REVISTA VATRA VECHE NR. 5/2012. Redactor şef: Nicolae Băciuţ. Sumar: poezie, proză, eseu, cronică, arta, suferinţa poetului, primăvara în care vin poemele migratoare!

 

 

 

Vatra veche 5, 2012

GOLOGOTELE DIN NOI – ÎNTRE RUGĂCIUNE ŞI PSALM, PRIMĂVARA…

FRUMOS CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE

 

Deşi scrisă în anul 1997 cartea scriitoarei Paulina Popa “ CUVINTE SĂRUTATE DE ÎNGERI “,  este actuală pentru că se bazează pe un un gând venit din veşnicie, gândul acesta că toate cuvintele poetului sunt sărutate de îngeri, adică au ceva venit de Sus, cu mult mai de sus decât credem uneori.

 Cartea începe cu o “ RUGĂ “ şi se termină cu un “ PSALM “, începe cu “ Ascultă-mă, Dumnezeule, ridică-mă în Lumină ! “ şi se tremină cu “ Apropie-mă, Doamne, de Câmpul de taină, şi sporeşte-mi aceste Păsări, Pietre, Flori …”

Lăsând deoparte experienţele moderne, poeta caută ceva pierdut de mult, dar atât de pur, ceva din dragostea dintâi, ceva ce a fost scris de Dumnezeu în fiecare dintre noi şi pe care vremurile, timpul l- au atins, dar ceva sfânt care ne leagă de cer…Este starea de graţie pe care o caută în acest volum apărut la Editura “ Emia “ Paulina Popa, o stare pe care o caută cu toată fiinţa şi calea sigură a regăsirii este rugăciunea, iar psalmul ca formă a rugăciunii prin poezie dă har cuvintelor, deşi fragile prin formă, dar puternice prin mesaj …

Rugăciunea poate face posibil imposibilul : “ Pentru el aş fi vrut să scriu / un poem dintr-o flacără…”  A scrie cu flacăra din cuvinte este o încercare plină de curaj, iar timpul nu poate refuza curajul celor care caută un loc mirific pe acest pământ, un loc sfânt în care, din când în când să ne desculţăm…  Imaginea bunicului legat de Dumnezeu, care trece pe uliţele satului cu Îngeri spre bisercă, ca spre o navă pe Cer, imaginea celui atins de vremuri, dar care asistă la deschiderea cerurilor, alături de cireşi, de copii, de păsări, de grâu, este una care nu se poate şterge, devine încet –încet icoană de cuvinte şi însoţeşte nemurirea noastră prin poezie.

Poeta descoperă şi redescoperă şansa de a se înâlţa spre Cele Înalte prin ruăciune ca un canal plin de lumină şi har, suntem îndemnaţi de aceste poeme sărutate de îngeri să redescoperim secretul veşniciei printre Crini vorbitori care privesc la naşterea zilei cu lacrimi… Suntem încurajaţi să mai urcăm scara temătoare care duce în adâncul fiinţei pentru ca Lumina să ne resoarbă, de parcă am retrăi creaţia din nou şi chiar aşa este, cu fiecare poem sărutat de îngeri ne întoarcem la început, când Duhul plutea pe deasupra apelor energizând creaţia pregătită să ivească atâtea minunui…

Starea de graţie a rugăciunii se îndreaptă spre noi dar şi spre poet, pentru că el suspină în verbe  în căutarea sa după frumos şi frumosul este frumos doar într-o rugăciune …

Poeta înţelege că tăcerea este o stare de har în care sufletul omului se leagă de cele care nu pot fi închise în slabe cuvinte, dar cere Celui de Sus ca prin puterea Sa să deschidă Cuvântul celui care tace, este o alergare spre tainele ascunse alte creaţiei, o curgere spre începuturile lumii …

Am putea fi atinşi de îngeri când citim : “ miracole rotitoare în care mai credem “ ,        “ suntele albe din florile lunii “, “ piatra pe care am şlefuit-o cu lacrimile mele “, “ Începe ritualul care umple lumea de ape “, “ Cerul cu îngeri care se răstoarnă în noi “, “ am început să aşez pe fiecare larcrimă câte un psalm “, “ Nimic nu poate să acopere Focul ridicat în căutarea Marii Lumini. “….

Există în volum o poezie în care poetul este pus faţă în faţă cu cerul, acolo există o carte scrisă cu litere de jar, cuvintele sunt vii, ele ard, Altarul este aproape, înţelegem astfel că poetul, asemeni preotului din vechime, pe unde trece lasă un altar, pune ceva din fiinţa sa, iar cerul picură în sufletul său, este un mister în aceste lucruri de început care se descoperă în Marea Lumină, este o stare de rugăciune : “ Cu buzele arse, Te rog lasă o noapte / în care Lumina să –I fie Luminii Cetate “

În acest volum de versuri mai izbucnesc precum crinii în ziua cea de taină, multe din gândurile pe care Scriptura le pune în om ca boabele de grâu, este dorul după dragostea dintâi, pură, limpede, liniştitoare, eliberatoare,  este o permanentă căutare a unei zile în care ne revedem copii, este un cântec pe care îl aşteptăm să ne liniştească fiinţa slabă, atinsă de zgura din lume, sunt, iată, multe lucruri pe care omul le – a pierdut şi le-a lăsat în Raiul de fiecare zi pe care îl ducem, totuşi, cu noi prin lume…

Este încurajator să ştii că poeta se întoarce pe aceeaşi uliţă cu fluturi în satul în care Dumnezeu trece prin cireşii în floare, plângându-i pe cei care nu mai pot iubi, pe cei  care nu vor să plângă şi nu mai pot îngenunchia …

Paulina Popa este datoare să revină cu o altă care în care să scrie, să cânte şi să plângă, cu o mai mare putere, dorul ei după Frumos şi Lumină, pentru că experienţele de fiecare zi au apropiat-o de Raiul pierdut ….  

“ Pe Golgotele din noi/ fiecare –avem o Cruce, / fiecare –o catapeteasmă fulgerată / şi –un întuneric în amiaza mare. //

 … Pe Golgotele din noi / fiecare- avem câte un Semn, …/ “

 

Constantin Stancu

LECTURILE NECESARE, DIN VREMEA ZĂPĂCIŢILOR ÎN TRANZIŢIE!

CRONICI TV. Un serial de Dumitru Hurubă. Gânditorul de la Hamangia cu ţăcălia nerasă…

CRONICI TV

 

din rezervaţia zăpăciţilor de tranziţie

 

 

 

A DOUA VENIRE A DOMNULUI Emil Constantinescu

 

Când l-a văzut la B1 tv pe Domnul Emil Constantinescu prezentând-şi noua formaţiune politică, alcătuită exclusiv din oameni tineri şi viguroşi, după cum li se şi puteau observa în sală tâmplele argintii, cheliile şi Vasile Lupu, prietenul meu Haralampy, a declarat-o pe nevastă-sa (profesoară de muzică) persóna non grata şi a exilat-o la socri, în nordul bucovinean extrem. Motivul ? Stând noi la o bârfă politică în faţa micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-preşedintelui actual:

-Dânsu’ are-un viitor politic de tot…

-Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roşie!, o avertizase Haralampy nervos. Poate vrei să te-ntorci la ranci-ul tău de chirpici şi cei şapte ari de mlaştină din dosul Călimanilor…

Perspectiva nu a încântat-o pe dăscăliţa-muzicantă, aşa că i-a tras un recviem vocal-instrumental în bucătărie drăcuind şi trântind cratiţele timp de trei sferturi de oră, respectiv până când Haralampy i-a strigat într-o corcitură ardelenesc-moldovenească:

-Hállo! Breee! Vezi că se termină repriza – să nu intri în ofsaid…

“Interpreta” s-a liniştit brusc amintindu-şi de un “ofsaid” asemănător, când Haralampy i-a arătat cartonaşul roşu eliminând-o din casă şi obligând-o la un cantonament la o prietenă timp de două nopţi…

În orice caz, dreptatea era de partea lui, fiindcă, după cum se vedea pe micul ecran, istoria îşi evidenţia din nou personificarea valorii, parcă şi mai doritoare de putere decât… Acum, la emisiunea “Naşul” a lui Radu Moraru, se vedea clar că Domnul Emil nu mai avea pe faţă grimasa scârbei de politică, de români şi de România, ci părea luminată de o forţă Divină; iar inimitabilul său zâmbet, şi inconfundabila-i voce, uşor, dar teatral-tremurată, dădeau înfăţişării sale întruchiparea mântuirii neamului, fapt care l-a umplut pe Haralampy de extaz făcându-l să exclame:

-Ni-l-ai, mă! Vezi-l ? Extraordinar! Parcă-i Gânditorul de la Hamangia cu ţăcălia nerasă…

Aşa şi era. Privindu-l ne-am amintit cu nostalgie arogantă că, la înscăunarea sa în 1996, dispunea de 15.000 de specialişti (acum, probabil, erau şi mai mulţi) instruiţi într-o tabără secretă, împrejmuită cu zid din şisturi bituminos-geologice cărate cu spatele de însuşi Emil Constantinescu. Păcat că  după alegeri, un pedeserist răuvoitor a deschis poarta rezervaţiei în cauză, iar specialiştii au evadat călcându-se pe picioare. Împânzind ţara şi dispărând prin oraşe, sate şi cătune, prin munţi, văi şi câmpii, pentru găsirea lor s-a apelat la Mafalda, însă aceasta devenise amanta călugărului Vasile şi se ocupau împreună de agricultură cultivând canabisul. Astfel stând lucrurile, Domnul Emil Constantinescu abia-abia a reuşit să încropească un Guvern pe care i l-a pus în braţe lui Victor Ciorbea spunându-i biblic:

-Acesta-i Guvernul tău! Ia-ţi-l şi umblă…

Atunci, în faţa reporterilor tv, Victor Ciorbea păruse, concomitent, ciobanul care a pierdut nişte oi prin Apuseni şi coşbucianul Ben-Ardun privind stupefiat la mia de ţechini…

…Mai târziu, prea târziu, s-a aflat despre cei 15 mii de specialişti(-geologi ?) că începuseră săpăturile pentru a găsi cele 60 de miliarde de dolari contractate de Domnul Emil Constantinescu în perioada campaniei electorale şi intrate în ţară fraudulos după ce acesta câştigase alegerile.

 

Dumitru Hurubă

 

DEX – JOCUL LINGVISTIC ÎN FAVOAREA MAINIMICULUI! CONŞTIINŢELE SUNT MANIPULATE PRIN LIMBAJ, DAR DUMNEZEU CITEŞTE ZIARUL ÎN FIECAREA DIMINEAŢĂ!

DEX, UN JOC LINGVISTIC, VALORILE PĂLESC, LINIA CREŞTINĂ DIN ROMÂNIA ESTE ABANDONATĂ ÎN FAVOAREA MAINIMICULUI!

 

Un nou tiraj al DEX a fost tiparit in februarie anul acesta, cu o serie de modificari, in urma unor sesizari de la o serie de asociatii, inaintate Academiei Romane de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, a declarat Monica Busuioc, sefa Sectiei de Lexicologie si Lexicografie a Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Romane, care coordoneaza editarea unor publicatii ca Dictionarul Explicativ al Limbii romane (DEX) si Dictionarul Tezaur. „DEX-ul trebuie sa fie neutru, nu trebuie sa dea note”, a declarat Monica Busuioc.

Cea mai recenta editie a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane a fost scoasa in 1996, cu un nou tiraj in 2009 si acesta din urma, din 2012.

POEZIA ESTE DOVADA EXISTENŢEI LUI DUMNEZEU!

Ioan Mureşan, poet român

VOTAŢI, VĂ ROG! PERONUL PE PARTEA DREAPTĂ, ISTORIA SE REPETĂ! Eugen Evu îşi aminteşte şi reaminteşte!

JAPONIA, UN PEISAJ APARTE ÎNTRE TANDREŢE ŞI SACRIFICIU

Sa trecem in revista mai jos zece lucruri interesante despre Tara Soarelui Rasare, care ne ajuta sa intelegem mai bine o civilizatie impresionanta:

 

1. La intrarea in fiecare casa japoneza, podeaua este ridicata cu aproximativ 15 centimetri, ceea ce indica faptul ca cei care intra trebuie sa se descalte si sa-si puna papuci. La intrarea in camerele cu podea din „tatami” (o podea traditionala facuta din paie de orez, cu margini din brocart), pragul este inaltat cu 2-5 centimetri, ceea ce inseamna ca si papucii trebuie lasati la usa.

 

2. Filmele de animatie japoneze reprezinta 60% din productia mondiala in domeniu. Si pentru ca Japonia are atata succes cu desenele animate, in tara exista aproape 130 de scoli pentru actorii care isi pun vocea pe aceste filme.

 

3. Japonia are procentul cel mai mare de locuitori in varsta din lume, respectiv 21%.

 

4. Arhipelagul japonez are in componenta 6.800 de insule. Peste 70% din populatia Japoniei locuieste la munte. Tara are, totodata, si 200 de vulcani.

 

5. Primii locuitori ai Japoniei au trait in Paleolitic, in urma cu 30.000 de ani I.H.

 

6. Speranta de viata a japonezilor este cu 4 ani mai mare decat a americanilor, respectiv peste 82 de ani.

 

7. Japonia este a doua tara din lume cu cea mai mica rata a omuciderilor. Cu toate acestea, tot in Japonia exista o padure recunoscuta in toata lumea pentru faptul ca este preferata de sinucigasi, perimetrul fiind impanzit de schelete umane.

 

8. Japonia a dat 18 laureati ai Premiului Nobel, in chimie, medicina literatura si fizica.

 

9. Carnea de cal cruda, denumita “basashi”, este o delicatesa in Japonia.

 

10. Rata de scolarizare in Japonia este de 100%, in consecinta rata somajului este mai mica de 4%.

 

10 lucruri pe care poate nu le stiai despre GHEISE

 

 

1. Un lucru care ar trebui sa fie stiut despre gheise este acela ca primele gheise au fost barbati. Nu este deloc o gluma! Barbatii “gheisa” erau cunoscuti sub numele de Honko si dansau pentru clientii lor in baruri si restaurante sau in camerele unde se servea ceaiul.

 

2. Termenul “gheisa” se traduce prin “persoana care iubeste arta“. Multi sunt de parere ca gheisele sunt de fapt prostituate. Nimic mai gresit. Daca tastati pe google cuvantul “geisha” prima definitie care apare este “o femeie de nationalitate japoneza care obisnuieste sa distreze barbatii prin conversatie, cantec si dans.”

 

3. Aceste femei erau invatate sa aduca bucurie celorlalti si desi multe erau curtezane, nu erau cosniderate prostituate. De fapt, multe gheise erau obligate sa participe la ceremonia numita Mizuage prin care unei Maiko (o gheisa aflata in perioada invatarii) ii era cumparata viginitatea de catre cel care oferea cei mai multi bani. Era considerat un gest de onoare in acea perioada.

 

4. Unul dintre lucruile pe care gheisele le invatau la cursuri era acela de a-si pastra intotdeauna anonimatul. Se pare ca acest fapt adauga un tip de mister gheiselor, lucru adevarat.

 

5. Momentul in care gheisa serveste ceaiul, iar maneca Kimono-ului ei abia ii descopera incheietura mainii, este de o senzualitate inexplicabila. Se pare ca are rolul de a-l starni pe barbat, care vede doar o mica parte din pielea ei alba, visand la mai mult.

 

6. Ceea ce le face pe gheise speciale este faptul ca ele te determina sa-ti lasi imaginatia sa zboare, fapt esential al acestei culturi. Din pacate, acest lucru este tot mai rar intalnit la femeile din ziua de azi care nu inteleg acest concept si unele continua sa-si arate in mod excesiv pielea.

 

7. Kimono-urile sunt realizate manual pentru gheise, acesta fiind creat sub propriile lor indrumari. Aspectul kimonourilor este diferit in functie de anotimp dar sunt absolut toate kimonourile sunt realizate din matase. Gheisele petrec aprozimativ 2 ore pentru a se machia, a-si aranja parul si a se imbraca in kimono.

 

8. Gheisele muncesc in Okyva, unde si locuiesc pana cand patrund in aceasta lume, alaturi de Okasan (matroana lor) si surorile (celelalte gheise). Desi sunt platite pentru treburile de menaj realizate in diferite case, mare parte din banii adusi de ele ajung la Okyva. Banii sunt utilizati pentru a costurile intretinerii Okiva.

 

9. In afara naturii sexuale a stilului de viata al gheiselor, nu numai ca ele nu pot fi considerate prostituate, dar nici nu au voie sa aiba relatii de lunga durata, atata timp cat decid sa devina gheise. Daca se casatoresc trebuie sa renunta la aceasta meserie.

 

10. Astazi numarul gheiselor este de aproximativ 1000-2000, pe cand in anul 1920 erau peste 80 000.

 

Tot din Japonia, 10 lucruri care au reţinut atenţia lumii după marele tsunami din 11 martie 2011

1. CALMUL
Nici o imagine cu lovituri in piept sau durere sălbatica. Durerea în sine a fost elevata.

2. DEMNITATEA
Cozi disciplinate la apă şi alimente. Nici un cuvânt sau gest dur.

3. CAPACITATEA
Arhitecţi incredibili ! Exemplu : clădirile s-au legănat, dar nu au căzut.

4. GRATIA
Oamenii au cumparat doar ceea ce aveau nevoie zilnic, încât toată lumea sa obţina ceva.

5. ORDINEA
Fara jafuri în magazine. Fara claxoane şi depăşiri in trafic. Doar înţelegere.

6. SACRIFICIU
Cincizeci de muncitori au rămas sa pompeze apa de mare în reactoarele N. Cum vor fi recompensati vreodată?

7. TANDRETE
Restaurantele au redus preţurile. Un ATM nepăzit era nefolosit. Cei puternici aveau grija de cei slabi.

8. FORMARE
Toată lumea ştia exact ce să facă ; batrani, copii … Şi au facut exact doar ce trebuia.

9. MEDIA
A manifestat o magnifica reţinere în buletinele de stiri. Nimic senzational. Doar reportaje calme.

10. CONSTIINTA
În cazul în care se intrerupe curentul într-un magazin, oamenii pun lucrurile înapoi pe rafturi şi pleaca în linişte.

 

Text propus de Tat Natalia