetul e foarte bun, pentru că de acolo poţi selecta scriitori pe care să-i publici şi în revistele tipărite. Eu am creat grupul media “Singur” pe care vreau să-l transform în prima agenţie literară din România, care va promova valori selectate de oameni avizaţi”. George Vulturescu i-a dat dreptate: “Scriitorul român nu are impresar, el îşi vinde singur cartea. De aceea e important să ne întâlnim în câteva locuri din ţară unde au loc evenimente literare. Aceste întâlniri ţin loc de difuzare, de fapt. Agenţiile ajunse pe mâini bune vor fi foarte benefice pentru soarta scriitorilor”.

Pro şi contra revistelor online

“Problema cititorului e felul în care presa literară se regăseşte în chioşcuri”, şi-a început intervenţia profesorul de istorie şi scriitorul Marian Nicolae Tomi din Vişeu de Sus. “”Nord Literar” e o revistă a Maramureşului, dar apare la Vişeu într-un exemplar sau două, pe care le cumpăr eu. Cred că lipseşte un distribuitor naţional. E foarte trist acest lucru. Îmi aduc aminte că atunci când eram elev de liceu fugeam la chioşc să fiu printre primii care prind “Luceafărul” şi “România literară”. Din păcate, azi nu cred că mai există aceeaşi patimă printre elevi”, a spus M.N. Tomi, trecând, apoi, la o altă problemă: “Aceste publicaţii au un concurent – revistele online. Eu, personal, nu sunt un mare amator al lor, poate că sunt conservator. În mediul online am senzaţia că totul zboară în necunoscut, poate chiar dispare. Prefer revista pe hârtie, care mi se pare că are mai multă durabilitate, dar la care îmi place şi culoarea, îmi place şi mirosul, îmi place să o simt, ca pe-o femeie. Femeia mea, revista!” La asemenea afirmaţii, Virginia Paraschiv a simţit nevoia să vină cu mici precizări în apărarea revistelor online: “Şi internetul este tot un agent literar. Prin hipermediatizare pe Internet a textului literar, vin sponsorizări pe anumite texte şi textul virtual se transformă în carte tipărită”.

Revistele literare nu se regăsesc în biblioteci

La întâlnire a participat şi Echim Vancea, poet, editor şi directorul Bibliotecii Municipale “Laurenţiu Ulici” din Sighetu Marmaţiei: “E trist că revistele literare nu se regăsesc în biblioteci. Avem abonamente făcute la terminarea anului financiar şi totuşi revistele nu ajung în biblioteci pentru că dau faliment sau nu-şi mai continuă activitatea. Nu credeţi că am putea fi, la rândul nostru, un partener onest prin abonamentul acela, chiar dacă el e mic?” Echim Vancea a făcut, apoi, referire la calitatea unor reviste literare: “De multe ori apar reviste literare, dar lipsesc forţe locale care să ţină o gazetă, lipsesc numele care să ţină sus ştacheta. Apar orgoliile locale şi atunci scot o revistă literară în care îşi varsă umorile. Se pun, astfel, beţe în roate culturii, literaturii adevărate. Astăzi, revistele literare sunt enorm de multe, foarte diferite, dar majoritatea sunt doar nişte magazine culturale, nişte kitschuri”.

Expoziţie de arte plastic şi de fotografii vechi

La dezbatere au mai participat poetul şi criticul literar Aurel Pop, care conduce revista “Citadela” din Satu Mare; scriitorul Mihai Ganea, directorul Editurii Transilvania; poetul Ion Bogdan din Baia Mare, realizatorul revistei “Calendarul Maramureşului” şi directorul Editurii Cybela; poetul Dorel Todea, reprezentantul Radio Sighet; poetul şi prozatorul Olimpiu Nuşfelean, care conduce revista “Mişcarea literară” din Bistriţa; George Ţâra, care realizează revista “Eco Terra” a Institutului de Cercetare şi Proiectare din Bistriţa; poetul Viorel Mureşan, care conduce revista “Caiete silvane” din Zalău; poetul Vasile Muste, directorul Casei de cultură din Sighetu Marmaţiei. Discuţiile au fost completate de prezentarea unor cărţi apărute la Editura Transilvania, Editura Grinta şi Editura Singur. Cu această ocazie a avut loc prima lansare a cărţii “Ţiganii, aurul şi diamantele”, de Samson Iancu, cea mai recentă apariţie la Editura Singur din Târgovişte. De asemenea, în holul Primăriei a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură, grafică şi sculptură realizată de elevi coordonaţi de prof. Ghertruda Zsegora. După încheierea dezbaterilor, invitaţii au vizitat sediul Asociaţiei Cultural-Turistice “Hiperboreea”, condusă de fostul bibliotecar Adrian Mandric, unde au admirat o interesantă expoziţie de fotografii vechi înfăţişând oamenii şi locurile Vişeului şi ale Văii Vaserului.

Organizatorii Festivalului ”Armonii de primăvară” au fost Primăria şi Consiliul Local Vişeu de Sus, Casa orăşenească de cultură, Cenaclul literar “Andrei Mureşeanu”, Despărţământul Vişeu-Iza al Astrei, Societatea Cultural-Turistică “Hiperboreea”.

Text de Anca Goja

EMINESCU ŞI SATUL ROMÂNESC (7). Serial de Adrian Botez. „Se pune, deci, întrebarea dacă, în momentul de faţă, al artei moderne, nu suntem cumva condamnaţi la căderea fără resurecţie (din moment ce ne aruncăm şi ne tăiem dumnezeul-suflet-credinţă, a fi al nostru, singura şansă de autorecuperare a Fiinţei).”

Primim de la Adrian Botez:

7. DUMNEZEU ŞI “MODERNITATEA” ARTISTICĂ

Lumea fără Mag este supusă valului şi furtunii fenomenalităţii; înşişi zeii sunt respinşi din zona fenomenalităţii – ei ştiu să rămână esenţiali, retrăgându-se în propriul lor mit – sub valurile mării (Odin şi Poetul). Cel care vine să ia putere de la ei,  pentru a înfrunta, prin vis-visare, fenomenalitatea, reimpunând, starea de Mythos, este doar Poetul-Geniul, zămislitorul de lumi eterne (weltbildend, după Heidegger), prin forţa Poeziei: (I-284) “Ele (întrebările) trec pustiul mândru ş-apoi se coboară-n mare / Înecând a mele gânduri de lungi maluri la nisip” (spre infinitatea sensurilor şi esenţa arhetipală). Poetul are curajul titanesc-iraţional de a reinstaura Logos-ul originar, împotriva tuturor monştrilor fenomenalităţii şi împotriva versatilităţii limitei impersonale a fenomenalităţii (vânturile-valurile).

Poetul-Orfeu ştie despre căderea lumilor, dar ştie că orice cădere este preludiul unei noi transcenderi: Roata are, deci, dublă funcţionalitate – distrugând în apocalipsuri ciclice, dar creând şansa de autorecuperare şi resurecţie.

Arta este noua formă de credinţă, de religie (I-322 – Dumnezeu şi om): “Azi  artistul te concepe [pe Dumnezeu] ca pe-un rege-n tronul său, / Dară inima-i deşartă mâna-i fină n-o urmează …/ De a veacului suflare a lui inimă e trează / Şi în ochiul lui cuminte tu eşti om – nu Dumnezeu. / Azi gândirea se aprinde ca şi focul cel de paie – / Ieri ai fost credinţa simplă – însă sinceră, adâncă, / Împărat fuşi Omenirei, crezu-n tine era stâncă, / Azi pe pânză te aruncă, ori în marmură te taie”.

Eminescu avertizează clar asupra pericolului, din lumea modernă, care constă în escamotarea esenţialului şi în importanţa disproporţionată (şi ruinătoare, din punct de vedere spiritual) acordată fenomenalităţii: artistul modern nu mai face efortul de a fi (dând, astfel, fiinţă reală şi lumilor create şi lumilor create de visul-visare), şi se mulţumeşte cu a face (verbalitate care desemantizează lumea, o sărăceşte de existenţa-sacralitate: pânza şi piatra rămân pânza şi piatra netranscense în Idee-sacral – fără şansa, deci, de a se în-dumnezei prin fuziunea dintre ele şi Spiritul Viu-demiurgic al Artistului). A face, lipsit de a fi, creează chinul şi distrugerea esenţei divine (aparent cel puţin) – care, însă, reverberează la nivel cosmic. Se pune, deci, întrebarea dacă, în momentul de faţă, al artei moderne, nu suntem cumva condamnaţi la căderea fără resurecţie (din moment ce ne aruncăm şi ne tăiem  dumnezeul-suflet-credinţă, a fi al nostru, singura şansă de autorecuperare a Fiinţei).

Eminescu nu concepe, însă, Dispariţia, Neantul – şi Roata Sacră. A arunca va însemna a înălţa. A tăia va însemna a unifica în comuniune sacră. Pânza va însemna Mreaja-Māyā, în care aruncarea înseamnă străpungerea iluziei, trecere de dincolo de pânză, în Piatra Munte – unde căderea – este săparea de trepte iniţiatice, către tăietura supremă – Vârf spre Cer.

Deci, poate tocmai Golgota Credinţei, creată prin arta modernă, va deveni premiza resurecţiei cristice a Artei: aruncarea va deveni Revelaţia, tăierea va deveni cadrul teofagiei, ritual al euharistiei artistice (remitizante) a Omenirii – refacerea, din omenire-fenomenalitate – în Ritual-Omenire.

Astfel, arta va putea deveni izbăvitoare integrală, prin sacrificiul voluntar-hristic (exorcizator şi cosmogonic) – a propriei esenţe şi ca re-sacralizare a Fiinţei-din-lume.

                                                                   ***

                                                                    prof. dr. Adrian Botez

 

                 Notă

 

Trimiterile la versul eminescian s-au făcut către ediţia Petru Creţia (M. Eminescu – Poezie şi proză, vol. I-II, Cartea Românească, Buc., 1978) ca fiind nu cea mai erudită şi completă, ci cea mai operaţională. Au fost consultate şi ediţiile Perpessicius şi D. Murăraşu.

PALIA DE LA ORĂŞTIE (4). Serial de Ştefan Nemecsek

PALIA DE LA ORĂŞTIE

Fragment din CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE, de Ştefan Nemecsek

Tot aşa termenul hoşen din Ishod 28,4 Palia îl traduce cu „pieptar” şi nu-l lasă netradus, cum fac alţii. Ortografi a cuvântului şiloh din Bîtie 49,10 este întocmai ca în textul original, deşi există multe variante în redarea lui. Pentru interpretarea enigmaticului cuvânt şiloh s-au produs 18 ipoteze. Parcă autorii Paliei au prevăzut discuţiile care se vor purta pentru interpretarea cuvântului şiloh şi în înţelepciunea lor lăsară netradus pe acel „apax legomenon”, urmând ca timpul să rezolve enigma.

Rezultă că traducătorii cărturari de la Orăştie n-au lucrat pripit, ci au zăbovit îndelung asupra textului. Sunt în Palie texte ale căror sens se poatedesprinde abia privite prin lumina celui original. Un atare loc este Bîtie 3,15: „Veeva asit benca uven haişa uven zarah hu ieşufeca roşo veatta fesuzenu okev”, adică: „Vrăjmăşie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi între sămânţa ei, acela va zdrobi capul tău iar tu îi vei muşca călcâiul”. Cu toate că textul mai popularizat în epoca Paliei, cel latin al Vulgatei, are în partea a 2-a a stihului „ipsa conteret caput tuum et tu insidiaberis calcaneo cius”, totuşi Palia urmează fidel textul original traducând pe hu cu „acela” pentru că hu este un pronume personal masculin şi nu unul feminin, ca să fi e tradus cu „ipssa conteret” cu „aceea va zdrobi” sau cu „ea va zdrobi”. Pronumele hu se foloseşte în limba ebraică veche, pe la 1500-1000 înaintea erei noastre, pentru ambele genuri, atât pentru masculin cât şi pentru feminin, căci genul neutru nu există.

Cine pătrunde mai adânc în spiritul limbii înţelege că în Bîtie 3,11 este vorba de un masculin şi va traduce cu „el”, sau cu „acela va zdrobi”, precum a procedat şi traducerea grecească, produsă între anii 250-200 înaintea erei noastre. Astfel între textul original ebraic există o relaţie de dependenţă. Sunt şi argumente externe în favorul utilizării textului ebraic E mai întâi (adevărat că cu mai puţină tărie), afirmarea din prefaţa Paliei şi apoi faptul că atât Mihail Tordaş cât şi colaboratorii Ştefan Herce şi Moise Peştişel sunt români trecuţi la calvinism, pentru care text oficial este cel ebraic. În afară de aceea Efrem Zăcan, a fost un cărturar de seamă al epocii. Numele ebraizant Zacan, care înseamnă bătrân, barbă, deci un fel de Barbu, trădează o origine semită şi ca atare pe un cunoscător de limbi orientale.

În epoca Paliei se studia limba ebraică în Transilvania. Ştefan Bathori, principe al Ardealului şi rege al Poloniei, puse la 12 mai 1581 bazele unui act fundaţional în care decreta înfiinţarea unei Universităţi la Cluj. Acel act fundaţional prevedea că: „toţi cei care au terminat în mod glorios ştiinţele frumoase, limba greacă, ebraică şi latină, în facultăţi să poată ajunge doctor în acele ştiinţe”. Ceva mai târziu, profesorul din Alba-Iulia, Ioan Hernic Alstedt, a tipărit pentru trebuinţele studenţilor: „Rudimenta linguae hebraicae et chaldaieae, in usu scholae Albensis”. Textul întrebuinţat de Palie a putut fi Pentateucul ebraic din 1488 de la Bologna, sau ediţia din Brescia, din anul 1492, ori chiar Poliglota din Alcaea, tipărită în anul 1517.

Importanţa operei ca şi prestigiul colectivului, pretindea să se meargă la izvor, totuşi traducătorii nu s-au mulţumit cu un singur text. Ei au folosit şi un text latin al Vulgatei. În secolul Paliei există textul latin în ediţia din 1547 (Louvaine) şi cea publicată de Lucas Osiander la Tübingen, în 1573.

Afirmarea utilizării unui text latin este confirmată nu numai de anumite concordanţe semantice, morfologice şi sintactice, ci şi de latinisme ca: „prima”, „asină”, „asin”, „vade”, „vergură”, „şerb”. Consultarea unui text grecesc o confi rmă elementele greceşti afl ătoare în Palie. Este mai întâi titulatura Palia, prescurtare a numirii greceşti „palaia dia tiki”. Numai un iniţiat în ale limbii greceşti putea şti că grecii numesc Vechiul Testament scurt: Palia. Verbul bara din Bîtia 1, îl traduc urmând versiunea grecească, care are epoiisen la fel procedează cu traducerea substantivului maim redându-l cu singularul, ca în versiunea grecească, care are hydatos, Bîtie 1,2. Evident că traducătorii au avut la îndemână şi texte slavone, existente în secolul al XVI-lea. Bălgrad (Alba-Iulia) era o tipografi e slavonă, iar la Sebeşul săsesc (Sebeş Alba) s-a tipărit în 1580 un Sbornic slavonesc. În corpul Paliei găsim cuvinte slavone, precum: „dver”, „procov”, „covor”, „letnic”, „medelniţă”, „a blagoslovi”, „vraci”, „Bîtie”, „Ishod”, „Cisla”, „Torozacon”. Dacă în prefaţa Paliei se spune că s-a tradus şi „de pe sârbeşte”, desigur colectivul de lucru s-a gândit la textul slavon, de care se foloseau sârbii până aproape de zilele noastre. Nu există în epoca Paliei o tipăritură sârbească la Bâtie şi Ishod.

ATENŢIE, INSTITUŢIILE FISCALE EVALUEAZA SOCIETĂŢILE COMERCIALE!

EVALUAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DE CĂTRE ANAF!

ORDIN nr. 1984 din 11 mai 2011 privind stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 361 din data de 24 mai 2011

• Ordinul stabileşte criteriile pe baza cărora se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor comerciale care sunt înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
• Persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. a) şi c) din Codul fiscal şi care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului trebuie să depună la organele fiscale competente o anexă la declaraţia de menţiuni, conform modelului stabilit în anexa nr. 1, care serveşte la evaluarea intenţiei şi a capacităţii persoanelor respective de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de TVA cu drept de deducere, precum şi operaţiuni pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate dacă taxa ar fi deductibilă în cazul în care aceste operaţiuni ar avea locul în România. Anexa se completează cu ajutorul programului informatic de asistenţă pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi care poate fi descărcat de pe pagina de internet http://www.anaf.ro

 

• Criteriile în funcţie de care se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile prevăzute la art. 1 sunt:

a)persoana impozabilă nu se află în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în situaţia de a nu desfăşura la sediul social sau la sediile secundare activităţi economice. Pentru a dovedi că persoana impozabilă nu se află în această situaţie, anexa la declaraţia de menţiuni trebuie să fie însoţită de un certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului din care să rezulte fie că persoana impozabilă îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip, fie că persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani;

b)niciunul dintre administratorii şi/sau asociaţii¹ persoanei impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal şi nici persoana impozabilă însăşi nu au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c)criteriul care face obiectul verificării faptice, privind existenţa spaţiului destinat sediului social/domiciliului fiscal şi, după caz, sediilor secundare declarate, care să corespundă obiectului de activitate pe care persoana impozabilă intenţionează să o desfăşoare/o desfăşoară;

d)criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr. 2.

I.P.CULIANU SI CARTEA, DATE, TITLURI, ANI…

Cele mai cunoscute lucrări ale lui I.P. Culianu:

Eros şi magie în Renaştere, Călătorii în lumea de dincolo, Dicţionar al religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade), Hesperus, Arborele cunoaşterii: mitologia gnostică de la creştinismul timpuriu până la nihilismul modern.

La Editura Polirom au aparut: Arta fugii (2002), Călătorii în lumea de dincolo (2002), Gnozele dualiste ale Occidentului (2002), Pergamentul diafan • Ultimele povestiri (2002), Jocurile minţii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002), Eros şi magie în Renaştere. 1484 (2003), Ioan Petru Culianu. Omul şi opera (volum coordonat de Sorin Antohi, 2003), Iocari serio. Ştiinta şi arta în gândirea Renaşterii (2003), Cult, magie, erezii (2003), Hesperus (2004), Experienţe ale extazului (2004), Dialoguri întrerupte. corespondenţa Mircea Eliade – Ioan Petru Culianu (2004), Mircea Eliade (2004), Jocul de smarald (2005), Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice (ediţia a II-a, 2005), Religie şi putere (ediţia a II-a, în colaborare, 2005), Arborele Gnozei (ediţia a II-a, 2005), Psihanodia (ediţia a II-a, 2006), Gnosticism şi gândire modernă: Hans Jonas (2006), Studii româneşti I. Fantasmele nihilismului • Secretul doctorului Eliade (2006), Dicţionar al religiilor (împreună cu Mircea Eliade, 2007) şi Tozgrec (2010).

COPIII, FAMILIA, VENITUL MINIM GARANTAT, PULSUL SOCIAL, NOI REGLEMENTĂRI, CONDIŢII, DOSARE, TERMENE…

CREŞTEREA COPIILOR, FAMILIA, VENITUL MINIM GARANTAT!

Notutăţi legislative, referitor la ajutoarele sociale:

1. Instructiunile de aplicare a unor prevederi din urmatoarele acte normative:

– Instructiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011;

– Instructiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 38/2011;

– Instructiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 50/2011.

Instructiunile de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor

Instructiunile detaliza unele aspecte legate de:
– conditiile de eligibilitate la stabilirea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului;
– perioadele de activitate profesionala realizate in alte state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau Elvetia, care pot fi luate in calcul la acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului in Romania;
– veniturile care se iau in calcul la stabilirea indemnizației pentru cresterea copilului.

Instructiunile de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei

–          Sunt prezentate solutii pentru situatii cu privire la:
– componența familiei si

–          stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie;
– frecventarea cursurilor scolare;
– alte situatii speciale.

Instructiunile de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

–          Solutiile prezentate se refera la:
– modul de evaluare a veniturilor si a bunurilor;
– stabilirea componentei familiei;
– modificarea cuantumului ajutorului social,

–          suspendarea si incetarea platii.

Date despre actul normativ:

–          In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 360 din data de 24 mai 2011 a fost publicat Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1474/2011 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 38/2011, si din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 50/2011.