Archive

Archive for August 2010

PRACTIC: CHELTUIELI CU MASA SALARIATILOR!


SUNT PATRON: DAR CE FAC CU MASA SALARIATILOR?

Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, prevad la pct. 106 ca venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna, conform art. 55 alin. (1) – (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Rezulta ca in venitul brut lunar realizat intra:
– venitul din salarii,
– veniturile asimilate salariilor carora li se aplica aceleasi reguli de impunere si avantajele acordate de angajator. Conform cu art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt tratate ca avantaje impozabile:
– cazarea,
– hrana,
– imbracamintea,
– personalul pentru munci casnice,
– precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei. Daca societatea acorda o masa salariatilor, contravaloarea acesteia este considerata, din punct de vedere fiscal, avantaj impozitat si se cumuleaza cu celelalte venituri salariale primite in luna respectiva.
– Contravaloarea meselor oferite angajatilor se include asadar in veniturile din salarii si se impoziteaza potrivit prevederilor art. 57 din Codul fiscal, si asupra acestor sume se calculeaza, retin si vireaza toate contributiile sociale obligatorii aferente veniturilor salariale.
Angajatorii societati comerciale care au organizate cantine proprii pot achizitiona si distribui tichete de masa numai salariatilor proprii incadrati cu contract individual de munca, dar in ceea ce priveste tratamentul lor fiscal, conform cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 au fost eliminate din sfera veniturilor neimpozabile incepand cu 01 iulie 2010. Rezulta ca in aceasta situatie contravaloarea tichetelor de masa va fi inclusa in statul de salarii in scopul impozitarii, iar calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii se va efectua de catre angajator.

In ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, privind scutirea de la plata acestora stabilite potrivit art. 8 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, raman in vigoare, salariatul datorand de fapt, pentru veniturile respective, numai impozitul pe venitul din salarii. Rezulta ca si in situatia in care aceste venituri sunt supuse impozitului pe salarii, angajatorul nu va calcula contributiile obligatorii (individuale si datorate de angajator) asupra tichetelor de masa care se acorda in continuare cu respectarea prevederilor Legii nr. 142/1998. Calculul e mai complicat, pentru tichetele de masa …
Concluzii:
1. Dar de retinut, influenta impozitarii tichetelor de masa va fi dubla, majorand baza de calcul a impozitului, prin cumularea valorii lor cu celelalte venituri salariale in vederea impozitarii, si prin stabilirea unei deduceri personale mai mici si impozitul va fi mai mare si va fi suportat de salariat caruia ii va fi diminuat castigul salarial cu acest impozit pe salarii mai mare. Deci salariatul este afectat prin aplicarea noilor reglementari.
2. La nivelul angajatorului, insa, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate potrivit legii sunt cheltuieli cu deductibile la calcul impozitului pe profit.

Categorii:literature Etichete:

CE URMEAZĂ ÎN ECONOMIE?


CE URMEAZA IN ECONOMIE: TENDINTE, CRESTERI, REDUCERI, DISPONIBILIZARI, CIFRELE DE CARE AI NEVOIE PENTRU A LUA DECIZII CORECTE!

Pentru perioada august-octombrie 2010, managerii societatilor comerciale se asteapta la stabilitate in ce priveste sectorul serviciilor, dar si la o scadere moderata in constructii si comertul cu amanuntul, comparativ cu cele trei luni anterioare, informeaza INS. De asemenea, angajatorii estimeaza o scadere a numarului de salariati, mai ales in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

1. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – industria prelucratoare
In cadrul anchetei de conjunctura din luna august 2010, managerii din industria prelucratoare preconizeaza, pentru urmatoarele trei luni, o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural -5%).

In ceea ce priveste numarul de salariati se estimeaza scadere, soldul conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucratoare (-23% la intreprinderile foarte mari, cu 500 salariati si peste).

Conform INS, pentru unele dintre activitati se va inregistra o tendinta de scadere mult mai accentuata decat pe total: fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului; metalurgie si fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -46%, -45% si respectiv -32%).

De asemenea, pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o crestere moderata a acestora in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

2. Tendinta de scadere moderata a activitatii – constructii
In acelasi timp, potrivit estimarilor din luna august 2010, in activitatea de constructii se va inregistra, pentru urmatoarele trei luni, o scadere moderata a volumului productiei (sold conjunctural -11%) si o scadere a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural -18%).

Managerii estimeaza o scadere a numarului de salariati (sold conjunctural -16%), aceasta tendinta fiind data in special de intreprinderile mici, cu mai putin de 50 salariati. In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza o crestere moderata a acestora (sold conjunctural +9%).

3. Tendinta de scadere moderata a activitatii- comert cu amanuntul
Managerii din sectorul de comert cu amanuntul au estimat in luna august 2010 scadere moderata a activitatii economice pentru urmatoarele trei luni (sold conjunctural -14%).

Totodata, volumul total al vanzarilor de marfuri va avea o tendinta de scadere moderata (sold conjunctural -13%), iar volumul comenzilor adresate de catre unitatile comerciale furnizorilor de marfuri vor inregistra scadere (sold conjunctural -16%).

Angajatorii prognozeaza, pentru urmatoarele trei luni, si o scadere moderata a numarului de salariati din acest sector (sold conjunctural -6%).

Managerii societatilor comerciale estimeaza ca preturile de vanzare cu amanuntul vor inregistra o crestere (sold conjunctural +35%).

4. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – servicii
Conform estimarilor din luna august 2010, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste relativa stabilitate (sold conjunctural -5%).

In sectorul de servicii se estimeaza, pentru urmatoarele trei luni, scadere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural -13%). Aceasta tendinta este data in special de intreprinderile mari, cu 250-499 de salariati si (sold conjunctural -20%).

Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare a prestatiilor vor avea o tendinta de crestere moderata (sold conjunctural +8%).

Categorii:literature Etichete:

CHELTUIELILE CONFORM CODULUI FISCAL : Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare


ART. 21 din Codul Fiscal
Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Norme metodologice
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; Norme metodologice
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; Norme metodologice
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Norme metodologice
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; Norme metodologice
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; Norme metodologice
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul. Norme metodologice
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; Norme metodologice
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogată
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
Norme metodologice
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; Norme metodologice
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; Norme metodologice
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; Norme metodologice
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;
Norme metodologice
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; Norme metodologice
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; Norme metodologice
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 inclusiv; Norme metodologice
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c)
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte; Norme metodologice
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;
Norme metodologice
r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m).
ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.
t) în perioada 1 mai 2009—31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

(5) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Guvernul României şi Curtea Constituţională pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile înregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;
c) *** Abrogată.
(6) Compania Naţională „Imprimeria Naţională – S.A.” deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale.

Categorii:literature Etichete:

CONTRIBUŢIILE SOCIALE „ONLINE” DIN 25 SEPTEMBRIE 2010


Din 25 septembrie, toate formularele de contributii sociale vor putea fi depuse online catre toate institutiile. e-Romania va fi platforma prin intermediul careia se va face acest lucru. De procesarea formularelor se va ocupa fiecare institutie in parte. S-ar putea ca fiecare persoana care va depune declaratiile sa aiba un user si o parola”.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala pentru care se platesc contributiile individuale (pensie, somaj si sanatate) trebuiau ca pana la 25 august sa depuna cate o declaratie pentru asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv sa incheie contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Acte necesare pentru depunerea dosarului cf. OUG.58.2010
1. Copie CI/BI titular
2. Procura sau imputernicire daca este necesar
3 Certificat de inregistrare fiscala (PFA)
4. Copie dupa decizia de impunere la circa financiara (unde este inregistrata persoana cu venituri suplimentare)
5. Declaratia pe propria raspundere ca detine venitul mentionat in declaratie.
Atentie: Trebuie specificat pe ordinul de plata (la obiectul Platii) OUG. 58/2010.

Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 28 AUGUST 2010 – ZILELE ORAŞULUI, LANSAREA UNUI PROIECT CULTURAL „SARMIZEGETUSA DE LA SUBCETATE – HAŢEG”


Categorii:literature Etichete:

HAŢEG, 28 AUGUST 2010- ZILELE ORAŞULUI: EDIŢIA A II-A A CĂRŢII „HAŢEG ADEVĂRATA SARMIZEGETUSA”, O CARTE CARE PROVOACĂ DEZBATERI ŞI SCHIMBĂ IDEILE ISTORICILOR, PROGRAMUL ZILEI


Categorii:literature Etichete:

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA: DECLARAŢIA DE LA TIMIŞOARA


Declaraţia de la Timişoara
redactată de Alianţa Familiilor din România cu prilejul conferinţei anuale AFR ţinută la Centrul Areopagus din Timişoara pe 20 martie 2010 şi deschisă publicului spre semnare
Preambul
Societatea umană a trecut, în epoca modernă, prin schimbări majore în plan politic, social, cultural şi economic.
Aceste transformări, care au cunoscut un ritm accelerat în secolul XX şi care continuă în secolul XXI, au condus societatea umană spre mai bine. Viaţa comunităţilor şi a indivizilor a fost în general îmbunătăţită. Au fost eliminate, în multe părţi ale lumii, nedreptăţi şi inechităţi profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale şi prin salturi calitative ale vieţii.
În acelaşi timp însă, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care subminează valori fundamentale ale societăţii umane. Secularismul agresiv, tendinţe radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-creştine sunt o realitate manifestă.
Societatea românească nu a rămas izolată de aceste evoluţii. Ieşită dintr-o lungă perioadă totalitară, România şi locuitorii săi încă luptă pentru re-găsirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din ţesătura sa intimă.
Din această identitate comună face parte, la loc de frunte, credinţa creştină, împărtăşită de un procent covârşitor dintre cetăţenii României, întreţesută în ethosul nostru naţional şi care influenţează manifestările sociale, culturale şi politice ale românilor, fiind reperul la care ne raportăm ca la un standard comun, atemporal şi absolut.
Totuşi, în contextul transformărilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potenţialul pentru un conflict incipient între valorile moralei creştine şi „noile valori” seculare, în esenţă anti-creştine, promovate la nivel internaţional, în special în cadrul Uniunii Europene.
Putem constata că acest conflict este deja manifest în unele state membre ale UE. Asistăm, în ultima vreme, la tot mai multe cazuri în care creştinii sunt aduşi în faţa Justiţiei ca învinuiţi datorită credinţei lor, suferind o formă de pedeapsă pentru că valorile lor creştine exprimate încalcă noi legi sau noi „drepturi ale omului”, în marea lor majoritate iluzorii, contrare raţiunii şi binelui autentic al omului. Această evoluţie nefericită creează o presiune asupra creştinilor, pentru a-şi cenzura sau chiar abandona credinţa şi valorile, pentru a nu se face pasibili de încălcarea unor norme ale statului sau vieţii publice. Nu puţini creştini văd în această situaţie o întoarcere la perioadele istorice în care creştinii erau prigoniţi pentru credinţa lor.
Având în vedere cele de mai sus, subsemnaţii, creştini care urmăm învăţătura Sfintei Scripturi, a Sfinţilor Apostoli ai Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos şi a celor ce le-au urmat lor şi care ne-au învăţat calea mântuirii, lăsând deoparte disputele teologice, mărturisim valorile creştine comune insuflate de Sfântul Duh şi afirmăm cu tărie cele ce urmează:
a. Iisus Hristos este acelaşi, ieri şi azi şi în veci (Evrei 13:8). Credinţa creştină pe care o mărturisim este deasupra transformărilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.
b. Această credinţă ne determină viaţa şi acţiunile de zi cu zi, în tot locul şi în tot ceasul. Ea nu poate fi ţinută ascunsă; nu putem fi creştini numai acasă sau doar la biserică.
c. Potrivit Sfintei Scripturi, înţelegem să ne facem datoria de cetăţeni şi să dăm Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine şi să ne supunem autorităţilor şi legilor, în măsura în care acestea nu contravin conştiinţei şi valorilor noastre creştine.
d. Familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie este o instituţie fundamentală a societăţii, creată de Dumnezeu şi expresie a complementarităţii naturale dintre bărbat şi femeie, a dragostei şi respectului reciproce.
e. În calitate de părinţi creştini, avem faţă de copiii noştri datoria să îi creştem şi să-i educăm în spiritul ascultării de Dumnezeu. Suntem îngrijoraţi de manifestările imorale, permise sau chiar promovate în numele drepturilor omului şi al unei toleranţe fără discernământ.
f. Drepturile părinţilor sunt drepturi fundamentale, între ele primordial fiind dreptul părinţilor de a dispune de educaţia civică, morală şi religioasă a copiilor lor.
g. Fiecare copil are dreptul să fie născut şi crescut într-o familie care se constituie dintr-un bărbat şi o femeie.
h. Dreptul la viaţă, începând cu momentul conceperii şi până la moartea naturală, este un drept fundamental al tuturor fiinţelor umane.
i. Libertatea religioasă şi libertatea de conştiinţă sunt drepturi fundamentale şi istorice.
j. Demnitatea umană este intrinsecă fiecărei fiinţe umane, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi este deasupra oricărei autorităţi lumeşti.
k. În participarea noastră la viaţa cetăţii şi viaţa politică, sprijinim şi conlucrăm cu acei factori care aderă la valorile în care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie să îi reprezinte pe cei ce-l votează şi să afirme valorile lor.
În încheiere, chemăm Statul Român şi reprezentanţii săi să respecte şi să reflecte, în formularea legilor şi politicilor publice, valorile şi tradiţiile sociale şi culturale, de inspiraţie creştină, ale poporului român, pentru a nu se ajunge la conflicte – de conştiinţă sau manifeste – între cetăţean şi autoritatea din care izvorăsc aceste legi.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: