Arhiva

Archive for ianuarie 2014

Despre Minimis, termene program. Comunicat de la Ministerul Economiei


 

Comunicat

 

Datorită numărului mare de aplicanţi la schema de ajutor de minimis, instituită în baza HG nr. 274/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi la solicitarea mediului de afaceri, Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism face următoarele precizări:

 

Întrucât întocmirea documentaţiei aferente cererii de acord pentru finanţare presupune costuri ridicate (raport ANEVAR, autentificare documente, extras de carte funciară etc.), pentru a limita efortul financiar depus de către aplicanţi, societăţile care au obţinut un punctaj mai mic de 90 de puncte NU SUNT OBLIGATE să depună cererea de acord şi documentaţia aferentă în termenul de 10 zile lucrătoare de la primirea Scrisorii de înştiinţare privind admiterea la verificarea administrativă şi de eligibilitate, emisă la 28.01.2014. Acestora li se vor solicita documentele printr-o nouă Scrisoare, emisă ulterior, în aceleaşi condiţii, în cazul suplimentării bugetului sau dacă vor exista renunţări sau respingeri.

 

Societăţile care au obţinut un punctaj mai mic de 90 de puncte şi care au depus sau doresc să depună documentaţia în baza  Scrisorii de înştiinţare emisă la 28.01.2014, pot face acest lucru, documentele lor rămânând valabile, cu posibilitatea actualizării acestora.

 

Societăţile care au obţinut un punctaj mai mare sau egal cu 90 de puncte, SUNT OBLIGATE să depună cererea de acord pentru finanţare împreună cu documentaţia aferentă până cel  târziu la data de 12.02.2014 ora 16.00.

 

 

Anca – Laura IONESCU

Secretar de Stat

Ministerul Economiei

Calea Victoriei nr. 152,

Sector 1, Bucureşti

 

Categorii:PRACTIC

Istorie literară: Zilele Editurilor la Hunedoara, cândva prin 2001. Scriitori şi cărţile lor: Ioan I. Iancu, Eugen Evu, Iv Martinovici, Valeriu Bârgău, Ioan Evu, Constantin Stancu, Victor Niţă, Nicu Szekey, Olga Ştefan, literatura ca spectacol fără secrete…


Categorii:FOTO, GÂND, literature

USR, câteva acţiuni, plus premiul Nobel pentru literatură


Vineri, 24 ianuarie 2014, a avut loc şedinţa Comitetului Director al USR.

A fost prezentat calendarul principalelor proiecte ale USR pe anul 2014, care va fi publicat separat pe site-ul USR.
S-au discutat, de asemenea, noile proiecte pe care Uniunea Scriitorilor le iniţiază în anul acesta:

Festivalul Naţional de Literatură de la Cluj-Napoca;
Festivalul de Literatură de la Chişinău-Orhei.

Comitetul Director a fost informat de deschiderea a două acţiuni în instanţă, de evacuare şi de recuperare a datoriilor firmei care administrează Casa Vernescu.

Comitetul Director a hotărât să-l însărcineze pe prim-vicepreşedintele USR Varujan Vosganian cu promovarea celor două iniţiative legislative vitale pentru activitatea USR: o nouă lege a timbrului cultural şi legea pentru subvenţionarea principalelor reviste de cultură.

Au fost prezentate Comitetului Director demersurile pentru sprijinirea financiară a revistelor USR pentru anul în curs.

Au fost prezentate şi demersurile pentru înscrierea unei emisiuni literare în grila de programe a TVR.

Uniunea Scriitorilor din România se află printre instituţiile şi asociaţiile care primesc din partea Academiei Suedeze invitaţia de a propune scriitori pentru premiul Nobel. Anul acesta, Comitetul Director al USR i-a propus pe următorii scriitori: Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Varujan Vosganian.

Filiala Poezie Bucureşti a anunţat proiectul unui nou Maraton de poezie, care se va desfăşura odată cu Noaptea Muzeelor.

Deoarece publicarea pe un site a unor titluri de reviste care vor fi luate în considerare la primirea de noi membri în USR a trezit întrebări şi frământări, Comitetul Director face precizarea că, vor fi luate în considerare, în primul rând, articolele şi cronicile semnate de critici literari de autoritate recunoscută şi mai puţin, sau în al doilea rând, titlurile revistelor unde sunt publicate aceste articole.

Revista Discobolul nr. 190-191-192/2013. Revistă de cultură. Redactor-şef: Aurel Pantea. Sumar, scriitorii şi poemele lor de îmblânzit fiara din om, plus Gala poeziei române contemporane, Alba-Iulia, 2013……


Disco

Disco 001

Disco 002

Categorii:literature, REVISTA

Lecturi de iarnă: Revista Sintagme literare nr. 1/2014. Redactor-şef: Geo Galetaru. Revistă finanţată de Consiliul Local al comunei Dudeştii Noi…

Categorii:REVISTA

Geo Galetaru şi poezia – Asociaţia Culturală „ VATRA DUDEŞTEANĂ” şi revista „SINTAGME LITERARE”: UȘOR NU E NICI CÂNTECUL – CONCURS NAŢIONAL DE POEZIE


Asociaţia Culturală „ VATRA DUDEŞTEANĂ” şi revista „SINTAGME LITERARE”: UȘOR NU E NICI CÂNTECUL – CONCURS NAŢIONAL DE POEZIE

Asociaţia Culturală „VATRA DUDEŞTEANĂ” şi revista „SINTAGME LITERARE” lansează, sub patronajul Consiliului local al comunei DUDEŞTII NOI, Concursul naţional de poezie, intitulat „Uşor nu e nici cântecul” şi adresat autorilor care nu sunt membri ai USR. Poeziile, în număr de 6-8, scrise cu diacritice şi însoţite de câteva date personale (numele şi prenumele, adresa poştală, nr. de telefon, adresa de email, eventuale volume publicate), vor fi trimise pe adresa de email: geogaletaru@yahoo.com sau pe adresa poştală: Geo Galetaru, Calea Timişoarei, nr. 32, com. Dudeştii Noi – cod 307041, jud. Timiş, până la data de 10 martie a.c. Între 10 martie şi 31 martie va avea loc jurizarea poeziilor, iar în data de 1 aprilie vor fi anunţate rezultatele.

Juriul, format din scriitorii Geo Galetaru (preşedinte), Ion Căliman şi Alexandru Moraru (membri), va acorda premii în diplome şi în bani, după cum urmează:
Premiul I: 800 lei
Premiul al II-lea: 600 lei
Premiul al III-lea: 400 lei.

Se vor acorda şi trei menţiuni, fiecare în valoare de 200 lei. Poeziile premiate vor fi incluse într-un număr viitor al revistei „Sintagme literare”. Dorim succes tuturor participanţilor!

Categorii:literature

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA Despărţământul ,,Timotei Cipariu’’ – Blaj – FESTIVALUL-CONCURS ,,OCROTIŢI DE EMINESCU’’ FAZA NAŢIONALĂ – Ediţia a XIV-a 25 ianuarie 2014


Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA

Despărţământul ,,Timotei Cipariu’’ – Blaj

BLAJ, PIAŢA 1848, Nr. 11, cod 515400

Tel: 0258/711484 sau 0741091627, e-mail: astrablaj_silviapop@yahoo.com

 

FESTIVALUL-CONCURS ,,OCROTIŢI DE EMINESCU’’

FAZA NAŢIONALĂ – Ediţia a XIV-a

25 ianuarie 2014

 

Rezultate la secțiunea CREAȚIE

Membri ai juriului:

Aurel Pantea, președinte

Ion Buzași

Maria-Daniela Pănăzan

Silvia Pop

Claudia Oancea-Raica

Virgil Todeasă

 

Marele Premiu

Emil Neni Iordache Casa de Cultură Ploiești – 60 puncte

 

Premiul I

Hălațiu Bogdan – Facultatea de Medicină Târgu-Mureș  – 59 p.

Drăgan Sebastian – Colegiul Tehnic „Toma N. Socolescu” Ploiești – 58 p.

Damian Alina – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu – 58 p.

Botilcă Cristina Liceul Teoretic „M. Kogălniceanu” Snagov – 58 p.

Premiul al II-lea

Peleș Teda – Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Ploiești – 56 p.

Todică Laura – Liceul de Arte Alba Iulia  – 56 p.

Gîbu Ana-Maria – Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi 56  p.

Topliceanu Cătălin Ștefan – Universitatea „Al. Ioan Cuza” Iași  55  p.

Premiul al III-lea

Crețu Cosmin – Colegiul Militar Liceal „M. Viteazu” Alba – 53 p

Rusu Iris – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu – 43 p.

Bocșa Ana-Maria – Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni – 53 p.

Stanciu Georgiana – Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj – 52.5  p.

Pop Ovidiu Gavril – Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timișoara 52.5  p.

Premii speciale:

Cristina Ilie – Clubul Victorioșilor Târgoviște – 51 p.

Bunea Cinzia – Colegiul Militar Breaza – 51 p.

Cerneștean Bogdan – Colegiul Militar Liceal Alba Iulia – 51 p.

Cristea Laurențiu Petrișor – Liceul Teoretic Lupeni – 51 p.

Blăjan Giulia – Liceul „Samuil Micu” Sărmașu (jud. Mureș) – 51 p.

Mențiuni

Ghioagă Maria –  Seminarul Teologic Ortodox Simion Ștefan Alba Iulia – 50

Potinteu Andreea – Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni – 50 p.

Dobocan Diana – Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca – 50 p.

Ilișiu Andreea – Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj – 50 p.

Premiul Revistei „Astra Blăjeană”

Popescu Cristiana – Colegiul Național „I.L.Caragiale” Ploiești 49 p.

Premiul Revistei „Vatra Veche” Tg. Mureș

Pîrvu Adriana-Maria – Casa de Cultură Ploiești – 49 p.

Premiul Editurii ASTRA Blaj             

Partenie Maria-Bianca – Colegiul Național „Jean Monnet” Ploiești- 49 p.

Premiul Fundației „Cezara Codruța Marica”  Tg.Mureș

Potinteu Andreea – Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni –48 p.

Premiul Editurii CronoLogia Sibiu

Selegean Diana – Liceul de Arte Alba Iulia 48 p.

Premiul Bibliotecii Municipale „Școala Ardeleană” Blaj

Fortiu Elisabeta Noemi – Colegiul Național „I.C. Brătianu” Hațeg – 48 p.

Secțiunea GIMNAZIU (clasele V-VIII)

 

Premiul I

 

Vintilă Ioana – Colegiul Național I.M.Clain Blaj – 52 p.

 

Premiul al II-lea

 

Bunea Teodora –  Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza – 50 p.

Mihăilă Andreea Școala  Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploiești – 50 p.

 

Premiul al III-lea

 

Costea Ana-Adriana – Școala Gimnazială Nr. 3 Cisnădie (Sibiu) – 45 p.

Simulea Mircea – Liceul Teoretic „George Moroianu” Săcele – Brașov  45 p.

Premiul Special

Florea Ana – Liceul Teoretic „Pavel Dan” Câmpia Turzii – 42 p.

Mențiuni

Simedrea Mihai – Școala Gimnazială „Mircea Sântimbrean” Brad – 40 p.

Mic Dragoșa-Sorana – Școala Gimnazială „Mircea Sântimbrean” Brad 40 p.

Notă! Fiecare membru al juriului a acordat note de la 10 la 5. Punctajul maxim a fost de 60 de puncte. 

 

Ocrotiti de Eminescu 2014 poza de grup

Categorii:literature, PRESA

Constantin Marafet şi Penumbra trandafirului, Editura Fundaţia „Scrisul Românesc” – Craiova, 2013. Semnal şi poem sub semnătura poetului…


trandafir 001 trandafir

Categorii:CARTEA

Omul, realitatea de lângă noi. Câteva cuvinte din familia proverbelor…


Am selectat din Scriptură, cartea Proverbe:

(Pro 2:12)  ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

 

(Pro 3:13)  Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

 

(Pro 3:31)  Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

 

(Pro 5:21)  Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

 

(Pro 6:12)  Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

 

(Pro 6:26)  Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump.

 

(Pro 8:34)  Ferice de omul care m’ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

 

(Pro 10:13)  Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.

 

(Pro 11:5)  Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

 

(Pro 11:9)  Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

 

(Pro 11:12)  Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.

 

(Pro 11:17)  Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui.

 

(Pro 11:29)  Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept!

 

(Pro 12:2)  Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

 

(Pro 12:3)  Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina.

 

(Pro 12:23)  Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.

 

(Pro 12:25)  Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte.

 

(Pro 13:8)  Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n’ascultă mustrarea.

 

(Pro 13:22)  Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit.

 

(Pro 14:6)  Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n’o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor.

 

(Pro 14:8)  Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.

 

(Pro 14:12)  Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.

 

(Pro 14:14)  Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el.

 

(Pro 14:15)  Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.

 

(Pro 14:17)  Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît.

 

(Pro 15:23)  Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!

 

(Pro 16:2)  Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul.

 

(Pro 16:6)  Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău.

 

(Pro 16:9)  Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.

 

(Pro 16:25)  Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.

 

(Pro 16:27)  Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins.

 

(Pro 16:28)  Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni.

 

(Pro 16:29)  Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale, care nu este bună.

 

(Pro 17:10)  O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun.

 

(Pro 17:18)  Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său.

 

(Pro 17:24)  Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului.

 

(Pro 18:12)  Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.

 

(Pro 18:14)  Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine-l va ridica?

 

(Pro 18:20)  Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură.

 

(Pro 19:3)  Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui.

 

(Pro 19:6)  Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri.

 

(Pro 19:21)  Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte.

 

(Pro 19:25)  Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa.

 

(Pro 20:5)  Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele.

 

(Pro 20:17)  Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş.

 

(Pro 20:24)  Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa?

 

(Pro 20:27)  Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor.

 

(Pro 21:2)  Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.

 

(Pro 21:5)  Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n’ajunge de cît la lipsă.

 

(Pro 21:16)  Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi.

 

(Pro 21:20)  Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.

 

(Pro 21:28)  Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă.

 

(Pro 21:29)  Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea.

 

(Pro 22:3)  Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi.

 

(Pro 22:5)  Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele.

 

(Pro 22:9)  Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

 

(Pro 22:24)  Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

 

(Pro 25:28)  Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

 

(Pro 26:19)  aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!”

 

(Pro 26:21)  După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

 

(Pro 27:8)  Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

 

(Pro 27:12)  Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi.

 

(Pro 27:17)  După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om.

 

(Pro 27:19)  Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.

 

(Pro 27:20)  După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.

 

(Pro 28:11)  Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează.

 

(Pro 28:14)  Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.

 

(Pro 29:6)  În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură.

 

(Pro 29:10)  Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.

 

(Pro 29:27)  Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.

 

Categorii:CREDO, GÂND, literature

DUMITRU HURUBĂ, un nou roman – Speriaţii din pădurea cailor


Caii

Categorii:CARTEA

Salariul minim in 2014


Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 850 de lei lunar, incepand cu data de 01.01.2014 si, respectiv, la 900 de lei lunar incepand cu data de 01.07.2014, pentru un program complet de lucru de 168 ore in medie pe luna in anul 2014, dupa cum rezulta din HG nr. 871/2013.
Daca angajatorul nu respecta prevederile HG nr.871/2013 si stabileste pentru personalul angajat prin contract individual de munca salarii de baza sub nivelul salariului minim brut pe tara, risca sa plateasca amenzi de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Categorii:literature

Alexandru Petria şi literatura anului 2013! O lume în căutarea identităţii!


Editura Adenium intenționează să publice anual câte o antologie a celor mai frumoase poezii și proze scurte care au apărut în revistele literare românești, pe hârtie sau în format electronic. Antologiile pe 2014 vor include ceea ce s-a publicat mai valoros în anul 2013.
Rugăm colegii scriitori să ne trimită creațiile lor, pe care le consideră cele mai semnificative, în format electronic, până la data de 30 martie 2014, trei poezii sau o proză.
Vor fi menționate neapărat data și locul apariției textului sau textelor. Pentru certificare, așteptăm link-uri, PDF-uri sau fotografii ale paginilor unde au fost publicate creațiile.
Nu contează apartenența sau neapartenența la uniunile de creație, singurul criteriu de selecție fiind valoarea textelor. Toate cheltuielile publicării vor fi suportate de Editura Adenium.

Alexandru Petria
apetria@gmail.com

Categorii:literature, PRESA

Faţă Neagră, personaj misterios în Ţara Haţegului. Revenirea imperiului, aventuri, drame şi spionaj…


 

 

 

Dacian Muntean a avut curajul să abordeze viaţa Baronului Nopcsa, un personaj misterios din Ţara Haţegului. Tinereţea autorului a fost un argument pentru a intra într-o parabolă controversată, tinereţea i-a dat puterea de a cerceta, de a scrie, de a finaliza o monografie despre Faţă Neagră, după cum îl numeau unii cititori pe acest baron de Haţeg, mai exact de Săcel, o localitate aproape de Haţeg.

Lucrarea este un proiect mai larg, susţinut financiar de Administraţia Fondului Cultural Naţional, ajutorul venind şi din partea Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, lucrarea fiind editată de SENS – Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială în anul 2013, iar titlul este relevant: Aventurile şi călătoriile Baronului Nopcsa.

Monografia este rezultatul unor cercetări efectuate în ţară şi străinătate, are un cuvânt înainte de Francisc Nopcea, ca exponent al familiei baronului, o prefaţă care introduce cititorul într-o poveste care se întinde în Europa în perioada de sfârşit de secol şi începutul secolului al XX-lea, plină de dinamism, mister, tragedie, trădări, poezie…

Sunt abordate aspecte legate de familie, domenii, copilăria şi adolescenţa lui Franz Nopcsa, călătoriile în Bosnia, Albania, Egipt, cărţile semnate de personaj, zbuciumul specific persoanelor care au trăit în acea perioadă, războiul, eterna rătăcire a societăţii…

Lucrarea ne prezintă un erou de roman, Faţă Neagră, pasiunea celor cu situaţie socială şi materială bună pentru istorie, geografie, astronomie, mândria de a face parte dintr-un neam aparte, cu trecut şi cu merite în imperiu. La albanezi, baronul este considerat un erou, în Austria sau Ungaria este privit ca un savant, în România este privit cu rezerve şi secvenţial, în funcţie de epocă, de interese, de patriotism… El a fost legat de Imperiu Austro-Ungar în mod evident, fiind exponentul acelei pături care făcea legea în acel areal, care ţinea în echilibru puterile centrifuge din imperiu, cu resurse proprii, cu demnitate, cu persuasiune. Chiar dacă era excentric, şi-a lăsat amprenta în paleobiologie, fiind descoperitorul dinozaurilor pitici din Ţara Haţegului, pasionat de fotografie, călător prin imperiu, vânător talentat, husar, membru al armatei care făcea imperiul, aventurierul care ar fi putut ajunge Regele Albaniei  într-o perioadă tumultoasă, de schimbare de paradigmă pe continentul din care facem parte. Aventurierul a fost şi spion al imperiului, poziţie incomodă în istoria românilor, ca parte a imperiului, misterios până la limita decenţei, poet şi personaj care a primit o bătaie serioasă în Ţara Haţegului din partea ţăranilor români, hotărâţi să trăiască altfel

Baronul este, fireşte, incomod, el a spionat împotriva românilor în timpul Primului Război Mondial, putând fi tratat ca un inamic al Statului Român, agresiv şi abil ca orice aventurier.

Este legat de Ţara Haţegului, la Săcel avea un castel, parte din acesta se mai poate identifica şi azi în localitate, este căzut în ruină, iar unele animale dispărute poartă numele său, are o stradă în Albania care îi poartă numele, iar unul dintre primii dinozauri descoperiţi la Săcel are numele Titanosaurus Dacus cu evidente rădăcini române. Cartea redă, parţial, şi istoria Castelului de la Săcel, monument cunoscut în zonă, apoi frământările persoanelor care au trăit în epoca dificilă a căderii unui imperiu, pe ruinele lui clădindu-se o altfel de Europă. Colecţia de fotografii a Baronului Nopcsa este impresionantă, acum ea demonstrează că realitatea care a fost era una importantă, este lumea aşa cum exista acum 100 de ani, o lumea uitată cumva, o lume misterioasă. În Biblioteca Naţională a Albaniei sunt jurnalele de călătorie a personajului, peste 3000 de pagini, o arhivă a imperiului văzută din interior. Secretarul lui Nopcsa, Baiazid Doda, ar putea fi personaj de film, cum altădată baronul a fost personaj de roman…

Cartea conţine pagini de jurnal aşa cum l-a ţinut enigmaticul aventurier, fotografii inedite, desene, blazoane, hărţi, schiţe geografice, palobiologice, etc. Toate au menirea de a reinventa epoca. Jurnalul lui Nopcsa se citeşte cu pasiune, este exact, are nuanţe de istoric, de strateg al armatei unui imperiu, politician iscusit, scriitor riguros, poet de ocazie şi pasionat călător prin zone dificile sau grandioase, abil om de afaceri în zona diplomaţiei active şi aplicate, a folosit motocicleta, automobilul, căruţa trasă de cai, a călărit. Autorul cărţii, Dacian Muntean, urmează corect firul povestirii, completează aventura cu texte care fac legătura între oameni, întâmplări, zone, el caută să ne prezinte un script interesant despre un personaj reper într-o epocă tumultoasă.

Monografia este preţioasă pentru că descrie mecanismele prin care imperiul îşi ţinea în hotare ţări diferite, este actuală într-o Europă care seamănă cu acest fel de structură, un imperiu mai sofisticat, dar tot imperiu. Popoare sunt manipulate unele împotriva altora, religia este o metodă prin care sunt controlaţi oameni, demnitari, ţărani şi burghezi, cultura este partea din societate care face legătura între interese şi putere, rangul, moda celor care deţin funcţii publice, eticheta, cea care ţine la distanţă personaje incomode, banii – arma letală care face legea în locuri în care a dispărut autoritatea, împăratul – demnitarul cu ultima apostilă, glasul care colorează epoca. Iată, Franz Nopcsa a fost catolic, iar religia a fost mecanismul prin care s-au manipulat mari mulţimi de oameni, biserica acceptând acest joc ca unul necesar, parafând legătura dintre stat şi biserică la nivel de imperiu, ca strategie de stat…  Nimic nou… Se pot descifra aceste strategii cu iz religios în „aventurile” sale din Albania, mai precis strategii puse la cale de imperiu… Dar omul a lăsat în urma sa lucruri solide, serioase, valabile şi astăzi.

Din jurnalele baronului, veşti despre imperiu…

„Ascultându-i pe ţăranii români, discutând între ei, am aflat despre curentul anti-maghiar din Banat, că era mai puternic decât în Transilvania şi că românii aşteptau izbucnirea războiului la sârbi, pentru a porni şi ei împotriva ungurilor”. (Pagina 259).

„Se mai întâmplă uneori să apară neînţelegeri între ciobani, de altfel calmi, iar atunci când se întâmplă, ei devin extrem de necumpăraţi şi violenţi, fiind capabili chiar de atrocităţi şi torturi din cele mai cumplite.” (Pagina 261).

„Din România, unde am fost aproape linşat, m-am întors şi cum voi fi din nou capabil de muncă, voi începe studiul la şarpele meu din Neocomian şi la ţestoasă. În prezent, rănile la cap mă obligă să stau mai tot timpul în pat”. (Pagina 314).

„Debutul meu la Londra l-am făcut la Royal Society, unde am demonstrat că nişte rămăşiţe de Hypsilophodon, descrise ca fiind frunte şi nas, erau de fapt părţi ale maxilarului inferior”. (Pagina 91).

Însă, Franz Nopcsa se sinucide. Iată parte din scrisoare: „Motivul sinuciderii mele este  sistemul nervos, care se află la capăt. Motivul pentru care l-am ucis pe bunul prieten şi secretar al meu, domnul Baiazid Elmas Doda, în timpul somnului lui, fără ca el să aibă vreo bănuială a ceea ce se va întâmpla, a fost acela că nu am vrut să îl las în urmă bolnav, în mizerie şi sărăcie, pentrucă ar fi suferit mult. Doresc să fiu incinerat”. (Pagina 338).

 

Personajul reflectă starea imperiului, epuizarea… Toate imperiile îşi au vremea lor!

 

Dacian Muntean notează în prefaţă: „Am tradus sute de pagini din memorii, am descifrat notiţe de jurnal, am adaptat şi interpretat informaţiile, corelându-le cu contextul în care se petrece acţiunea, am găsit fotografii sau schiţe care ilustrau povestirea, le-am aranjat cursiv şi vi le oferim cu gândul că le veţi savura…”. (Pagina 12).

 

Denumirea Ţara Haţegului în vremea baronului Nopcsa, după părerea lingviştilor, provine din Hatzjaeger Land, o veche denumire pe filieră germană, ar însemna ţinutul de vânătoare (Hatz = vânătoare cu câini; Jaeger = vânător; Land = ţinut).

Dacian Muntean condensează la pagina 33 din memorii viaţa lui Franz Nopcsa, dă reperele necesare, descoperim că de tânăr vorbea fluent germana, maghiara, româna, engleza, franceza, la 18 ani găseşte primele oase de dinozaur, la 36 de ani ar fi putut deveni Regele Albaniei, la 41 de ani este declarat inamic al Statului Român şi părăseşte localitatea Săcel, la 56 de ani se sinucide la Viena, refuzând degradarea… Energiile imperiului s-au epuizat, s-au epuizat şi personajele care au jucat pe scena istoriei o vreme.  

 

La Sânpetru, în Ţara Haţegului, sub umbra Castelului de la Săcel, se mai descoperă noi fosile de dinozaur, prin Munţii Retezat se mai aude ecoul lăsat de o armă de vânătoare în plină acţiune, când caprele sălbatice ating luna cu botul delicat şi umed…

 

 

Constantin Stancu

Noiembrie, 2013

Categorii:CARTEA

Ciclop, kerosen, călătorii şi alte poeme la Ioan Barb


 

 

CCI21062013_0002

 

 

Meditând închis în ochiul ciclopului, o carte de referinţă pentru creaţia lui Ioan Barb, o carte apărută la Editura Brumar, Timişoara – 2013, densă, relevantă prin contrast pentru momentul poetic actual, dominat de experiment, de fantezii gratuite, de tandre rătăciri în Utopia.

Titlul este percutant, profund şi exprimă esenţa creaţiei lui Ioan Barb.

Ciclopul poate fi închipuit un animal fantastic, cu un singur ochi în frunte, dominat de ritmul nevăzut al mitului scăpat de cenzură. Un ochi, simbolul acelui unu care ne conţine în mod virtual, la nivel spiritual, ne ţine captivi, imaginea fiind locul unde se petrec miracole, adică fantezia poetului captiv în destinul său unic, destin atins de ape adânci, în faţa peisajului infinit al lumii.

Cartea aceasta de versuri vine după alte cărţi semnate de Ioan Barb, printre care amintim:

PICĂTURA DE INFINIT, poeme, Ed. ATU Sibiu, 2010; SUB VIA  FIINŢEI PLÂNG  STRUGURII, poeme, Ed. ATU, Sibiu, 2010; BABILONpoeme, Ed. Brumar, Timişoara, 2011; SABATUL INTERIOR,  poeme, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011.

De reţinut şi debutul în proză a lui Ioan Barb cu Oraşul scufundat, plus revista „Algoritm literar” care apare la Călan sub atenta sa regie de poet în căutarea sensurilor pierdute ale poeziei, locul unde trăieşte acest scriitor interesant.

Revenind la volum de versuri prezent, observăm structura acestuia, ordonată sub tensiunea mesajului:

·      Momente cu Brigitte;

·      Rănile încetinirii.

Aceste părţi ale volumului ne sugerează stările iubirii într-o lume ciudată şi greutatea gândurilor care ne reţin şi ne încetinesc viziunea, acele răni care ne afectează nevăzut.

Deşi poetul, membru al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, reia unele teme care l-au preocupat, sau pare absorbit de tensiunea vieţii pe care a trăit-o cu fervoare, reuşeşte să-şi închege discursul, să elimine acele pasaje la care uneori un poet stăruie pentrucă îi plac, să atingă limita actuală posibilă a poemului esenţial pe care orice scriitor îl poartă în sine ca o boală învinsă, cu efecte secundare…

Imaginaţia lui Ioan Barb este în plin dinamism, el pare a-şi conserva energiile şi a le pune în operă cu talent. Deşi munceşte asupra poemului ca un meşteşugar absorbit de aurul pe care îl prelucrează, pare a-şi fi găsit ritmul interior necesar şi cuvintele care să traducă stările sale.

Uneori tandru, alteori dur, chiar brutal, legat de mit sau de realitatea imediată, de speranţele sale de om matur în călătorie spre ţara mult visată, preocupat de greutatea memoriei în cuvinte şoptite sau de revolta care macină omul în faţa lumii în cădere, toate sunt stări care dau consistenţă poemelor. Lecturile din textele Bibliei îi luminează versul, el regăseşte teme pierdute ale literaturii sau le reinventează după stilul care îl defineşte, îl marchează modelul omului mare care stă în fiecare inimă, modelul acela care poate izbucni într-o zi…

Ce-l preocupă pe Barb?

Un foc străin, umbrele, povestea aceea stranie, unică într-o viaţă de om, viaţa ca o pradă (Marin Preda), fereastra care se poate deschide spre celălalt, kerosen şi îngeri, fragilitatea destinului unui om în Patul lui Procust (Camil Petrescu), nopţile interioare, gustul violent al zmeurii, inima unei femei şi moartea ca pasaj de trecere, ori prezenţa lui Dumnezeu, fratele Abel care s-a dus în locul celui păcătos, asprimea vieţii pe un deal care trebuie urcat, schimbarea minţii sub presiunea lumilor…

Dacă omul modern e preocupat de moartea lui Dumnezeu conform teologilor occidentali, o temă cumva la modă printre intelectuali, Ioan Barb redescoperă că în ultimul timp Dumnezeu  este mai tânăr… Iată energia pierdută a multor poeţi!

„Când trece poştaşul/ se bucură ca nişte copii/ a venit Dumnezeu a venit/ îşi spun că-i mai tânăr/ decât în icoane şi plâng (în ultimul timp Dumnezeu  este mai tânăr)”.

În poemul drumul Damascului, Ioan Barb surprinde în sine pe cel care s-a maturizat brusc sub scut, într-un timp absolut cu părinţi şi copii, cu durere şi eliberare. Ceva viu este în fiinţa omului, etern şi repetabil sub model. „Lângă drum era o fântână săpată în piatră/ când m-am aplecat să beau am văzut în oglinda apei/ chipul tatei am băut şi apa s-a tulburat/ m-am uitat din nou şi am văzut iar chipul tatei/ dar ştiam că eram eu încărunţisem şi semănam cu el”.

Poetul reuşeşte să metamorfozeze etape în poemul pe care îl poartă sub frunte, să-l traducă în cuvinte, e poemul care este suficient sieşi, poem sub matricea din făgăduinţe.

poeţii îşi încep ziua

cu un pahar de tărie

alungă din aşternuturi

umbrele pe care s-au

încolăcit sub pomul cunoaşterii

îşi descos amintirile din perne

şi se bucură

împărtăşindu-i profeţii

despre împărăţia de o mie de ani

prin priviri se întorc în larg corăbiile

în locul catargelor

flutură aburii inimilor topite de singurătate

când mor un demon le sapă în palme

câte o flacără  (moartea începe cu o femeie săpată în palme).

Am citat acest poem pentru a lăsa cititorului un exemplu semnificativ din carte, venit după ani de scris, de visat, de suferit, sub aparenta beţie a inspiraţiei care poartă corăbiile spre inima celui de pe ţărm.

Într-un altul, regăsim pe tânărul poet implicat în revoluţie, e purtătorul energiei care biruie, titlul este definitoriu: viaţa este doar un steag cu stema decupată. Versuri care descriu stare de revoluţie la artist, o implicare totală, până la sacrificiu pentrucă în locul stemei din steagurile ţării ochiul lui Dumnezeu clipea uimit… Povestirea simplă debordează în eternitate, viaţa este o taină care ne prinde în ochiul ciclopului…

În poemul care dă titlul volumului, meditând închis în ochiul ciclopului, Ioan Barb redă pulsul vieţii aşa cum l-a simţit: gesturi principale pierdute în eternitate, urci în interiorul tău ca într-o peşteră, valoarea timpului, un simplu răsărit, vinovat de a vorbi în lumea reală, sărutul morţii sau al tainei, apoi golul… O filozofie de viaţă în chiar ochiul ciclopului…

Un alt poem rotunjit de inspiraţie, este răsăritul unei păsări, un poem simbol pentru poezia lui Barb: „moartea este doar un ogor/ din când în când semănăm câte un trup/ pentru lumea de dincolo unde viaţa va încolţi”.

Pentru a dinamiza poezia care curge în scrisul acesta de scrib presat de moarte şi de viaţă în acelaşi timp, poetul introduce tema Brigitte, o temă reală, semn al dragostei care provoacă miracole sau drame, a dragostei ca relaţie între două fiinţe tinere, sau care se străduiau să nu îmbătrânească, sub gesturi banale cu efecte importante: timpul se opreşte în loc pentru cei care se atrag… Da, sunt momente cu Brigitte, dar el picură în altă dimensiune, una pierdută şi apoi regăsită prin poezie, simplu, ca un poet în călătoria sa neterminată. „Sunt un călător cu un singur rând de încălţări/ şi o singură haină/ în fiecare dimineaţă o spăl/ învelind acest trup supus dorinţelor/… /atunci mă întorc în trupul părăsit/ un şarpe îmi atinge de fiecare dată cămaşa/ aşa cum se lipeşte viaţa veche de mine/ ca o femeie uşoară” (călătorul).

Călătoria pentru Ioan Barb, este una simbolică, el poate retrăi marele exod

Este şi un soi de naivitate voită în poeme, asumată ca starea copilăriei pierdute, poate ar fi trebuit să renunţe la aceasta, dar ochiul ciclopului este geometrie pură. Grafia versurilor curge simplu, suspendarea semnelor de punctuaţie este la modă pentru întâlnirile cu Brigitte cea tainică, poetul lasă ideile să curgă, pare o libertate a poemului în căutarea formei pierdute, dar luciditatea ţine captiv destinul într-un soi de liber-arbitru dobândit pe drumul Damascului…

Volumul are şi o scurtă prezentare pe ultima copertă întocmită de Al. Cistelecan, fin observator al fenomenului literar, în care se reţine: „E un imaginar cu tupeu, uneori cinic, alteori simpatic, pe care Ioan Barb îl încurajează la îndrăzneli împinse până în marginea suprarealismului (dar nu mai încolo).”.  Despre poezia lui Barb au mai scris Ioan Moldovan, Cornel Ungureanu, Silviu Guga, Radu Văcărescu, Dumitru Hurubă, Ioan Evu, Constantin Stancu şi alţi.

Eliberarea de sunt teroarea democraţiei imediate vine la final, poemul metanoia este cel care desenează modelul: „când sunt deznădăjduit/ aştept să-mi fluture/ prin ochii închişi/ umbra cerului un drapel/ pe care Heruvimul/ a brodat veşnicia”.

Călătorul a ajuns în locul miracolelor, absolutul ia locul ciclopului…

Constantin Stancu

Iulie, 2013

Categorii:CARTEA

De la RAR: atenţie la ITP, un nou act


 

Anul 2014 aduce un document special care va fi eliberat de Registrul Auto Roman, dupa ce condicatorii auto isi duc masina la inspectia tehnica periodica (ITP), conform OG nr 6/2012 si este „conform cu prevederile Directivei 2010/48/UE de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind inspectia tehnica auto pentru autovehicule si remorcile acestora”, se arata intr-un comunicat al RAR.

Potrivit RAR, „detinatorii de vehicule cu ITP valabil nu trebuie sa solicite in avans eliberarea acestui certificat, el urmand sa fie eliberat la efectuarea urmatoarei ITP”.

Certificatul va cuprinde informatii precum numarul de identificare al vehiculului, clasa vehicului sau numarul de kilometri parcursi la data efectuarii inspectiei, si este eliberat in limba romana.

Categorii:PRACTIC, PRESA
%d blogeri au apreciat: