RADU IGNA


Cartea Rudi I all, click pentru lectură!

 

Deva Salon

Deva, 14.10.2014, lansarea cărţii! Foto: Maria-Daniela Pănăzan

 

Afis Constantin Stancu

 

Afis Radu Igna

 

CronoLogiarudi Rudi Igna RUDI Rudi Hasa 1 Rudi Hasa 2

Condica de Haţeg, 29 august 2015
Radu Igna este un generos.
În data de 29 august 2015, în sala de şedinţe a Consiliului Local Haţeg s-au prezentat două cărţi importante pentru Ţara Haţegului: Vocaţia culturală a Haţegului şi Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, cărţi semnate de scriitorul Radu Igna. Cărţile sunt la a doua ediţie, au fost publicate de Editura CronoLogia, Sibiu. Maria-Daniela Pănăzan, directorul editurii, a fost prezentă la această lansare de suflet. A fost prezent şi poetul Francisc-Mihai Lorinczi, un mare iubitor al munţilor, al obiectivelor din zonă, un mare iubitor de frumos şi prieten al scriitorilor, poet sensibil şi atent.
Evenimentul a fost coordonat de către domnul Cristi Bătrâncea, directorul Casei de Cultură Haţeg, cu mult tact, emoţie şi vădită bucurie.
În deschiderea manifestării, domnul primar Goia Marcel a prezentat contextul fericit în care se lansează aceste cărţi, Zilele Oraşului Haţeg 2015, Festivalul Haţegana, ediţia a XVI-a. Cu sprijinul haţeganilor, cu logistica primăriei, cu deciziile consiliului local a fost posibil acest eveniment de excepţie. Domnul primar Marcel Goia l-a felicitat pe scriitorul Radu Igna, autorul celor două monografii şi a declarat că este un susţinător al culturii şi al scriitorilor din zonă. Emoţia l-a marcat şi cuvintele sale au avut un uşor tremur de bucurie. Un mesaj de susţinere şi deschidere pentru „fenomenul Ţara Haţegului” a adresat şi domnul Marica Petru Sorin, deputat. În cuvinte energice, ca om care trăieşte în Ţara Haţegului, sprijină iniţiativele de acest gen şi este deschis problemelor care apar în acest ţinut de excepţie.
Directorul editurii, istoricul literar şi scriitorul Maria-Daniela Pănăzan, a prezentat pe scurt cărţile şi efortul depus de autorul lor. Au fost cuvinte calde şi cu multă bucurie. S-a declarat încântată de frumuseţea Ţării Haţegului, de oameni, de cărţi, de istoria de excepţie a zonei. Excursia făcută în această ţară din ţară a impresionat-o în mod evident, iar locurile i-au dat ferma convingere că oamenii de aici sunt primitori şi generoşi.
Au avut cuvinte de laudă Gligor Haşa, scriitor, Raul Constantinescu, scriitor, Ioan Sebastian Bara, directorul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, Cristi Bătrâncea, doamna Rodica Badea, directorul Colegiului „I.C. Brătianu” Haţeg, alţi invitaţi.
A fost o zi minunată în care haţeganii şi musafirii s-au întâlnit cu istoria şi poezia locului. Domnul Andrei Răiescu a donat primăriei Haţeg şi bibliotecii judeţene două cărţi de Nicolae Iorga, ediţii mai vechi despre Ţara Haţegului.
În final, Radu Igna, emoţionat, a prezentat epopeea cărţilor sale, modul cum a ajuns la materialul documentar bogat şi cum le-a redactat, apoi a dat autografe celor care au dorit să aibă o amintire despre Ţara Haţegului.
Cartea Vocaţia culturală a Haţegului, începe cu acele cărţi care au strâns în cuvinte taina ţinutului, apoi sunt note despre cărţile unor importante personalităţi care au descoperit zona cu interes şi bucurie: Condica Haţegului, după Nicolae Iorga, Haţegul aşa cum apare în Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Haţeg, continuă cu plângerea călugărului Efrem pentru mânăstirea Prislop.
Radu Igna caută esenţa vremurilor: istoria vicariatului greco-catolic, sau istoria specifică locului la începutul evului mediu românesc, pentru a face o călătorie cu Romulus Vuia prin ţinut şi prin zona vecină a Pădurenilor, insistă pe călătoria făcut de Aron Densuşianu cândva, sau pe graiul locului pus în evidenţă de Ovid Densuşianu, pentru a prezenta modelul haţegan aşa cum l-a văzut Adrian Andrei Rusu.
Preocuparea lui Radu Igna pentru zonă a mers mult mai adânc, a prezentat obsesia colonelului Zagoriţ pentru Ţara Haţegului ca locul unde a fost Sarmizegetusa lui Decebal, sau pe strădaniile unui arheolog aproape necunoscut care a trăit în vatra Haţegului, Hristache Tatu care a căutat mărturii despre istoria dacilor aici, la intersecţia marilor bulevarde ale istoriei.
Eroismul românilor a fost reflectat în istoria unui batalion de vânători de munte, o istorie a militarului român care biruie timpul, vremurile, tradiţia şi moartea într-un mod special.
Despre aprovizionarea cu apă în Dacia romană a scris Gică Băieştean, arătând tehnici sau soluţii pentru viaţa civilizată din Dacia romană, ca efect al puterii care ştie ce vrea într-o provincie care lupta continuu, până la autodistrugere.
Epoca din anii 1950 – 1960 este pusă în evidenţă şi în contrast cu marile perioade ale istoriei prin registrele simple ale unui inspector şcolar, spiritul contorsionat al vremurilor apare din procesele verbale ale unor funcţionari care erau presaţi de politic să facă lucruri contrare istoriei. E un mod de abordare simplu şi relevant, viaţa a lăsat urme în marea arhivă a lumii.
Această panoramă a zonei a fost atent studiată de Radu Igna şi ne prezintă esenţa, uneori descoperă lucruri contradictorii şi refuzate de vremuri, prin cărţi aruncate la deşeuri, la topit, le recuperează cu dragoste pentru că era ceva mirific, fascinant: pântecul istoriei unde s-a format poporul român. Au fost ani buni în care Radu Igna a strâns date, cărţi, scrieri unele nepublicate şi care nu ar fi avut şansa să fie publicate înainte de 1989, a avut răbdarea de a se împotrivi uitării, a prins portretul unui anonim ca Mihai Baiu, ce a lăsat manuscrise în urma sa, mult mai interesante decât scrierile de rutină de astăzi.
Autorul pune în evidenţă şi operele unor importanţi scriitori care au scris despre ţara aceasta, de la Jokai Mor cu povestea mitul lui Faţă Neagră, de la Gligor Haşa care a scris despre tainele istoriei poporului dac, punând, apoi, în evidenţă amintirile silvăşene ale lui Cecilia Terezia Bolchiş – Tătaru, prezentând mişcarea literară a poeţilor de Haţeg ca Romulus Constantinescu, Ionel Amăriuţei sau Ionel Drăgănescu, Constantin Stancu.
Nu sunt uitate ziarele care au apărut la Haţeg, ca Arena, Columna sau Cuvântul adevărului.
Chiar şi fotografii sunt amintiţi, cei care au prins clipa de aur a ţării în fotografii memorabile: Aurel Anca sau Horvath Josef, ori pictorii care au adus un strop de viaţă în culoarea anotimpului de Haţeg precum Gulie Gheorghe sau Vasiloni Drăgălin.
Inspirat, autorul încheie cu o notă de prezentare a cărţii, în limba română şi limba engleză.
Ca un mit al omului de Haţeg se evidenţiază Ioan Munteanu, memorandist din zonă, judecat de puterile vremii pentru că a difuzat Memorandumul Românilor în zonă într-o vreme grea pentru români, în anii 1892, sub guvernare străină. Eroul, aproape anonim, are doar o cruce în cimitirul din Haţeg, semn că a trăit aici şi a murit demn, că a rezistat procesului politic de la Cluj din anul 1894 şi că la întrebările judecătorului a răspuns simplu în logica românului care se vrea liber, alături de marile personalităţi care au luptat pentru istoria românilor în stil românesc ca dr. Ioan Raţiu. Meritoriu pentru Radu Igna sunt acele pasaje extrase din procesul care a avut loc la Cluj ca un moment de demnitate şi iluminare a intelectualului român la vreme de cumpănă pentru istoria neamului. Autorul a stăruit mult până să poată ajunge la acele dosare de la Cluj în care era prins în stilul justiţiei vremii viaţa oamenilor, a memorandiştilor.
Autorul cărţii scrie: „Până când a trăit Ioan Munteanu ? Am apelat la arhivele oraşului. Nu există date din acea vreme. A trăit oare pe vremea Marii Uniri din 1918 ? Posibil. Ar fi împlinit 73 de ani, judecând că s-a născut în 1845. Şi ce s-a întâmplat în viaţa lui de la întoarcerea de la Cluj ? Cu siguranţă, nu a fost primit cu urale…”.
În monografia Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, Radu Igna redă exact vremurile, pentru unii naraţiunea sa poate să irite, pentru alţii sunt evenimente pe care le-au trăit, pentru alţii date dintr-o monografie, dar toate înseamnă viaţă începând cu speranţa: lumina de la capătul tunelului, visul ca Haţegul poate să devină un oraş european, dorinţa oamenilor de continuitate, ori miracole economice (Theodosie Petru), juridice (Ioan Vida, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale), politice (Ioan Timiş, parlamentar din anul 1991 până la deces în anul 2010), scriitoriceşti (Daniel Pişcu, reprezentant de seamă a Cenaclului de luni, condus de Nicolae Manolescu), muzicale (Petru Armean), fotografice (Nicolae Filiş), artă şi artizanat (Simion Grec), economice (Solomon Buzducea), teologice (Tiberiu Lăpădătoni), medicale (dr. Victor-Caius-Livius Alicu), etc. Cine va citi cartea va descoperi şi alte personaje în această epopee, personaje interesante, definite de muncă, pasiune, cinste, talent, curiozitate, îndrăzneală, credinţă, depăşirea limitelor.
Radu Igna are darul de a prezenta portrete de oameni într-o manieră clară, uşor enigmatică şi având ceva definitoriu care face diferenţa, stabileşte limite şi propune ţinte, redă demnitatea universală a unor oameni speciali, cu deschidere spre lume. Cititorul va fi surprins de faptele haţeganilor, se va mira cum unii au ajuns să fie cunoscuţi în străinătate şi mai puţin cunoscuţi în ţară, poate chiar în Haţeg… Radu Igna a reuşit să pună în lumină acea stare specială din viaţa unui om: timpul în care se nasc miracole…
Monica Niculescu ne prezintă în această saga haţeganilor un moment important din viaţa elevilor de la Liceul din Haţeg, în anii 70, realizarea unei piese de teatru sub îndrumarea profesorului Radu Igna, „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, un eveniment care a marcat pe „artişti”, pe spectatori, pe haţegani şi pe alte persoane din judeţul Hunedoara. Ea rememorează: „Am fost captivaţi de tot ce ţinea de scenă, totul era „nou” şi altceva. Am văzut că nu era simplu nici să mergi (ca o lady) sau să te comporţi conform personajului interpretat, mai ales că avea de trei ori vârsta mea”. Fără să vrea ea ne prezintă dinamismul personajelor din cartea aceasta, Radu Igna, încă o dată, şi-a rezervat regia şi sugestia.
Domnul Iancu Badiu a realizat fotografii sugestive legate de eveniment.

Ţara Haţegului? Imagini care au fost, istorii de ieri, de azi, o proiecţie despre viitor…

 

A consemnat Constantin Stancu
Haţeg, 29 august 2015

 

hateg story 3 Hateg strory 1

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: