Arhiva

Archive for August 2015

Gala poeziei. Alba Iulia, 01.09.2015. 95 de poeţi în cetate…


Gala Poeziei Române Contemporane

Nouă critici literari, comentatori ai poeziei noastre de astăzi, au fost invitaţi să facă
minimum 20 de nominalizări de poeţi pentru Gala Poeziei Române Contemporane, ediţia a V-a: Vitalie Ciobanu, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gabriela Gheorghişor, Gheorghe Grigurcu, Irina Petraş, Răzvan Voncu.

În urma centralizării opţiunilor critice, a rezultat o listă reprezentativă pentru poezia
română contemporană, cuprinzând 95 de nume de poeţi din toate generaţiile şi spaţiile noastre culturale. Primii autori de pe lista de nominalizări sunt: Gabriel Chifu, Aurel Pantea (8 voturi), Marian Drăghici, Ioan Moldovan, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu (6 voturi), Emil Brumaru, Vasile Dan (5 voturi), Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ovidiu Genaru, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Dan Sociu, Liviu Ioan Stoiciu (4 voturi), Ruxandra Cesereanu, Grigore Chiper, Angela Marinescu, Marta Petreu, Arcadie Suceveanu, Robert Şerban, Traian Ştef (3 voturi). Ceilalţi 72 de poeţi de pe lista de nominalizări au avut 2 voturi, respectiv 1 vot.

Selecţionerul Galei, Nicolae Manolescu, va opta pentru poeţii care vor citi din versurile
lor. Lista lui Nicolae Manolescu va cuprinde (în funcţie de disponibilitatea poeţilor) nume de pe lista autorilor nominalizaţi în preselecţie sau nume de poeţi propuşi de selecţionerul Galei.
Gala Poeziei Române Contemporane va avea loc marţi, 1 septembrie, de la ora 18.00, la
Alba Iulia, în incinta Cetăţii Alba Carolina.

Sursa: USR

poteca

Anunțuri
Categorii:literature, PRESA

Literatura română azi. Comunicatul USR privind Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014


Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014

(numele nominalizaţilor este în ordine alfabetică)

Cartea de poezie

1. Ovidiu Genaru, Graffiti. Afişe. Insomnii, Ed. Ateneul Scriitorilor Bacău
2. Ioan Moldovan, Timpuri crimordiale, Ed. Eikon
3. Aurel Pantea, O înserare nepământeană, Ed. Arhipelag XXI
4. Marta Petreu, Asta nu este viaţa mea, Ed. Polirom
5. Gheorghe Vidican, Dimineaţa din pumni, Ed. Aureo
6. George Vulturescu, Negură şi caligrafie, Ed. Eikon

Cartea de proză

1. Adrian Alui Gheorghe, Laika, Ed. Cartea Românească
2. Gabriel Chifu, Punct şi de la capăt, Ed. Polirom
3. Nora Iuga, Harald şi luna verde, Ed. Polirom
4. Radu Mareş, Sindromul Robinson, Ed. Polirom
5. Eugen Uricaru, Beniamin, Ed. Cartea Românească

Cartea de teatru

1. Mihai Ignat, Fermoare, nasturi şi capse, Ed. Tracus Arte
2. Marian Ilea, Societatea de socializare din Medio-Monte, Ed. Tracus Arte
3. Constantin Popa, Teatru, Ed. Junimea
4. Cornel Mihai Ungureanu, Soţii, prietene, amante, Ed. Aius
5. Matei Vişniec, Omul din care a fost extras răul, Ed. Cartea Românească

Cartea de critică, eseu şi istorie literară

1. Al. Cistelecan, Ardelencele, Ed. Eikon
2. Dan Cristea, Citind cărţile de azi, Ed. Cartea Românească
3. Angelo Mitchievici, Caragiale după Caragiale, Ed. Cartea Românească
4. Eugen Negrici, Emanciparea privirii, Ed. Cartea Românească
5. Eugen Simion, Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor, Ed. Tracus Arte
6. Cassian Maria Spiridon, Despre împărăţia omului surogat, Ed. Tracus Arte

Cartea de debut

1. Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur printre canonici, Ed. Art
2. Luminiţa Corneanu, Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel, Ed. Cartea Românească
3. Alina Naiu, Intangibil 54, Ed. Palimpsest
4. Florina Pîrjol, Carte de identităţi, Ed. Cartea Românească
5. Merlich Saia, Garda de corp, Ed. Tracus Arte

Cartea pentru copii şi tineret

1. Ioan Mihai Cochinescu, Micul veneţian, Ed. DPH
2. Silvia Kerim, Poveştile Bunicii Albe, Ed. Carminis
3. Valentin Nicolau, Răspântia gândurilor, Bucureşti, Ed. Nemira
4. Passionaria Stoicescu, Cartea înaripată, Ed. Carminis
5. Arcadie Suceveanu, În cămaşă de cireaşă, Ed. Litera

Traduceri
1. Irina Bojin, Testamentul Mariei / Colm Tóibín, Ed. Polirom
2. Leo Butnaru, Timp ilegal, Poeme – Vol. I / Osip Mandelştam, Ed. Tracus Arte
3. Livia Cotorcea, Oameni sărmani / F.M. Dostoievski, Ed. Polirom
4. Şerban Foarţă, Versuri de circumstanţă / Stéphane Mallarmé, Ed. Tracus Arte
5. Bogdan Ghiu, Fiara şi suveranul. Vol. II / Jacques Derrida, Ed. Tact
6. George Volceanov, Horia Gârbea, Violeta Popa, Lucia Verona / Opere VIII – IX / William Shakespeare, Ed. Tracus Arte

Literatura în limbi ale minorităţilor

1. Myhailo Myhailiuk, Zahluhlyi dzvin (Proză scurtă) – carte în limba ucrainiană
(Titlu în româneşte: Clopotul amuţit), Editura RCR Editorial, Bucureşti, 2014

2. Iurii Pavliş, Cerez pole, cerez iar işla leseţia na bazar, (Poezii pentru copii) – carte în limba ucrainiană (Titlu în româneşte: Peste câmp şi văgăuni, vine vulpea spre bazar), RCR Editorial, Bucureşti, 2014

3. Edyed Péter, Irodalmi Rosta. Kritikák, esszék, tanulmányok, (1976 – 2014) – carte în limba maghiară (Titlu în româneşte: Filtru literar. Critici, eseuri şi studii literare, 1976 – 2014), Editura Polis, Cluj-Napoca, 2014

Premiul Special

1. Gabriela Adameşteanu, Anii romantici, Ed. Polirom
2. Eugen Negrici, Emanciparea privirii, Ed. Cartea Românească
3. Virgil Nemoianu, Trilogia Romantismului, Ed. Spandugino
4 Adela Petrescu, pentru ediţia integrală a cărţii Jurnal de Radu Petrescu, Ed. Paralela 45
5. Mihai Zamfir, Tropice surâzătoare. Jurnal indirect IV, Ed. Spandugino

Premiul Naţional

1. Mircea Cărtărescu
2. Paul Cornea
3. Nora Iuga

Se va mai acorda Premiul Fundaţiei „Andrei Bantaş“ (pentru traduceri din limba engleză).

Precizare:

„Mulţumesc juriului pentru nominalizare, dar anunţ că îmi retrag cartea din competiţia premiilor.“ (Gabriel Chifu)

Sursa: USR

camp

Categorii:literature, PRESA

Istorii de Haţeg în fotografii… Iancu Badiu şi tăria unei secunde… 29 august 2015


Categorii:literature

Haţeg – august 2015, sărbători şi evenimente


Condica de Haţeg, 29 august 2015

Condica de Haţeg, 29 august 2015
Radu Igna este un generos.
În data de 29 august 2015, în sala de şedinţe a Consiliului Local Haţeg s-au prezentat două cărţi importante pentru Ţara Haţegului: Vocaţia culturală a Haţegului şi Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, cărţi semnate de scriitorul Radu Igna. Cărţile sunt la a doua ediţie, au fost publicate de Editura CronoLogia, Sibiu. Maria-Daniela Pănăzan, directorul editurii, a fost prezentă la această lansare de suflet. A fost prezent şi poetul Francisc-Mihai Lorinczi, un mare iubitor al munţilor, al obiectivelor din zonă, un mare iubitor de frumos şi prieten al scriitorilor, poet sensibil şi atent.
Evenimentul a fost coordonat de către domnul Cristi Bătrâncea, directorul Casei de Cultură Haţeg, cu mult tact, emoţie şi vădită bucurie.
În deschiderea manifestării, domnul primar Goia Marcel a prezentat contextul fericit în care se lansează aceste cărţi, Zilele Oraşului Haţeg 2015, Festivalul Haţegana, ediţia a XVI-a. Cu sprijinul haţeganilor, cu logistica primăriei, cu deciziile consiliului local a fost posibil acest eveniment de excepţie. Domnul primar Marcel Goia l-a felicitat pe scriitorul Radu Igna, autorul celor două monografii şi a declarat că este un susţinător al culturii şi al scriitorilor din zonă. Emoţia l-a marcat şi cuvintele sale au avut un uşor tremur de bucurie. Un mesaj de susţinere şi deschidere pentru „fenomenul Ţara Haţegului” a adresat şi domnul Marica Petru Sorin, deputat. În cuvinte energice, ca om care trăieşte în Ţara Haţegului, sprijină iniţiativele de acest gen şi este deschis problemelor care apar în acest ţinut de excepţie.
Directorul editurii, istoricul literar şi scriitorul Maria-Daniela Pănăzan, a prezentat pe scurt cărţile şi efortul depus de autorul lor. Au fost cuvinte calde şi cu multă bucurie. S-a declarat încântată de frumuseţea Ţării Haţegului, de oameni, de cărţi, de istoria de excepţie a zonei. Excursia făcută în această ţară din ţară a impresionat-o în mod evident, iar locurile i-au dat ferma convingere că oamenii de aici sunt primitori şi generoşi.
Au avut cuvinte de laudă Gligor Haşa, scriitor, Raul Constantinescu, scriitor, Ioan Sebastian Bara, directorul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, Cristi Bătrâncea, doamna Rodica Badea, directorul Colegiului „I.C. Brătianu” Haţeg, alţi invitaţi.
A fost o zi minunată în care haţeganii şi musafirii s-au întâlnit cu istoria şi poezia locului. Domnul Andrei Răiescu a donat primăriei Haţeg şi bibliotecii judeţene două cărţi de Nicolae Iorga, ediţii mai vechi despre Ţara Haţegului.
În final, Radu Igna, emoţionat, a prezentat epopeea cărţilor sale, modul cum a ajuns la materialul documentar bogat şi cum le-a redactat, apoi a dat autografe celor care au dorit să aibă o amintire despre Ţara Haţegului.
Cartea Vocaţia culturală a Haţegului, începe cu acele cărţi care au strâns în cuvinte taina ţinutului, apoi sunt note despre cărţile unor importante personalităţi care au descoperit zona cu interes şi bucurie: Condica Haţegului, după Nicolae Iorga, Haţegul aşa cum apare în Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Haţeg, continuă cu plângerea călugărului Efrem pentru mânăstirea Prislop.
Radu Igna caută esenţa vremurilor: istoria vicariatului greco-catolic, sau istoria specifică locului la începutul evului mediu românesc, pentru a face o călătorie cu Romulus Vuia prin ţinut şi prin zona vecină a Pădurenilor, insistă pe călătoria făcut de Aron Densuşianu cândva, sau pe graiul locului pus în evidenţă de Ovid Densuşianu, pentru a prezenta modelul haţegan aşa cum l-a văzut Adrian Andrei Rusu.
Preocuparea lui Radu Igna pentru zonă a mers mult mai adânc, a prezentat obsesia colonelului Zagoriţ pentru Ţara Haţegului ca locul unde a fost Sarmizegetusa lui Decebal, sau pe strădaniile unui arheolog aproape necunoscut care a trăit în vatra Haţegului, Hristache Tatu care a căutat mărturii despre istoria dacilor aici, la intersecţia marilor bulevarde ale istoriei.
Eroismul românilor a fost reflectat în istoria unui batalion de vânători de munte, o istorie a militarului român care biruie timpul, vremurile, tradiţia şi moartea într-un mod special.
Despre aprovizionarea cu apă în Dacia romană a scris Gică Băieştean, arătând tehnici sau soluţii pentru viaţa civilizată din Dacia romană, ca efect al puterii care ştie ce vrea într-o provincie care lupta continuu, până la autodistrugere.
Epoca din anii 1950 – 1960 este pusă în evidenţă şi în contrast cu marile perioade ale istoriei prin registrele simple ale unui inspector şcolar, spiritul contorsionat al vremurilor apare din procesele verbale ale unor funcţionari care erau presaţi de politic să facă lucruri contrare istoriei. E un mod de abordare simplu şi relevant, viaţa a lăsat urme în marea arhivă a lumii.
Această panoramă a zonei a fost atent studiată de Radu Igna şi ne prezintă esenţa, uneori descoperă lucruri contradictorii şi refuzate de vremuri, prin cărţi aruncate la deşeuri, la topit, le recuperează cu dragoste pentru că era ceva mirific, fascinant: pântecul istoriei unde s-a format poporul român. Au fost ani buni în care Radu Igna a strâns date, cărţi, scrieri unele nepublicate şi care nu ar fi avut şansa să fie publicate înainte de 1989, a avut răbdarea de a se împotrivi uitării, a prins portretul unui anonim ca Mihai Baiu, ce a lăsat manuscrise în urma sa, mult mai interesante decât scrierile de rutină de astăzi.
Autorul pune în evidenţă şi operele unor importanţi scriitori care au scris despre ţara aceasta, de la Jokai Mor cu povestea mitul lui Faţă Neagră, de la Gligor Haşa care a scris despre tainele istoriei poporului dac, punând, apoi, în evidenţă amintirile silvăşene ale lui Cecilia Terezia Bolchiş – Tătaru, prezentând mişcarea literară a poeţilor de Haţeg ca Romulus Constantinescu, Ionel Amăriuţei sau Ionel Drăgănescu, Constantin Stancu.
Nu sunt uitate ziarele care au apărut la Haţeg, ca Arena, Columna sau Cuvântul adevărului.
Chiar şi fotografii sunt amintiţi, cei care au prins clipa de aur a ţării în fotografii memorabile: Aurel Anca sau Horvath Josef, ori pictorii care au adus un strop de viaţă în culoarea anotimpului de Haţeg precum Gulie Gheorghe sau Vasiloni Drăgălin.
Inspirat, autorul încheie cu o notă de prezentare a cărţii, în limba română şi limba engleză.
Ca un mit al omului de Haţeg se evidenţiază Ioan Munteanu, memorandist din zonă, judecat de puterile vremii pentru că a difuzat Memorandumul Românilor în zonă într-o vreme grea pentru români, în anii 1892, sub guvernare străină. Eroul, aproape anonim, are doar o cruce în cimitirul din Haţeg, semn că a trăit aici şi a murit demn, că a rezistat procesului politic de la Cluj din anul 1894 şi că la întrebările judecătorului a răspuns simplu în logica românului care se vrea liber, alături de marile personalităţi care au luptat pentru istoria românilor în stil românesc ca dr. Ioan Raţiu. Meritoriu pentru Radu Igna sunt acele pasaje extrase din procesul care a avut loc la Cluj ca un moment de demnitate şi iluminare a intelectualului român la vreme de cumpănă pentru istoria neamului. Autorul a stăruit mult până să poată ajunge la acele dosare de la Cluj în care era prins în stilul justiţiei vremii viaţa oamenilor, a memorandiştilor.
Autorul cărţii scrie: „Până când a trăit Ioan Munteanu ? Am apelat la arhivele oraşului. Nu există date din acea vreme. A trăit oare pe vremea Marii Uniri din 1918 ? Posibil. Ar fi împlinit 73 de ani, judecând că s-a născut în 1845. Şi ce s-a întâmplat în viaţa lui de la întoarcerea de la Cluj ? Cu siguranţă, nu a fost primit cu urale…”.
În monografia Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, Radu Igna redă exact vremurile, pentru unii naraţiunea sa poate să irite, pentru alţii sunt evenimente pe care le-au trăit, pentru alţii date dintr-o monografie, dar toate înseamnă viaţă începând cu speranţa: lumina de la capătul tunelului, visul ca Haţegul poate să devină un oraş european, dorinţa oamenilor de continuitate, ori miracole economice (Theodosie Petru), juridice (Ioan Vida, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale), politice (Ioan Timiş, parlamentar din anul 1991 până la deces în anul 2010), scriitoriceşti (Daniel Pişcu, reprezentant de seamă a Cenaclului de luni, condus de Nicolae Manolescu), muzicale (Petru Armean), fotografice (Nicolae Filiş), artă şi artizanat (Simion Grec), economice (Solomon Buzducea), teologice (Tiberiu Lăpădătoni), medicale (dr. Victor-Caius-Livius Alicu), etc. Cine va citi cartea va descoperi şi alte personaje în această epopee, personaje interesante, definite de muncă, pasiune, cinste, talent, curiozitate, îndrăzneală, credinţă, depăşirea limitelor.
Radu Igna are darul de a prezenta portrete de oameni într-o manieră clară, uşor enigmatică şi având ceva definitoriu care face diferenţa, stabileşte limite şi propune ţinte, redă demnitatea universală a unor oameni speciali, cu deschidere spre lume. Cititorul va fi surprins de faptele haţeganilor, se va mira cum unii au ajuns să fie cunoscuţi în străinătate şi mai puţin cunoscuţi în ţară, poate chiar în Haţeg… Radu Igna a reuşit să pună în lumină acea stare specială din viaţa unui om: timpul în care se nasc miracole…
Monica Niculescu ne prezintă în această saga haţeganilor un moment important din viaţa elevilor de la Liceul din Haţeg, în anii 70, realizarea unei piese de teatru sub îndrumarea profesorului Radu Igna, „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, un eveniment care a marcat pe „artişti”, pe spectatori, pe haţegani şi pe alte persoane din judeţul Hunedoara. Ea rememorează: „Am fost captivaţi de tot ce ţinea de scenă, totul era „nou” şi altceva. Am văzut că nu era simplu nici să mergi (ca o lady) sau să te comporţi conform personajului interpretat, mai ales că avea de trei ori vârsta mea”. Fără să vrea ea ne prezintă dinamismul personajelor din cartea aceasta, Radu Igna, încă o dată, şi-a rezervat regia şi sugestia.
Domnul Iancu Badiu a realizat fotografii sugestive legate de eveniment.

Ţara Haţegului? Imagini care au fost, istorii de ieri, de azi, o proiecţie despre viitor…

 

Ţara Haţegului

 

În august satele se înalţă-n văzduh
pe aripile raţelor sălbatice,
atunci stejarii trag prin rădăcini
până în frunze oasele celor care au fost.

O mierlă cu o melodioasă coroană pe o aripă
şi o alta pe cealaltă aripă zboară,
zimbrii pasc vocalele ierbii,
înveţi cum se bate tăişul coasei, pe îndelete,
până metalul sună frumos
ca un suflet cântând în ninsoare,
ridici ochii, o clipă, spre femeile
cu trupul mirosind a brad şi veşnicie.

Vine şi dimineaţa mai tăioasă ca ochiul lupoaicei,
mai curată ca sufletul fecioarelor
pregătite pentru ritual la Kogaionon,

te retragi în munte,
înţelegi puterea macilor
de a urca în insomniile statuilor de la Sarmizegetusa…

 

Cer de iarbă la Ponorici

 

Am urcat spre un cer de iarbă,
visele pământului pulsau în noi,
ne atingeau părul, îl făceau cărunt,
aveam două mii de ani, am fi putut
începe acolo o altă istorie.

Pământul sub tălpi era roşu, nu de sânge, nu de apusuri,
era roşu ca o amintire de adolescent
plecat la război, înainte de venirea ploii.

În toamna aceasta fiecare dac mort acolo
se va ridica, va gusta dulceaţa porumbelor,
în altă parte un soldat roman
îşi va lega sandalele de pulpele pline de pământ roşu,
va veni spre noi ducând un syllabus vechi,
seara este o armură pentru noi,

intrăm în aceeaşi eroare,
cu toate însemnele bucuriei şi victoriei,
cuvinte dace precum greierii sar prin iarbă,
spală-ţi faţă de edictele aerului…

 

Toamnă latină

 

Zilele sunt coapte, miros a grâu şi veşnicie,
se culeg mere la Densuş,
copii se caţără pe gardul toamnei,
intră în mere, e un joc perfect unde germinează
stele de tăcere, iar în golul pietrelor vechi,
inimi de grădinari din alt veac.

Copii se joacă de-a toamna,
cine muşcă din măr eliberează celălalt eu,
eu-ul din primul secol de miracole.

Bărbaţii puternici, în schimb,
sunt îngenunchiaţi de coşurile cu mere,
strivesc iarba coaptă cu genunchii tari,
sunt barbarii care mor, nu se predau.

La Densuş merele cresc la loc
pe ramuri de măr, într-o singură noapte de singurătate,
în carnea loc se cuibăresc anotimpuri neştiute,
iar acolo, pe prundiş, puntea străbate apa dimineţii,
nu mai ajunge pe celălalt mal,
din firul de apă proaspătă,
ca un imn de dragoste,
sar flămânde pietre după inscripţii latine.

 

Sarmizegetusa

 

Cetate cu nume de cetate,
mă pierd în istoriile tale multe
ca-ntr-o apă de râu repede de munte,
valurile îmi poartă umbra mai departe
spre alte lumi, cu alte nume.

Ziduri îngropate în pământ,
au crescut merii deasupra,
glasuri care strigă după armuri, cât mai multe armuri,
strălucesc în noapte aceste armuri,
luna se destramă în luciul lor,
păsări de noapte zboară pe deasupra capetelor noastre,

aur îngropat în râuri, sclipiri în pielea pietrelor de munte…

Iată semnul: lumea poate începe cu un munte,
poate sfârşi cu un munte,
cade peste memoria mea o pană de rândunică
din alt edict, poemul de sticlă se sparge în mii de bucăţi,
exilat în provincia unde s-a retras alchimistul…

 

A consemnat Constantin Stancu
Haţeg, 29 august 2015

Foto Iancu Badiu

Hateg strory 1

În imagine, de la dreapta la stânga: Radu Igna şi cărţile sale, domnul primar Marcel Goia, Maria-Daniala Pănăzan, domnul Ioan Sebastian Bara cu soţia

Categorii:literature

Lev Tolstoi, Întoarcerea la învăţătura lui Hristos, Iaşi: Editura Princeps Edit, 2006. „Acum cinci ani am început să cred în învăţătura lui Hristos şi viaţa mea dintr-o dată s-a schimbat”


TolstoiTolstoi 001

Categorii:CARTEA, CREDO, literature, PRESA

Lorinczi Francisc Mihai, Haiku. Poems, Sibiu: Editura CronoLogia, 2015. O pâine de casă din cuptorul sufletului… „Ciorchini pârguiţi alăptează pământul. Recunoştinţă…”


HaikuHaiku 001

Categorii:CARTEA, POEMUL, SEMNAL

Haţegul în anii 1930-1939 (scurtă prezentare, Portretul României interbelice)


Haţeg, comună urbană, situată în valea râului Streiu, la 181 m deasupra nivelului mării şi la 30 km de Deva, 172 km de Timişoara, 409 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Caransebeş-Subcetate.

Are 3.080 locuitori.

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 (prevederi): venituri şi celtuieli se ridică la 2.902.762 lei.

1 tăbăcărie, 1 fabrică de oţet, 2 mori ţărăneşti.

Uzină electrică.

Comerţ puţin dezvoltat de animale şi produse animale.

Bâlciuri anuale: 21-23 ianuarie, 8-10 aprilie, 12-15 august, 8-11 septembrie.

Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ din Cluj (sucursală). « Banca de Păstrare » S.A. din Petroşeni (filială). Banca de Industrie şi Comerţ S.A., Creditul comercial S.A..

Liceul comercial « I.C. Brătianu », Gimnaziul « Berthelot », 1 şcoală primară de Stat, 1 şcoală primară reformată, 1 romano-catolică, 1 grădină de copii.

1 organizaţie a asociaţiei « Astra ». Casina Română, Bibliotecă, Club atletic, cinematograf.

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciuni baptistă, 1 sinagogă.

Protopopiat ortodox, Vicariat greco-catolic.

Pretură, Primărie, Judecătorie mixtă, Percepţie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Ocol silvic, Serviciul sanitar al oraşului, Serviciu veterinar, Sfatul negustoresc, Asociaţia femeilor române, Asociaţia femeilor greco-catolice, Casa Asigurărilor Sociale (serviciu medical).

POZE VECHI HATEGPropunere Gheorghe Neagu

Categorii:HAŢEG
%d blogeri au apreciat asta: