Archive

Archive for Mai 2011

DURATA CEA MAI MARE A UNUI PROCES ÎN ROMÂNIA: 27 DE ANI!


JUSTIŢIE CU SPOR DE VECHIME!

Inspectia Judiciara va verifica toate instantele implicate in cel mai vechi proces din Romania, aproape 27 de ani, in care intreprinderea de comert exterior Metalimportexport a cerut despagubiri firmei Thyssen Stahl GmbH.

Categorii:PRESA

DE LA 01.08.2011 NOUL REVISAL, REGISTRUL SALARIAŢILOR. OBLIGAŢII, TERMENE, COMPLETAREA REGISTRULUI, DOSARUL ANGAJATULUI, ALTE DATE


DE LA 01.08.2011 NOUL REGISTRU AL SALARIAŢILOR – REVISAL

 

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 372 din data de 27 mai 2011 a fost publicata Hotararea Guvernul nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor.

HGR nr. 500/2011 stabileste metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor.

  • Actul normativ  intra in vigoare la data de 1 august 2011.
  • Registrele infiintate si inregistrate in conformitate cu prevederile HG nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori, in conditiile legii.

 

Persoanele care intocmesc registrul

  • Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.
  • Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte astfel de unitati fara personalitate juridica, le deleagă competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca şi, totodată, pot delega acestora si competenta infiintarii registrului.
  • Completarea si transmiterea registrului se fac de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator.
  • Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca. Angajatorul are obligatia informarii, in scris, a inspectoratului teritorial de munca despre incheierea contractului de prestari servicii în condiţiile de mai sus.

Dosarul personal al angajatului

Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.

Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente:

  1. actele necesare angajarii,
  2. contractul individual de munca,
  3. actele aditionale,
  4. celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare,
  5. precum si orice alte documente prevăzute de lege.

Cuprinsul registrului

Registrul se intocmeste in forma electronica, in ordinea angajarii, si cuprinde cuprinde elementele stabilite prin HGR 500/2011:
– elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, cetatenia si tara de provenienta – Uniunea Europeana – UE, non-UE, Spatiul Economic European – SEE;
– data angajarii;
– perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
– functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
– tipul contractului individual de munca;
– durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
– salariul, sporurile si cuantumul acestora;
– perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
– data incetarii contractului individual de munca.

Completarea, respectiv inregistrarea in registru a elementelor prevazute de lege se face dupa cum urmeaza:
– la angajarea fiecarui salariat, urmatoarele elemente se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza:

  1. datele de identificare ale salariatului,
  2. data angajarii,
  3. elementele referitoare la detasare;
  4. functia,
  5. tipul contractului de munca,
  6. durata normala a timpului de lucru,
  7. repartizarea acestuia;
  8. salariul,
  9. sporurile si cuantumul acestora;
    – salariul, sporurile si cuantumul acestora se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a noii hotarari; – elementele privind perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;
    – data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca;
    – pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.

Orice modificare a elementelor de mai sus se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu excepţiile legale sau juridice evidente.

 

  • Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic:

– prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
– prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;
– prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.

  • Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, care au delegata competenta infiintarii registrului.
Categorii:PRACTIC

O LEGE DEPĂŞITĂ?! STATUTUL NAŢIONALITĂŢILOR MINORITARE SEMNATĂ DE REGE ÎN ANUL 1945…TOTUŞI ÎN VIGOARE…DAR CINE O APLICĂ?


Legea nr. 86 din 6 februarie 1945 privind Statutul Naţionalităţilor Minoritare

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate

Asupra raportului miniştrilor Noştri secretari de Stat la Departamentele: Naţionalităţilor Minoritare, Justiţie, Afacerilor Interne, Educaţiei Naţionale şi Cultelor cu Nr. 123 din 1945,

Văzând jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 187, 187 din 1945,

În baza înaltului decret regla Nr. 1.626, publicat în Monitorul Oficial din 2 Septemvrie 1944,

Am decretat şi decretăm:

LEGEA pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare

CAPITOLUL I: Dispoziţiuni generale

Art. 1

Toţi cetăţenii români sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie.

Art. 2

Se interzice cercetarea originei etnice a cetăţenilor români în vederea stabilirii situaţiunii lor juridice.

Art. 3

Deosebirea de limbă, de religie, de rasă sau de naţionalitate, nu poate constitui o piedică pentru nici un cetăţean român, pentru dobândirea sau folosirea drepturilor civile şi politice, sau pentru admiterea în funcţiunile publice sau pentru exercitarea oricărei profesiuni.

Art. 4

Cetăţenii români, aparţinând unor naţionalităţi de altă limbă, rasă sau religie, decât cea română, se vor bucura de acelaşi tratament şi de aceleaşi garanţii în drept şi în fapt, ca şi ceilalţi cetăţeni români.

Orice îngrădire, directă sau indirectă a drepturilor cetăţenilor, sau invers, stabilirea de privilegii, directe sau indirecte, pentru cetăţeni, pe temeiul rasei, religiei sau naţionalităţii lor, precum şi orice propovăduire a exclusivismului sau a urei şi dispreţului de rasă, religie sau naţionalitate, se pedepsesc de lege.

Art. 5

Fiecare cetăţean român este singur îndreptăţit a-şi stabili limba maternă sau naţionalitatea sa. Orice amestec din partea oricărei autorităţi în această privinţă este interzisă, organele oficiale fiind obligate a accepta indicaţia cetăţeanului respectiv.

CAPITOLUL II: Dispoziţiuni speciale

Secţia I: Dispoziţiuni privitoare la limbă

Art. 6

Limba oficială a Statului Român este limba română. Totuşi, în acele teritorii administrative sau circumscripţii judecătoreşti, unde o mare parte a populaţiei este de altă limbă decât cea română, se vor aplica cele arătate în art. 8 şi următoarele.

Art. 7

În relaţiunile particulare, ca de pildă corespondenţă, convorbiri telefonice, etc., în industrii şi comerţ, în materii de religie, presă, publicaţiuni de orice natură, sau în adunări publice, cetăţenii români pot întrebuinţa în mod liber şi fără nici o restricţie orice limbă.

Art. 8

Tribunalele şi judecătoriile care au competenţa asupra unei circumscripţii judecătoreşti în care potrivit ultimului recensământ, cel puţin 30% din locuitori, sunt de limba maternă comună a populaţiei respective, dar alta decât cea română, sunt obligate:

a)A accepta orice script prezentat de locuitorii circumscripţiilor respective care formează cota de 30%, în limba lor fără a se pretinde şi o traducere în limba Statului;

b)A se pronunţa asupra acestor scripte în aceeaşi limbă;

c)A asculta partea in limba sa maternă.

Art. 9

Ministerul Justiţiei stabileşte, în baza datelor statistice oficiale, care anume sunt tribunalele şi judecătoriile prevăzute în art. 8.

Art. 10

Autorităţile comunale şi judeţene care au competenţă teritorială asupra unui district administrativ, în care potrivit ultimului recensământ, numărul cetăţenilor de limbă maternă comună, alta decât cea română, este de cel puţin 30% din totalul locuitorilor acelui district, sunt obligate:

a)A accepta orice fel de scripte, din partea locuitorilor ce formează cota de 30%, în limba lor maternă, fără a pretinde ca aceştia să prezinte şi o traducere în limba oficială a Statului.

b)A se pronunţa aspra scriptelor înaintate, în aceeaşi limbă;

c)A asculta partea în limba sa maternă;

d)În consiliile comunale şi judeţene ale unor asemenea districte teritoriale, membrii aleşi sau de drept ai naţionalităţilor de 30%, vor putea lua cuvântul în limba lor maternă.

Art. 11

Ministerul de Interne, în baza datelor statistice oficiale, stabileşte care anume sunt comunele şi judeţele prevăzute de articolul precedent.

Art. 12

Magistraţii şi funcţionarii instanţelor şi autorităţilor administrative prevăzute la art. 9 şi 11, vor trebui să cunoască limba naţionalităţilor respective.

Art. 13

Ziarele şi publicaţiile periodice ce apar în altă limbă decât cea română vor putea indica în limba respectivei minorităţi atât numele localităţii unde ziarul apare cât şi numele celorlalte localităţi ale ţării.

Art. 14

Numele de familie ale cetăţenilor, în registrele şi documentele de stare civilă, se vor scrie numai în forma şi cu ortografia originală, dovedită cu actele personale ale cetăţeanului respectiv.

Art. 15

În oraşele şi comunele rurale unde conform ultimului recensământ cel puţin 30% din totalul locuitorilor este de limba maternă comună, alta decât cea română, numele străzilor vor trebui să fie indicate şi în limba naţionalităţilor respective.

Art. 16

Funcţionarii publici, de orice categorie, numiţi în baza diplomelor sau certificatelor eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute de Stat, nu vor putea fi supuşi sub nici un motiv, vreunui examen de limbă română.

Art. 17

Legile intervenite de la 23 August 1944, precum şi regulamentele lor de aplicare, vor fi traduse în colecţie oficială, în limbile acelor naţionalităţi conlocuitoare, care reprezintă cel puţin 5% din populaţia totală a ţării, conform ultimului recensământ.

Regulamentele, ordonanţele şi comunicatele autorităţilor locale, se vor publica în limba naţionalităţii care constituie cel puţin 30% din populaţia judeţului respectiv sau localităţii respective

SECŢIA II: Dispoziţiuni privitoare la învăţământ

Art. 18

Statul Român asigură învăţământul în limba maternă prin şcolile de Stat primare, secundare, superioare pentru naţionalităţile conlocuitoare care posedă un număr suficient de şcolari solicitanţi şi cu excepţia localităţilor unde şcolile particulare confesionale corespund acestei necesităţi. Corpul didactic în şcolile de Stat, sau secţiile lor, de altă limbă decât cea română va fi recrutat de preferinţă din naţionalitatea respectivă.

Art. 19

Dispoziţiunile ce se aplică şcolilor particulare confesionale româneşti, se aplică şi şcolilor particulare confesionale ale naţionalităţilor.

Art. 20

La examenele, inclusiv bacalaureatul, atât în şcolile de stat, sau secţiile lor, de altă limbă decât cea română, cât şi în şcolile particulare confesionale ale naţionalităţilor respective, elevii vor fi examinaţi în limba în care li s-a predat materiile în afară de cazul că însuşi elevul doreşte să fie examinat în limba română.

Art. 21

Şcolile particulare confesionale ale naţionalităţilor se vor bucura de acelaşi sprijin material al Statului, ca şi şcolile particulare confesionale româneşti.

Art. 22

Pe lângă Facultatea de Drept şi cea de Litere şi Filozofie de la Universitatea din Cluj, se vor înfiinţa catedre cu limba de predare maghiară şi germană, după necesităţi, avându-se în vedere numărul studenţilor respectivi.

SECŢIA III: Dispoziţiuni privitoare la culte

Art. 23

Cultele recunoscute îşi administrează bunurile lor potrivit statutelor sau actelor de fundaţiune, conform legii asupra regimului general al cultelor.

Art. 24

Este interzis amestecul autorităţilor administrative în chestiunile de serviciu religios al cultelor recunoscute în afară de controlul Ministerului Cultelor.

Art. 25

Preoţii tuturor cultelor recunoscute la pregătire egală şi grade erarhice egale, vor fi în mod egal salarizaţi, întru cât confesiunile lor vor reprezenta numărul prevăzut de legea regimului cultelor pentru a se putea bucura de sprijinul material al statului.

CAPITOLUL III: Dispoziţiuni finale şi transitorii

Art. 26

Ministerul Naţionalităţilor Minoritare, de comun acord cu Ministerul Justiţiei vor lua măsurile legislative necesare pentru soluţionarea tuturor cererilor rămase nerezolvate, înaintate în baza decretului-lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni din legea privitoare la dobândirea cetăţeniei române apărute în Monitorul Oficial nr. 171 din 27 Iulie 1939 şi pentru acordarea unui nou termen de înscriere.

Art. 27

Ministerul Naţionalităţilor va îngriji de executarea dispoziţiilor prezentei legi.

Toate organele administrative şi poliţieneşti vor executa dispoziţiunile acestui minister, date în legătură cu aplicarea legii de faţă.

Plângerile cetăţenilor români de orice confesiune sau naţionalitate, pentru violare sau greşită aplicare a principiilor stabilite prin această lege, se vor adresa Ministerului Naţionalităţilor Minoritare.

Art. 28

Toate dispoziţiunilor anterioare legale sau regulamentare contrarii prezentei legi sunt şi rămân abrogate.

-****-

   

MIHAI I

   

Ministrul justiţiei,
Lucreţiu Pătrăşcanu

Ministerul naţionalităţilor minoritare Gh. Vlădescu-Răcoasa

 

Ministrul educaţiei naţionale, Stefan Voitec

Ministerul afacerilor interne, General de Corp de Armată Adjutant
N. Rădescu

   
 

Ministerul cultelor,
Gh. Popp

 

Anexa: Raportul d-lui ministru al naţionalităţilor minoritare către M. S. Regele

S i r e,

Avem onoare a supune spre Înalta aprobare şi semnătură a Maiestăţii Voastre, alăturatul proiect, de decret-lege pentru statutul naţionalităţilor.

Proiectul acesta de lege nu face altceva decât grupează într-un tot unitar dispoziţiile legale ce recunosc drepturile şi libertăţile naţionalităţilor în sânul Statului Român. El se găseşte pe linia largei şi generoasei noastre înţelegeri faţă de toate popoarele pe care soarta le-a determinat să convieţuiască pe teritoriul Statului nostru. Începând cu Proclamaţia dela 1 Decemvrie 1918 la Alba Iulia şi continuând cu Tratatul Minorităţilor pe care l-am semnat în 1918, cu prevederile Constituţiei din 1923 şi cu dispoziţiile legale ale diferite autorităţi de resort învestite cu această competenţă, Statul Român a înţeles să consfinţească tradiţionala noastră omenie populară şi să înscrie în texte ocazionale normele ce trebuiesc să ghideze în raporturile noastre ca Naţiune majoritară cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare, mai puţin numeric.

Lipsa unui instrument juridic precis şi coordonat în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle naţionalităţilor conlocuitoare ale României, era în primul rând viu resimţită în legislaţia noastră. Azi când politica României a căpătat un nou ritm şi este pătrunsă de un spirit nou, promulgarea statutului juridic şi politic al naţionalităţilor conlocuitoare ale României apare ca o necesitate evidentă impusă atât de situaţia internă cât şi de poziţia internaţională a ţării şi a Statuului.

Sunt cu cel mai profund respect,

Sire,

al Maiestăţii Voastre,

prea plecat şi prea supus servitor,

Ministrul naţionalităţilor minoritare,

Gh. Vlădescu-Răcoasa

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 30 din data de 7 februarie 1945

 

Categorii:PRESA

FĂRĂ CEAS


VREMURI FĂRĂ CEAS

 

păsări vremuiesc cu glasuri sure

vremea nu mai ştie cum să fie

vântul bate parcă stă să-njure

o lume lividă – vineţie

 

aşteptăm să fie iarnă – -a câta oară ? –

urmele să ni se şteargă în zăpezi

…cârd de gânduri – cârd de ciori coboară

făcând întuneric beznă la nămiezi

 

am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă

stau la geam şi-aştept vreun om să treacă:

nimeni nu s-arată – doar o barcă

 

scârţâie-ntre nori prăfoşi ca o teleagă…

…Dumnezeul lumii e cenuşă

n-a lăsat pe nicăieri vreo uşă

ADRIAN BOTEZ

Categorii:POEMUL

ATENŢIE! INFRACŢIUNILE ECONOMICE NU MAI SUNT TRATATE BLÂND, A DECIS CURTEA CONSTITUŢIONALĂ


INFRACŢIUNILE ECONOMICE VOR AVEA ACELAŞI REGIM JURIDIC, FĂRĂ CLEMENŢĂ

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 363 din data de 23 mai 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 573/2011 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 741 din Codul penal.

Dispozitiile legale supuse examinarii au urmatorul continut:

Art. 741 din Codul penal:
“In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.

Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.

Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin dispozitiile legale criticate, legiuitorul a urmarit instituirea unor  circumstante atenuante care sa duca la reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa, ajungand pana la posibilitatea aplicarii unei pedepse cu amenda penala ori a unei sanctiuni cu caracter administrativ.

Curtea apreciaza ca din reglementarea supusa controlului rezulta vicii de neconstitutionalitate, motiv pentru care constata ca exceptia de neconstitutionalitate formulata este intemeiata, in principal, pentru urmatoarele considerente:

1. Incalcarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii

2. Incalcarea dreptului la un proces echitabil

Curtea A DECIS:  admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 741 din Codul penal sunt neconstitutionale.

Categorii:PRACTIC

CONCURS Editura RAFET. REGULAMENT, DATE DE CONTACT, TERMENE…


Editura RAFET şi Asociaţia ,, Renaşterea Râmniceană’’

Organizează

 

FESTIVALUL-CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „TITEL CONSTANTINESCU” REGULAMENT

 

CONCURS DE VOLUME

 

Festivalul Naţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU”, ediţia a IV-a, îşi propune sprijinirea creatorilor literari din România şi din diaspora. Concursul de literatură cuprinde mai multe genuri literare la care concurenţii pot lua parte (poezie, proză scurtă, eseu, teatru, critică).

Etapele desfăşurării concursului sunt următoarele:

–         primirea lucrărilor: 15 ianuarie – 10 IULIE 2011

–         jurizarea şi stabilirea câştigătorilor: 15 IULIE – 5 AUGUST 2011

–         premierea şi gala laureaţilor: 13 AUGUST 2011

Creatorii literari pot participa la concurs la unul sau la mai multe genuri literare, cu un singur volum care să nu depăşească 120 pagini  scrise pe computer, cu litera de 12, format A5. Nu sunt acceptate volumele publicate.

Acestea se primesc la sediul Editurii RAFET din Râmnicu Sărat, str. Gradiştea nr. 5 jud. Buzău, cod poştal 123500, pe CD ori pe adresa de        e-mail: editurarafet@yahoo.com.

Volumele trimise pentru concurs nu se returnează după terminarea festivalului.

 

 Premiile care se vor acorda:

1. Marele Premiu „ Titel Constantinescu” – publicarea volumului

2. Premiul  ,, Slam Râmnic – publicarea volumului

3. Premiul „Victor Frunză”-publicarea volumului

4. Premiul „ Octavian Moşescu ”-publicarea volumului

5. Premiul „Florica Cristoforeanu” ”- publicarea volumului

 

 

Constantin Marafet

 

 

Categorii:PRESA

JOCUL DESTINULUI. Roman în trei volume de Ovidiu Vasilescu. Editura „Călăuza v.b.” Deva, 2010


Categorii:CARTEA
%d blogeri au apreciat asta: