Arhiva

Archive for august 2010

PRACTIC: CHELTUIELI CU MASA SALARIATILOR!


SUNT PATRON: DAR CE FAC CU MASA SALARIATILOR?

Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, prevad la pct. 106 ca venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna, conform art. 55 alin. (1) – (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Rezulta ca in venitul brut lunar realizat intra:
– venitul din salarii,
– veniturile asimilate salariilor carora li se aplica aceleasi reguli de impunere si avantajele acordate de angajator. Conform cu art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt tratate ca avantaje impozabile:
– cazarea,
– hrana,
– imbracamintea,
– personalul pentru munci casnice,
– precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei. Daca societatea acorda o masa salariatilor, contravaloarea acesteia este considerata, din punct de vedere fiscal, avantaj impozitat si se cumuleaza cu celelalte venituri salariale primite in luna respectiva.
– Contravaloarea meselor oferite angajatilor se include asadar in veniturile din salarii si se impoziteaza potrivit prevederilor art. 57 din Codul fiscal, si asupra acestor sume se calculeaza, retin si vireaza toate contributiile sociale obligatorii aferente veniturilor salariale.
Angajatorii societati comerciale care au organizate cantine proprii pot achizitiona si distribui tichete de masa numai salariatilor proprii incadrati cu contract individual de munca, dar in ceea ce priveste tratamentul lor fiscal, conform cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 au fost eliminate din sfera veniturilor neimpozabile incepand cu 01 iulie 2010. Rezulta ca in aceasta situatie contravaloarea tichetelor de masa va fi inclusa in statul de salarii in scopul impozitarii, iar calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii se va efectua de catre angajator.

In ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, privind scutirea de la plata acestora stabilite potrivit art. 8 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, raman in vigoare, salariatul datorand de fapt, pentru veniturile respective, numai impozitul pe venitul din salarii. Rezulta ca si in situatia in care aceste venituri sunt supuse impozitului pe salarii, angajatorul nu va calcula contributiile obligatorii (individuale si datorate de angajator) asupra tichetelor de masa care se acorda in continuare cu respectarea prevederilor Legii nr. 142/1998. Calculul e mai complicat, pentru tichetele de masa …
Concluzii:
1. Dar de retinut, influenta impozitarii tichetelor de masa va fi dubla, majorand baza de calcul a impozitului, prin cumularea valorii lor cu celelalte venituri salariale in vederea impozitarii, si prin stabilirea unei deduceri personale mai mici si impozitul va fi mai mare si va fi suportat de salariat caruia ii va fi diminuat castigul salarial cu acest impozit pe salarii mai mare. Deci salariatul este afectat prin aplicarea noilor reglementari.
2. La nivelul angajatorului, insa, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate potrivit legii sunt cheltuieli cu deductibile la calcul impozitului pe profit.

Categorii:literature Etichete:

CE URMEAZĂ ÎN ECONOMIE?


CE URMEAZA IN ECONOMIE: TENDINTE, CRESTERI, REDUCERI, DISPONIBILIZARI, CIFRELE DE CARE AI NEVOIE PENTRU A LUA DECIZII CORECTE!

Pentru perioada august-octombrie 2010, managerii societatilor comerciale se asteapta la stabilitate in ce priveste sectorul serviciilor, dar si la o scadere moderata in constructii si comertul cu amanuntul, comparativ cu cele trei luni anterioare, informeaza INS. De asemenea, angajatorii estimeaza o scadere a numarului de salariati, mai ales in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

1. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – industria prelucratoare
In cadrul anchetei de conjunctura din luna august 2010, managerii din industria prelucratoare preconizeaza, pentru urmatoarele trei luni, o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural -5%).

In ceea ce priveste numarul de salariati se estimeaza scadere, soldul conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucratoare (-23% la intreprinderile foarte mari, cu 500 salariati si peste).

Conform INS, pentru unele dintre activitati se va inregistra o tendinta de scadere mult mai accentuata decat pe total: fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului; metalurgie si fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -46%, -45% si respectiv -32%).

De asemenea, pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o crestere moderata a acestora in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

2. Tendinta de scadere moderata a activitatii – constructii
In acelasi timp, potrivit estimarilor din luna august 2010, in activitatea de constructii se va inregistra, pentru urmatoarele trei luni, o scadere moderata a volumului productiei (sold conjunctural -11%) si o scadere a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural -18%).

Managerii estimeaza o scadere a numarului de salariati (sold conjunctural -16%), aceasta tendinta fiind data in special de intreprinderile mici, cu mai putin de 50 salariati. In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza o crestere moderata a acestora (sold conjunctural +9%).

3. Tendinta de scadere moderata a activitatii- comert cu amanuntul
Managerii din sectorul de comert cu amanuntul au estimat in luna august 2010 scadere moderata a activitatii economice pentru urmatoarele trei luni (sold conjunctural -14%).

Totodata, volumul total al vanzarilor de marfuri va avea o tendinta de scadere moderata (sold conjunctural -13%), iar volumul comenzilor adresate de catre unitatile comerciale furnizorilor de marfuri vor inregistra scadere (sold conjunctural -16%).

Angajatorii prognozeaza, pentru urmatoarele trei luni, si o scadere moderata a numarului de salariati din acest sector (sold conjunctural -6%).

Managerii societatilor comerciale estimeaza ca preturile de vanzare cu amanuntul vor inregistra o crestere (sold conjunctural +35%).

4. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – servicii
Conform estimarilor din luna august 2010, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste relativa stabilitate (sold conjunctural -5%).

In sectorul de servicii se estimeaza, pentru urmatoarele trei luni, scadere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural -13%). Aceasta tendinta este data in special de intreprinderile mari, cu 250-499 de salariati si (sold conjunctural -20%).

Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare a prestatiilor vor avea o tendinta de crestere moderata (sold conjunctural +8%).

Categorii:literature Etichete:

CHELTUIELILE CONFORM CODULUI FISCAL : Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare


ART. 21 din Codul Fiscal
Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Norme metodologice
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; Norme metodologice
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; Norme metodologice
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Norme metodologice
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; Norme metodologice
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; Norme metodologice
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul. Norme metodologice
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; Norme metodologice
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogată
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
Norme metodologice
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; Norme metodologice
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; Norme metodologice
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; Norme metodologice
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;
Norme metodologice
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; Norme metodologice
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; Norme metodologice
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 inclusiv; Norme metodologice
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c)
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte; Norme metodologice
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;
Norme metodologice
r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m).
ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.
t) în perioada 1 mai 2009—31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

(5) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Guvernul României şi Curtea Constituţională pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile înregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;
c) *** Abrogată.
(6) Compania Naţională „Imprimeria Naţională – S.A.” deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale.

Categorii:literature Etichete:

CONTRIBUŢIILE SOCIALE „ONLINE” DIN 25 SEPTEMBRIE 2010


Din 25 septembrie, toate formularele de contributii sociale vor putea fi depuse online catre toate institutiile. e-Romania va fi platforma prin intermediul careia se va face acest lucru. De procesarea formularelor se va ocupa fiecare institutie in parte. S-ar putea ca fiecare persoana care va depune declaratiile sa aiba un user si o parola”.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala pentru care se platesc contributiile individuale (pensie, somaj si sanatate) trebuiau ca pana la 25 august sa depuna cate o declaratie pentru asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv sa incheie contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Acte necesare pentru depunerea dosarului cf. OUG.58.2010
1. Copie CI/BI titular
2. Procura sau imputernicire daca este necesar
3 Certificat de inregistrare fiscala (PFA)
4. Copie dupa decizia de impunere la circa financiara (unde este inregistrata persoana cu venituri suplimentare)
5. Declaratia pe propria raspundere ca detine venitul mentionat in declaratie.
Atentie: Trebuie specificat pe ordinul de plata (la obiectul Platii) OUG. 58/2010.

Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 28 AUGUST 2010 – ZILELE ORAŞULUI, LANSAREA UNUI PROIECT CULTURAL „SARMIZEGETUSA DE LA SUBCETATE – HAŢEG”


Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 28 AUGUST 2010- ZILELE ORAŞULUI: EDIŢIA A II-A A CĂRŢII „HAŢEG ADEVĂRATA SARMIZEGETUSA”, O CARTE CARE PROVOACĂ DEZBATERI ŞI SCHIMBĂ IDEILE ISTORICILOR, PROGRAMUL ZILEI


Categorii:literature Etichete:

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA: DECLARAŢIA DE LA TIMIŞOARA


Declaraţia de la Timişoara
redactată de Alianţa Familiilor din România cu prilejul conferinţei anuale AFR ţinută la Centrul Areopagus din Timişoara pe 20 martie 2010 şi deschisă publicului spre semnare
Preambul
Societatea umană a trecut, în epoca modernă, prin schimbări majore în plan politic, social, cultural şi economic.
Aceste transformări, care au cunoscut un ritm accelerat în secolul XX şi care continuă în secolul XXI, au condus societatea umană spre mai bine. Viaţa comunităţilor şi a indivizilor a fost în general îmbunătăţită. Au fost eliminate, în multe părţi ale lumii, nedreptăţi şi inechităţi profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale şi prin salturi calitative ale vieţii.
În acelaşi timp însă, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care subminează valori fundamentale ale societăţii umane. Secularismul agresiv, tendinţe radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-creştine sunt o realitate manifestă.
Societatea românească nu a rămas izolată de aceste evoluţii. Ieşită dintr-o lungă perioadă totalitară, România şi locuitorii săi încă luptă pentru re-găsirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din ţesătura sa intimă.
Din această identitate comună face parte, la loc de frunte, credinţa creştină, împărtăşită de un procent covârşitor dintre cetăţenii României, întreţesută în ethosul nostru naţional şi care influenţează manifestările sociale, culturale şi politice ale românilor, fiind reperul la care ne raportăm ca la un standard comun, atemporal şi absolut.
Totuşi, în contextul transformărilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potenţialul pentru un conflict incipient între valorile moralei creştine şi „noile valori” seculare, în esenţă anti-creştine, promovate la nivel internaţional, în special în cadrul Uniunii Europene.
Putem constata că acest conflict este deja manifest în unele state membre ale UE. Asistăm, în ultima vreme, la tot mai multe cazuri în care creştinii sunt aduşi în faţa Justiţiei ca învinuiţi datorită credinţei lor, suferind o formă de pedeapsă pentru că valorile lor creştine exprimate încalcă noi legi sau noi „drepturi ale omului”, în marea lor majoritate iluzorii, contrare raţiunii şi binelui autentic al omului. Această evoluţie nefericită creează o presiune asupra creştinilor, pentru a-şi cenzura sau chiar abandona credinţa şi valorile, pentru a nu se face pasibili de încălcarea unor norme ale statului sau vieţii publice. Nu puţini creştini văd în această situaţie o întoarcere la perioadele istorice în care creştinii erau prigoniţi pentru credinţa lor.
Având în vedere cele de mai sus, subsemnaţii, creştini care urmăm învăţătura Sfintei Scripturi, a Sfinţilor Apostoli ai Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos şi a celor ce le-au urmat lor şi care ne-au învăţat calea mântuirii, lăsând deoparte disputele teologice, mărturisim valorile creştine comune insuflate de Sfântul Duh şi afirmăm cu tărie cele ce urmează:
a. Iisus Hristos este acelaşi, ieri şi azi şi în veci (Evrei 13:8). Credinţa creştină pe care o mărturisim este deasupra transformărilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.
b. Această credinţă ne determină viaţa şi acţiunile de zi cu zi, în tot locul şi în tot ceasul. Ea nu poate fi ţinută ascunsă; nu putem fi creştini numai acasă sau doar la biserică.
c. Potrivit Sfintei Scripturi, înţelegem să ne facem datoria de cetăţeni şi să dăm Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine şi să ne supunem autorităţilor şi legilor, în măsura în care acestea nu contravin conştiinţei şi valorilor noastre creştine.
d. Familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie este o instituţie fundamentală a societăţii, creată de Dumnezeu şi expresie a complementarităţii naturale dintre bărbat şi femeie, a dragostei şi respectului reciproce.
e. În calitate de părinţi creştini, avem faţă de copiii noştri datoria să îi creştem şi să-i educăm în spiritul ascultării de Dumnezeu. Suntem îngrijoraţi de manifestările imorale, permise sau chiar promovate în numele drepturilor omului şi al unei toleranţe fără discernământ.
f. Drepturile părinţilor sunt drepturi fundamentale, între ele primordial fiind dreptul părinţilor de a dispune de educaţia civică, morală şi religioasă a copiilor lor.
g. Fiecare copil are dreptul să fie născut şi crescut într-o familie care se constituie dintr-un bărbat şi o femeie.
h. Dreptul la viaţă, începând cu momentul conceperii şi până la moartea naturală, este un drept fundamental al tuturor fiinţelor umane.
i. Libertatea religioasă şi libertatea de conştiinţă sunt drepturi fundamentale şi istorice.
j. Demnitatea umană este intrinsecă fiecărei fiinţe umane, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi este deasupra oricărei autorităţi lumeşti.
k. În participarea noastră la viaţa cetăţii şi viaţa politică, sprijinim şi conlucrăm cu acei factori care aderă la valorile în care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie să îi reprezinte pe cei ce-l votează şi să afirme valorile lor.
În încheiere, chemăm Statul Român şi reprezentanţii săi să respecte şi să reflecte, în formularea legilor şi politicilor publice, valorile şi tradiţiile sociale şi culturale, de inspiraţie creştină, ale poporului român, pentru a nu se ajunge la conflicte – de conştiinţă sau manifeste – între cetăţean şi autoritatea din care izvorăsc aceste legi.

Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: CASAREA MIJLOACELOR FIXE


CASAREA MIJLOACELOR FIXE UZATE

1. Operatorii economici, societati comerciale si alte asemenea au obligatia evidentierii in contabilitate, in conturi distincte, a mijloacelor fixe si a amortizarii acestora.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare complet amortizata sau cu valoarea de intrare ramasa nerecuperata se face cu aprobarea responsabilului cu gestiunea patrimoniului, administrator, consiliul de administratie, etc.
2. Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe se va proceda la valorificarea acestora.
3. Procedura de valorificare prin vanzare (licitatie sau negociere directa) sau prin casare va fi aprobata de catre responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
4. Casarea mijloacelor fixe se va face de catre o comisie de casare numita prin decizia organului care a aprobat scoaterea din functiune.
5. Cu ocazia casarii se va proceda la dezmembrarea mijloacelor fixe si la valorificarea acestora, astfel:
• vanzarea componentelor rezultate in urma dezmembrarii;
• utilizarea componentelor rezultate la executarea altor mijloace fixe din cadrul unitatii. Evaluarea componentelor se va face de catre comisia de casare;
• valorificarea ca materiale nerecuperabile.
6. Mentinerea in functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului, ca:
– mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval,
– masini de constructii si de gospodarie comunala,
– masini de ridicat etc.,
dupa expirarea duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic intocmit de organisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate in domeniul de activitate al mijlocului fix.
In concluzie, in cazul in care mijloacele fixe complet amortizate mai pot fi folosite in activitatea firmei, acestea nu trebuie neaparat casate sau scoase din functiune.

7. Mijloacele fixe complet amortizate trebuie casate in situatia in care nu mai au nicio utilitate sau in cazul in care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului.

Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 2010 – ZILELE ORAŞULUI: CARTEA „HAŢEG, ADEVĂRATA SAMIZEGETUSA” 28 AUGUST 2010


Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 2010- ZILELE ORAŞULUI, 28 AUGUST: CARTEA „HAŢEG, ADEVĂRATA SARMISEGETUSA” – Această nebunie frumoasă poate determina autorităţile locului să declanşeze o cercetare mai amănunţită în zona Haţeg – Subcetate pentru a pipăi istoria la faţa locului


MEMORIA IN CARE LOCUIM

O ipoteză interesantă relansează Gligor Haşa prin cartea sa” HAŢEG ADEVĂRATA SARMIZEGETUSA „ , o carte provocatoare apărută chiar la Editura „ Gligor Haşa „ – Deva, 2009. Cartea se doreşte a fi una a curajului de a vedea altfel istoria şi are un scop nobil şi neliniştitor pentru români: Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, a dacilor liberi, a fost la Subcetate – Haţeg şi nu în Munţii Orăştiei – Şurianu, aşa cum s-a încetăţenit în istoria ultimilor decenii, adică o altă locaţie, un alt loc acolo unde poezia pământului atrage un astfel de demers. Autorul se opune dogmelor şi aduce argumente, pornind de la o idee susţinută de Constantin Zagoriţ, fost colonel în armata română, în specialitatea topografie militară, deci o persoană care a avut ochi să vadă măreţia locului la Haţeg.
Ideea cărţii se opune tezelor susţinute de Constantin Daicovici, cunoscut cercetător, cu o poziţie solidă în lumea istoricilor, o personalitate care a dominat perioada de început a socialismului – comunism în România, dar şi demnitar al statului român în aceeaşi perioadă.
De fapt colonelul topograf Constantin Zagoriţ a făcut cercetări în zona Haţeg din necesităţi militare în anii 1920 -1938, iar în urma cercetărilor a scris cartea, nu voluminoasă, dar documentată intitulată „ SARMIZEGETUSA „ . Ideea colonelului român se întemeiază pe argumente militare, geografice, topografice şi fortificaţiuni găsite pe teren. Cartea a fost editată în anul 1937 şi a fost găsită întâmplător de Gligor Haşa la un cărturar din Haţeg, la scriitorul Radu Igna, pasionat de miracolele locului, care a şi scris la rându-i o altă carte „ Vocaţia culturală a Haţegului „ – apărută tot la Editura „ Gligor Haşa „ – Deva, 2009. Se pare că au existat oameni care au adunat informaţii în sensul că Sarmizegetusa Regia a fost la Haţeg, o flacără care a luminat minţile multor români care doreau şi doresc să aibă atitudine corectă în ţara lor, cu riscurile necesare, dar curat asumate, prin eforturi proprii.
De reţinut că scriitorul Gligor Haşa a fost permanent preocupat de istoria Daciei şi a dacilor şi a scris nenumărate cărţi despre acele vremuri ciudate, cu bărbaţi curajoşi şi demni.
Cu alte cuvinte, Gligor Haşa are o nebunie frumoasă, o atitudine plină de forţă şi eroism, luptându-se cu un anumit curs al istoriei, cu şcoala de istorici de la Cluj, cu un întreg sistem care a generat doctorate, a făcut valuri în Academie, a atras fonduri considerabile şi a dat direcţia miracolelor la români.
De menţionat că Gligor Haşa nu neagă că în munţii de lângă Orăştie se află capitala spirituală a dacilor, dar există o deosebire între capitala spirituală şi capitala politico – administrativă, pregătită să dea sens lumii Daciei din punct de vedere pragmatic, de conducere a poporului şi de apărare împotriva cuceritorului din Imperiu Roman dar şi a popoarelor migratoare, în vremuri grele, violente, barbare.
Cartea HAŢEG – ADEVĂRATA SARMIZEGETUSA se citeşte cu interes pentru că tema este captivantă şi pentru scriitorul are ştiinţa de a provoca cititorul şi mediul academic, iar argumentele sale sunt ale unui cunoscător, pertinente şi practice. Gligor Haşa recunoaşte că Munţii Orăştiei reprezintă Tibetul Sacru al dacilor, dar e o deosebire care trebuie avută în considerare, la Grădiştea de Munte nu încăpeau prea mulţi soldaţi, zona ei era limitată, acolo se află altarele de cult, calendarele dacilor şi alte vestigii interesante, dar care, în viziunea autorului, nu constituie argumente pentru ca acolo să fie capitala politico-administrativă a dacilor.
Sunt câteva argumente prin care Constantin Zagoriţ şi Gligor Haşa susţin că la Haţeg a fost adevărata capitală politico – administrativă a Daciei:
– Sarmizegetusa de la Subcetate – Haţeg are o poziţie intermediară între cetăţuile din munţii Orăştiei şi Sarmizegetusa Ulpia Traiana.
– La Haţeg se adună marile drumuri de acces dinspre Târgu Jiu, Mureş şi Banat, ca într-un triunghi miraculos al curgerii dacilor spre centru.
– Aici se vede clar funcţia strategică a întregii regiuni.
– Sunt trei izvoare care nu seacă şi permit viaţa în condiţii vitrege.
– Pe harta lui Ptolemeu din secolul al II-lea apare localizată Zarnizegetuza Basileion ( Sarmizegetusa Regală ) exact pe coordonatele geografice ale Haţegului, cetatea din Munţii Orăştiei este mai depărtată cu vreo 60 km faţă de localizarea făcut în vechime.
– Aici s-a descoperit tezaurul dacilor, în albia Streiului, se pare, existând documente în acest sens.
– Există descoperiri arheologice importante în zonă.
– Sunt mai multe planşe care aduc argumente de natură topografică pentru localizarea adevăratei capitale a dacilor la Haţeg.
– De ce numele atât de straniu a satului de lângă Haţeg – Subcetate ?
Desigur că sunt şi alte argumente, dar cartea va trebui citită şi înţeleasă, cu toată opoziţia conservatoare care există în gândirea noastră.
Poate că argumentele forte ale autorilor sunt cele de ordin practic, atât colonelul Zagoriţ cât şi Gligor Haşa au păşit pe meleagurile din Tara Haţegului şi au simţit locul, oamenii, miracolul care pluteşte permanent în aerul tărâmului, deasupra unui pământ miraculos în care porcii mistreţi mai descoperă monedele de aur din vechime, râmând brazda pădurii. Apoi demersul lor este unul care se face prin efort şi resurse personale pentru că sunt mânaţi de ceva mai înalt în această cercetare, spre deosebire de istoricii de profesie, angajaţi la stat.
Această nebunie frumoasă poate determina autorităţile locului să declanşeze o cercetare mai amănunţită în zona Haţeg – Subcetate pentru a pipăi istoria la faţa locului. Opoziţia mediului academic va fi puternică, dar cercetarea se impune pentru că sunt argumente şi poate genera surprize.
Un curcubeu leagă Haţegului de restul lumii şi de reţinut că în vremurile războiului din urmă, Cel de al Doilea Război Mondial, a existat o tentativă de mutare a capitalei României moderne la Haţeg. Oare de ce s-a luat această decizie în vremuri grele pentru poporul românilor ?
În rest, să ne păstrăm curajul de a rămâne demni oricare va fi rezultatul final, sunt zone din România care pot fi centre culturale, politice sau administrative cu brio, pentru că Dumnezeu a făcut ţara frumoasă.
Cartea lasă să se înţeleagă faptul că trebuie uneori să ai curajul de a te împotrivi istoriei pentru o memorie curată. Gligor Haşa anexează şi cartea lui Constantin Zagoriţ ca argument şi acest lucru este pozitiv şi probează onestitate, la un moment dat vor fi tot mai mulţi români care vor privi altfel istoria lor şi a lumii.
Scrierea lui Gligor Haşa este una intensă, autorul pare a nu fi avut răbdare, uneori repetă şi insistă pe anumite idei şi argumente, fraza este frustă dar demnă şi transmite un mesaj de forţă şi patriotism implicit, pe linia cărturarilor români Nicolae Densuşianu, Octavian Floca, Timotei Ursu şi alţii.
Iată ce scria Constantin Zagoriţ în cartea sa: „ Pentru a prezenta cât mai clar şi mai convingător motivele care m-au făcut să cred că Cetatea Sarmizegetusa s-a găsit aşezată pe masivul triunghiular deluros de la răsărit şi din imediata apropiere a orăşelului Haţeg – am găsit cu cale să arăt poziţia locului precum şi aşezarea strategică şi tactică a acestei cetăţi prin cât mai multe hărţi; şi de aceea am anexat lucrării de faţă 4 hărţi diferite şi cuprinzând din ce în ce mai multe detalii.
De altfel arătarea pe hartă, chiar rudimentar executată, este oricând mai preferabilă unei descrieri textuale. „

O idee care merită reţinută şi la care să reflectăm: memoria ca aleasă cetate …

Constantin Stancu
Haţeg, august 2010

Categorii:literature Etichete:

SCRIITORUL RADU IGNA, AUTORUL CĂRŢII „VOCAŢIA CULTURALĂ A HAŢEGULUI”


Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 2010, ZILELE ORAŞULUI: RADU IGNA, „VOCAŢIA CULTURALĂ A HAŢEGULUI” – 28 AUGUST – În căutarea sa, Radu Igna redescoperă o ţară frumoasă şi spiritul locului ce vine de undeva de departe, străjuită de râuri de munte, de păduri care te învăluie, de muntele care te înalţă doar privind la el. Haţegul are un fel de vocaţie, de cetate de ţară.


POEZIA PĂMÂNTULUI

Radu Igna se întoarce cu faţa spre Ţara Haţegului, priveşte dincolo de dealuri şi de Muntele Retezat, caută valul care a modelat această ţară din ţară, ascultă cumva cerul şi ascultă pământul pentru a descoperi tainele care au fost, care sunt şi care vor fi peste albastrul acesta de Ţara Haţegului rupt din oglinzile muntelui .
Scriitorul a strâns în inima sa, în pagini de caiet de elev silitor, date despre oameni, vâltoarea faptelor, scrierile cronicarilor despre o zonă mirifică a României. A avut răbdarea de aduna, de a căuta, de a studia şi de a fixa pentru viitor imaginea unui loc în care s-au întâmplat atâtea şi în care oamenii au găsit vocaţia de a trăi româneşte în stil propriu, la confluenţa Banatului cu Transilvania şi Valea Jiului, aproape de Mureş, pe valea Streiului, sub umbrele adânci luminoase ale Retezatului.
Ajuns la o vârstă a viziunii calme Radu Igna pune în cartea sa „ VOCAŢIA CULTURALĂ A HAŢEGULUI „ – Editura „ Gligor Haşa „ , Deva – 2009, apoi reeditată în anul 2010 la aceeaşi editură, cu noi texte şi gânduri, istoria spirituală a locului, acel loc în care istoricii au lăcrimat şi în care nu pot tăgădui fenomenul românesc într-o zonă magnetic spirituală şi în care te poţi pierde sub ninsori de poveste, există doar posibilitatea de a găsi ieşirea prin cer, ca să-l parafrazăm pe Marin Sorescu.
Autorul are o notă, un fel de epistolă pentru cititor şi pentru locuitorul Haţegului, în care pune degetul pe rana istoriei şi spune lucrurilor pe nume: „ Eu cred că viaţa noastră are sens atunci când luptăm împotriva uitării „, apelând la un citat din Emilian Ezechil.
Dar cuvintele autorului spun cumva mai mult: „ Uitarea, ceaţa ce se lasă cu fiecare zi peste ziua ce a trecut. „
În căutarea sa, Radu Igna redescoperă o ţară frumoasă şi spiritul locului ce vine de undeva de departe, străjuită de râuri de munte, de păduri care te învăluie, de muntele care te înalţă doar privind la el. Haţegul are un fel de vocaţie, de cetate de ţară.
Scriitorul a căutat să fie obiectiv şi a adunat cât mai multe însemnări, cât mai multe cărţi despre acest loc şi a descoperit că multe personalităţi au pus ceva din viaţa lor, ceva din timpul şi necuvintele lor în cărţi care au reflectat spiritul Ţării Haţegului, că oamenii au fost credincioşi şi până la urmă acea zvârcolire de credinţă a făcut să convieţuiască la un loc ortodocşi, catolici, greco – catolici sau reformaţi şi să lase semne că se poate şi altfel, un fel de zonă liberă a credinţei, poate unică pe harta creştină a lumii.
Cartea începe cu acele cărţi care au strâns în cuvinte taina ţinutului, apoi sunt note despre cărţile unor importante personalităţi care au descoperit zona cu interes şi bucurie: Condica Haţegului, după Nicolae Iorga, Haţegul aşa cum apare în Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Haţeg, continuă cu plângerea călugărului Efrem pentru mânăstirea Prislop.
Radu Igna caută esenţa vremurilor: istoria vicariatului greco- catolic, sau istoria specifică locului la începutul evului mediu românesc, pentru a face o călătorie cu Romulus Vuia prin ţinut şi prin zona vecină a Pădurenilor, insistă pe călătoria făcut de Aron Densuşianu cândva, sau pe graiul locului pus în evidenţă de Ovid Densuşianu, pentru a prezenta modelul haţegan aşa cum l – a văzut Adrian Andrei Rusu.
Preocuparea lui Radu Igna pentru zonă a mers mult mai adânc, a prezentat obsesia colonelului Zagoriţ pentru Ţara Haţegului ca locul unde a fost Sarmizegetusa lui Decebal, sau pe strădaniile unui arheolog aproape necunoscut care a trăit în vatra Haţegului, Hristache Tatu care a căutat mărturii despre istoria dacilor aici, la intersecţia marilor bulevarde ale istoriei.
Eroismul românilor a fost reflectat în istoria unui batalion de vânători de munte, o istorie a militarului român care biruie timpul, vremurile, tradiţia şi moartea într-un mod special.
Despre aprovizionarea cu apă în Dacia romană a scris Gică Băieştean, arătând tehnici sau soluţii pentru viaţa civilizată din Dacia romană, ca efect al puterii care ştie ce vrea într-o provincie care lupta continuu, până la autodistrugere.
Epoca din anii 1950 – 1960 este pusă în evidenţă şi în contrast cu marile perioade ale istoriei prin registrele simple ale unui inspector şcolar, spiritul contorsionat al vremurilor apare din procesele verbale ale unor funcţionari care erau presaţi de politic să facă lucruri contrare istoriei. E un mod de abordare simplu şi relevant, viaţa a lăsat urme în marea arhivă a lumii.
Această panoramă a zonei a fost atent studiată de Radu Igna şi ne prezintă esenţa, uneori descoperă lucruri contradictorii şi refuzate de vremuri, prin cărţi aruncate la deşeuri, la topit, le recuperează cu dragoste pentru că era ceva mirific, fascinant: pântecul istoriei unde s-a format poporul român. Au fost ani buni în care Radu Igna a strâns date, cărţi, scrieri unele nepublicate şi care nu ar fi avut şansa să fie publicate înainte de 1989, a avut răbdarea de a se împotrivi uitării, a prins portretul unui anonim ca Mihai Baiu, ce a lăsat manuscrise în urma sa, mult mai interesante decât scrierile de rutină de astăzi.
Dar autorul pune în evidenţă şi operele unor importanţi scriitori care au scris despre ţara aceasta, de la Jokai Mor cu povestea mitul lui Faţă Neagră, de la Gligor Haşa care a scris despre tainele istoriei poporului dac, punând, apoi, în evidenţă amintirile silvăşene ale lui Cecilia Terezia Bolchiş – Tătaru, prezentând mişcarea literară a poeţilor de Haţeg ca Romulus Constantinescu, Ionel Amăriuţei sau Ionel Drăgănescu.
Nu sunt uitate ziarele care au apărut la Haţeg, ca Arena, Columna sau Cuvântul adevărului.
Chiar şi fotografii sunt amintiţi, cei care au prins clipa de aur a ţării în fotografii memorabile: Aurel Anca sau Horvath Josef, ori pictorii care au adus un strop de viaţă în culoarea anotimpului de Haţeg precum Gulie Gheorghe sau Vasiloni Drăgălin.
Inspirat, autorul încheie cu o notă de prezentare a cărţii, în limba română şi limba engleză.
Ca un mit al omului de Haţeg se evidenţiază Ioan Munteanu, memorandist din zonă, judecat de puterile vremii pentru că a difuzat Memorandumul Românilor în zonă într-o vreme grea pentru români, în anii 1892, sub guvernare străină. Eroul, aproape anonim, are doar o cruce în cimitirul din Haţeg, semn că a trăit aici şi a murit demn, că a rezistat procesului politic de la Cluj din anul 1894 şi că la întrebările judecătorului a răspuns simplu în logica românului care se vrea liber, alături de marile personalităţi care au luptat pentru istoria românilor în stil românesc ca dr. Ioan Raţiu. Meritoriu pentru Radu Igna sunt acele pasaje extrase din procesul care a avut loc la Cluj ca un moment de demnitate şi iluminare a intelectualului român la vreme de cumpănă pentru istoria neamului. Autorul a stăruit mult până să poată ajunge la acele dosare de la Cluj în care era prins în stilul justiţiei vremii viaţa oamenilor, a memorandiştilor.
Autorul cărţii scrie:” Până când a trăit Ioan Munteanu ? Am apelat la arhivele oraşului. Nu există date din acea vreme. A trăit oare pe vremea Marii Uniri din 1918 ? Posibil. Ar fi împlinit 73 de ani, judecând că s-a născut în 1845. Şi ce s-a întâmplat în viaţa lui de la întoarcerea de la Cluj ? Cu siguranţă, nu a fost primit cu urale …”
Dar cartea aceasta de aducere aminte şi învăţătură a profesorului pentru elevul necunoscut din România, începe cu un pasaj scris de Ovid Densuşianu : „ Drumul ce duce de pe vale Streiului spre Haţeg „ pă su vini „ cum se zice în graiul locului, ori de pe coastele ce ascund Silvaşul se vede desfăşurându-se una din cele mai frumoase privelişti de poezie a pământului românesc „
Cartea merită citită pentru că poezia locului ne face mai buni, iar un răsărit de soare în aerul rece de munte din Ţara Haţegului pictează o lumină ireală peste cei ca au fost, ce sunt, ce vor fii …

Constantin Stancu
Haţeg, iunie – iulie 2009 /2010

Categorii:literature Etichete:

SĂRACII MAI GENEROŞI DECÂT MOGULII


Un studiu a aratat ca saracii sunt mai generosi prin natura lor, fiind mai increzatori in oameni si mai predispusi sa-si ajute aproapele.

Dupa cum a aratat studiul realizat la Universitatea Berkeley, ei sunt dispusi sa ajute chiar ramanand in anonimat, fara ca macar sa ii intereseze in ce fel vor fi folositi banii pe care ii daruiesc.

Iar concluziile acestui studiu nu vin decat in compeltarea statisticilor din SUA, care arata ca oamenii cu venituri mai mici doneaza mai mult in scopuri caritabile decat cei mai instariti.

Una dintre explicatii ar putea fi aceea ca persoanele cu un venit mic sunt mai pline de compasiune pentru ca si ele, la randul lor, sunt mai dependente de ceilalti. In plus, lor le lipseste frica – tipica celor bogati – ca vor pierde totul si vor fi inselati, au conchis oamenii de stiinta.

Categorii:literature Etichete:

TICHETUL DE MASA IN SEMESTRUL AL II -LEA 2010


TICHETUL DE MASA RĂMÂNE LA 8,72 LEI
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 596 data de 23 august 2010 a fost publicat Ordinul ministruluil muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1112/2010 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II al anului 2010.
Potrivit noului ordin, pentru semestrul II al anului 2010, incepand cu luna septembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei, stabilite prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 135/2010.

Categorii:literature Etichete:

HATEG, 2010: ZILELE ORASULUI! PROGRAMUL MANIFESTARILOR …27-29 AUGUST, EVENIMENT LITERAR IMPORTANT: PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI A POETULUI IOAN GAVRILA IN 28 AUGUST ORELE 10 LA PRIMARIA ORASULUI HATEG!


PENTRU VIZUALIZARE, DATI CLICK PE TITLUL DE MAI JOS!

hateg ro

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: