Arhiva

Archive for aprilie 2018

Prevenire.gov.ro, un portal pentru oamenii de afaceri


Companiile şi persoanele fizice au acces, începând din 29 aprilie 2018, la portalul http://www.prevenire.gov.ro, loc unde sunt incluse toate principiile Legii prevenirii şi care va sprijini oamenii de afaceri, conform Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

Portalul http://www.prevenire.gov.ro este modalitatea prin care se cumulează toate normele Legii prevenirii.

Portalul asigură mecanismul de funcţionare al prevenirii, și este o platforma comună de popularizare a materialelor documentare şi ghidurilor de bună practică din domeniile prevăzute în lege în legătură cu instituțiile și organele statului competente să facă verificări și să aplice amenzi.

Contravenţii: aproximativ 400.

Legislație: 70 de acte normative.

Instituții: 11 ministere și instituţii publice cu atribuţii de reglementare şi control ce se regăsesc în subordinea şi coordonarea acestora.

Reclame
Categorii:PRACTIC, PRESA

Protecția și prelucrarea datelor în mediul de afaceri


Termenul de implementare a Regulamentului General Nr. 679/27-apr-2016 privind Protectia si Prelucrarea Datelor (GDPR) este 25 mai 2018. Companiile, mediul de afaceri trebuie sa se adapteze noilor cerinte pana la data de mai sus.

GDPR va afecta direct sau indirect companiile care au investit miliarde de euro in construirea unor sisteme de tehnologie sofisticate, capabile sa colecteze foarte multe date cu privire la preferintele si interesele consumatorilor, ca ulterior sa lanseze reclame cu țintă, cu  multă precizie.

 

Vor trebui implementate mai multe modificari incepand de la:

– Termenii si Conditiile magazinelor on line;
– Politica de cookie-uri;
– Obtinerea consimtamantului;
– Stergerea datelor dupa termenul stabilit.

Atenție la:

Gestiunea solicitarilor de identificare a datelor personale prelucrate in interiorul companiei, atat din partea detinatorilor lor, cat si din partea autoritatilor;
– Integrarea cu aplicatiile din cadrul companiei: ERP, CRM, BI, Sistemul de salarizare etc.;
– Alerte personalizate pentru incadrarea in termenele legale de raspuns la solicitarile privind GDPR;
– Gestiunea interactiunilor la nivelul punctelor de retail (preluare date identificare pentru inspectori/autoritati);
– Rapoarte personalizate pentru activitatea DPO (Data Protection Officer), care supravegheaza masurile de securitate si alinierea la reglementarile GDPR.

Presa, legislația în vigoare.

Categorii:PRACTIC, PRESA

Banca și Biblia…


În aprilie, Banca Naţională a României a informat că lansează în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București, conform comunicatului propriu.

 

Caracteristicile monedei sunt următoarele:
– valoare nominală: 100 lei;
– metal: aur;
– titlu: 900‰;
– formă: rotundă;
– diametru: 21 mm;
– greutate: 6,452 grame;
– calitate: proof;
– cant: zimțat.

Aversul monedei redă portretul domnitorului Șerban Cantacuzino, inițiatorul tipăririi Bibliei de la București, și un fragment al acesteia; inscripţia ,,Romania”, valoarea nominală „100 Lei”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Reversul monedei redă stema lui Șerban Cantacuzino, tipărită în interiorul Bibliei de la București, și inscripţia circulară „330 DE ANI DE LA TIPARIREA BIBLIEI DE LA BUCURESTI”.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din aur.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare este de 1.695,00 lei.

Monedele din aur cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Categorii:PRESA, SEMNAL

Israel – memoria fotografiei


Categorii:FOTO

Despre veniturile realizate în străinătate. Ordinul ANAF 888/2018 (instrucțiuni)


ORDIN nr. 888/ 2018

pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului (212) „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”

 

 

Date privind veniturile realizate din străinătate în anul 2017

  1. Secţiunea se completează de către persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România şi de către persoanele fizice care îndeplinesc condiţia menţionată la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizează venituri din străinătate, supuse impozitării în România, cum ar fi: venituri din profesii liberale, venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări servicii, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură, venituri sub formă de dividende, venituri sub formă de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar, alte venituri din investiţii, venituri din pensii, remuneraţii/indemnizaţii ale membrilor consiliului de administraţie/administratori/cenzori şi alte venituri similare, precum şi alte venituri supuse impunerii potrivit titlului IV din Codul fiscal.

Secţiunea se completează şi de către persoanele fizice care au realizat venituri din pensii din străinătate, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru luna ianuarie 2017, datorată în România.

  1. Secţiunea se completează de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, şi persoanele fizice care îndeplinesc condiţia menţionată la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care desfăşoară activitate salarială în străinătate într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri şi sunt plătite pentru activitatea salarială desfăşurată în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), în următoarele situaţii, după caz:
  2. a) în cazul în care persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenţia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfăşurat activitatea;
  3. b) în cazul în care detaşarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzută în convenţia de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reţinerea diferenţelor de impozit, întrucât între părţi (angajat-angajator) nu mai există relaţii contractuale generatoare de venituri din salarii.

2.1. În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfăşurată în străinătate, persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, şi persoanele fizice care îndeplinesc condiţia menţionată la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal depun declaraţia la organul fiscal competent, însoţită de următoarele documente justificative:

  1. a) documentul menţionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal, întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent în România care efectuează plăţi de natură salarială, din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului şi impozitul reţinut în România pentru salariul plătit în străinătate;
  2. b) contractul de detaşare;
  3. c) documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
  4. d) certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din ţara în care s-a obţinut venitul, precum şi orice alte documente care pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situaţia în care dreptul de impunere a revenit statului străin.

2.2. Veniturile din activităţi dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, potrivit prevederilor Codului fiscal, nu se declară şi nu fac obiectul creditului fiscal extern.

  1. Se completează câte o secţiune pentru fiecare ţară — sursă a veniturilor şi pentru fiecare categorie de venit realizat.

Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia, potrivit Codului fiscal.

  1. Litera A. „Date privind activitatea desfăşurată”

4.1. Rd. 1 Statul în care s-a realizat venitul — se completează denumirea tării în care contribuabilul a realizat venitul declarat.

4.2. Rd. 2 Categoria de venit — se bifează căsuţa corespunzătoare categoriei de venit realizat.

  1. a) Persoanele fizice care, în anul de raportare, au realizat venituri din străinătate, supuse impunerii în România, din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii evidenţiază distinct, în declaraţie, tranzacţiile încheiate în perioada 1.01—31.01.2017, respectiv tranzacţiile încheiate începând cu data de 1.02.2017. Pentru tranzacţiile încheiate în perioada 1.01—31.01.2017, persoanele fizice menţionează şi perioada de deţinere a proprietăţii imobiliare care a fost înstrăinată, bifând, după caz, căsuţa „dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv” sau căsuţa „dobândite într-un termen mai mare de 3 ani” de la „Date privind activitatea desfăşurată”, pct. 2 „Categoria de venit” din formular;
  2. b) Pentru transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlu de moştenire, declaraţia se depune de contribuabilii moştenitori în situaţia în care succesiunea nu este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, bifând, în acest caz, căsuţa „Cu titlu de moştenire”;
  3. c) Rubrica „Remuneraţii/indemnizaţii ale membrilor consiliului de administratie/administratori/cenzori și alte venituri similare” — se bifează în cazul în care persoanele fizice obţin venituri din străinătate care au aceeaşi natură ca veniturile (în bani sau în natură) asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt obţinute din desfăşurarea unei activităţi dependente;
  4. d) Sunt considerate astfel de venituri obţinute din străinătate cele care sunt similare celor obţinute din România, ca:

— sume primite de membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere sau ai comisiei de cenzori;

— remuneraţii primite de directori în baza unui contract de mandat;

— indemnizaţia administratorilor, inclusiv indemnizaţia asociatului unic;

— sume din profitul net cuvenite administratorilor;

— sume primite de reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliile de administraţie;

— beneficiile în bani sau în natură obţinute în calitate de membru al consiliului de administraţie/administrator/cenzor/ fondator sau de membru al directoratulu¡/consiliului de supraveghere;

— oricare alte sume similare obţinute în calitate de membru al consiliului de administraţie/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere.

4.3. Rd. 3, 4. Data începerii/încetării activităţii — se completează de către contribuabilii care încep/încetează activitatea în cursul anului fiscal de raportare.

  1. Litera B „Date privind venitul/câştigul net anual”

5.1. Rd. 1. Venit brut — se înscrie suma (în lei) reprezentând venitul brut realizat din străinătate potrivit Codului fiscal, în anul fiscal de raportare.

Persoanele fizice care realizează venituri din jocuri de noroc completează câte o secţiune pentru fiecare venit brut primit de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, supuse impunerii în România, potrivit Codului fiscal.

5.2. Rd. 2 Cheltuieli deductibile — se înscrie, după caz, suma (în lei) reprezentând cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor.

5.3. Rd. 3 Venit net/Câştig net anual — se înscrie, după caz, suma reprezentând diferenţa dintre venitul brut (rd. 1) şi cheltuielile aferente deductibile (rd. 2).

Se completează numai dacă venitul brut este mai mare decât cheltuielile deductibile.

Baza de calcul al impozitului pe venit datorat se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia.

În cazul salariului plătit de angajatorul din România pentru activitatea desfăşurată în străinătate, se înscrie venitul bază de calcul (în lei) aferent perioadei de detaşare în străinătate, conform documentului menţionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal, întocmit de angajator.

În cazul transferului de titluri de valoare, și orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi transferul aurului financiar, definit potrivit legii, se înscrie câştigul net anual reprezentând diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv.

5.4. Rd. 4 Pierdere fiscală/Pierdere netă anuală — se înscrie, după caz, suma (în lei) reprezentând pierderea fiscală realizată din activitatea desfăşurată în străinătate în anul fiscal de raportare reprezentând diferenţa dintre cheltuielile deductibile (rd. 2) şi venitul brut (rd. 1).

Se completează numai dacă cheltuielile deductibile sunt mai mari decât venitul brut.

În cazul transferului de titluri de valoare, și orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi transferul aurului financiar, definit potrivit legii, se înscrie pierderea netă anuală reprezentând diferenţa între pierderile şi câştigurile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv.

5.5. Rd. 5 Impozit pe venit plătit în străinătate — se înscrie suma (în lei) reprezentând impozitul pe venit efectiv plătit în străinătate.

Se completează de către contribuabilii care, pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit, atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, în vederea calculării şi acordării creditului fiscal extern de către organul fiscal.

Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

  1. a) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin în care s-a plătit impozitul;
  2. b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de împuternicitul acesteia ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului.

Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

  1. c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 61 din Codul fiscal.

Rubrica se completează şi de contribuabilii care realizează un venit care, conform prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat şi a legislaţiei Uniunii Europene, este impus în celălalt stat şi respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”. Acest venit este scutit de impozit în România dacă se anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

5.6. Rd. 6. Impozit pe veniturile din salarii, reţinut de angajatorul rezident în România, pentru activitatea desfăşurată în străinătate — se înscrie suma reprezentând impozit pe veniturile din salarii plătite pentru activitatea salariată desfăşurată în străinătate, reţinut de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori de un sediu permanent în România.

Rubrica de la rd. 6 se completează numai de către persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România sau de către persoanele fizice care îndeplinesc condiţia menţionată la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară activitate salarială în străinătate şi sunt plătite pentru activitatea salarială desfăşurată în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România, în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului străin, potrivit Convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alt stat;
  2. b) plătitorul venitului din salarii din România nu mai există sau acesta se află în procedura insolvenţei, potrivit legii.

În această situaţie, declaraţia reprezintă şi cerere de restituire a impozitului pe veniturile din salarii, reţinut de angajatorul rezident în România, pentru activitatea desfăşurată în străinătate.

5.7. Contribuabilul anexează la declaraţie documentele justificative privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă din ţara în care s-a obţinut venitul şi cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.

 

 

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

Telemunca, telesalariați, telesalar…


Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, stabilește că salariații din România au dreptul de a munci de acasă sau dintr-un alt loc, în afara sediului angajatorului lor, dacă activitatea desfășurată la companie este îndeplinită cu ajutorul tehnologiei actuale și viitoare care să permită acest lucru (desktop, laptop, computer performant cu toate dotările, alte dispozitive etc.).

Telesalariații au aceleași drepturi ca orice alt salariat, activitatea lui se reglementează pe baza unui contract individual de muncă sau a unui act adițional, după caz. Activitatea se desfășoară voluntar, iar salariatul beneficiază de salariu conform muncii, concediul de odihnă, concediul medical, alte facilități, inclusiv bonuri de masă sau alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau regulamentul interior.

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

O săptămână cu Iisus în Piața Centrală


(Fragment)

Există piaţa centrală, acolo toate au preţ,

se vând alge, plante, saltele,

chiar şi banalul pătrunjel,

acolo e scris preţul corect, în arginţi,

pe tabla de lut, îndelung lucrată şi parafată de sigiliu imperial,

nimic în plus, nimic în minus,

precum în codul genetic.

 

E ultima zi în care ai putea fi liber,

ca o sămânţă purtată de vânt

de pe un continent pe altul,

purtând în sine arborele,

apoi ultima cină,

câte zile atâtea pâini,

câte pâini atâţia prieteni care te cunosc.

 

 

Ultima săptămână,

bibliotecile ca pântecul femeilor însărcinate,

pregătite să nască…

 

C Stancu

Categorii:POEMUL
%d blogeri au apreciat asta: