Arhiva

Posts Tagged ‘PRACTIC’

Fonduri europene, proceduri simplificate

17 Octombrie 2013 Lasă un comentariu

• Beneficiarii din mediul privat vor derula o procedură simplificată în cazul achiziţiilor de bunuri de peste 30.000 de euro, a celor de servicii cu o valoare cuprinsă în intervalul 30.000-200.000 de euro, respectiv a achiziţiilor de lucrări cu o valoare cuprinsă în intervalul 100.000 – 5.000.000 de euro, ca urmare a abrogării Ordinului de ministru nr. 1.050/2012. Actul normativ a fost abrogat prin emiterea unui Ordin semnat de ministrul Fondurilor Europene, care va intra în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial. Noul Ordin reglementează procedura simplificată pe care o vor respecta beneficiarii de fonduri europene din sectorul privat.
• Potrivit noii proceduri, beneficiarii din mediul privat vor publica anunţurile de achiziţii într-o secţiune a paginii web a Ministerului Fondurilor Europene, http://www.fonduri-ue.ro, fără a suporta niciun cost.
• Apoi, din toate ofertele primite o vor alege pe cea pe care o consideră cea mai bună, argumentând opţiunea făcută prin întocmirea unei note justificative. În acest mod va fi respectat principiul transparenţei impus de cerinţele Comisiei Europene. Beneficiarii care nu vor publica anunţurile de achiziţii pe pagina web a Ministerului Fondurilor Europene vor fi sancţionaţi prin aplicarea unei corecţii de 25%. În acelaşi timp, cei care ulterior nu vor publica pe site-ul menţionat numele câştigătorilor selectaţi, vor suporta corecţii de 5%. O altă îmbunătăţire semnificativă adusă de noul Ordin este eliminarea obligativităţii reluării procedurii de achiziţie dacă nu sunt primite cel puţin trei oferte conforme.
• “Introducerea acestor reglementări flexibile a fost agreată de serviciile Comisiei Europene. Simplificarea substanţială a regulilor pe care trebuie să le respecte beneficiarii din mediul privat va permite implementarea proiectelor într-un ritm alert, cu efecte pozitive pentru contractorii din cadrul proiectelor şi pentru întreaga economie”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.
• Prin Ordinul de ministru 1.050/2012 au fost impuse beneficiarilor privaţi proceduri de achiziţie similare cu cele care trebuie respectate de beneficiarii din sectorul public, chiar dacă legislaţia europeană nu conţine astfel de prevederi.
• “Beneficiarii din mediul privat cofinanţează proiectele pe care le implementează din resurse proprii şi, din acest motiv, sunt motivaţi să utilizeze eficient resursele pe care le au la dispoziţie”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.
• Beneficiarii care la data intrării în vigoare a noului Ordin derulează achiziţii conform vechilor reglementări naţionale pot opta pentru anularea procedurilor de achiziţii si reluarea acestora conform noii proceduri. Autorităţile de Management ale programelor operaţionale au obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a noului Ordin, să modifice procedurile şi orice alte reglementări pentru ca acestea să fie conforme cu prevederile Ordinului.

• Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

Anunțuri
Categorii:literature Etichete:

Dreptul tuturor cetățenilor din UE de a fi asistați de un avocat în cadrul procedurilor penale a devenit realitate, conform comunicatului oficial


• 07/10/2013 12:30:00
• Propunerea Comisiei Europene care garantează dreptul tuturor cetățenilor din UE de a fi asistați de un avocat în cadrul procedurilor penale a fost adoptată în mod oficial, după primirea aprobării Consiliului de Miniștri. Aceasta a urmat votului Parlamentului European din 10 septembrie prin care a fost aprobată directiva respectivă (MEMO/13/772). În practică, acest lucru înseamnă că, în viitor, tuturor persoanelor suspectate, indiferent de locul în care se află pe teritoriul Uniunii Europene, le va fi garantat dreptul de a fi asistate de un avocat încă din etapele inițiale ale procedurii și până la încheierea acesteia. În cazul în care o persoană suspectată este arestată, noile norme vor garanta că persoana respectivă are posibilitatea de a comunica cu familia sa. În cazul în care cetățenii suspectați se află în afara țării lor de origine, ei vor beneficia de dreptul de a lua legătura cu consulatul țării din care provin. •
• Context
• Directiva privind dreptul de a fi asistat de un avocat (IP/11/689) este a treia dintr-o serie de propuneri care au fost deja adoptate, prin aceasta garantându-se drepturile minime la un proces echitabil în întreaga Uniune Europeană. Celelalte directive sunt cea privind dreptul la traducere și interpretare, adoptată în 2010 (a se vedea IP/10/1305) și cea privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, adoptată în 2012 (a se vedea IP/12/575).
• Dreptul de a fi asistat de un avocat este esențial pentru stabilirea unui climat de încredere în spațiul unic de justiție al Uniunii Europene, în special atunci când persoanele suspectate sunt arestate în baza unui mandat european de arestare (IP/11/454). Comisia depune eforturi pentru realizarea unor standarde comune minime pentru drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale, pentru a se asigura că drepturile fundamentale ale persoanelor suspectate și inculpate sunt protejate într-o măsură suficientă în întreaga UE. •
• • În fiecare an există peste 8 milioane de proceduri penale în Uniunea Europeană. Dreptul la apărare al oricărei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni este recunoscut pe scară amplă drept un element fundamental al unui proces echitabil. Cu toate acestea, condițiile în care persoanele suspectate pot consulta un avocat diferă de la un stat membru la altul. De exemplu, se poate întâmpla ca persoana suspectată de comiterea unei infracțiuni să nu aibă posibilitatea de a fi asistată de un avocat pe parcursul interogatoriilor întreprinse de poliție. Există posibilitatea să nu fie respectată confidențialitatea contactelor dintre persoanele suspectate și avocatul lor. De asemenea, este posibil ca persoanele aflate în urmărire în temeiul unui mandat european de arestare să nu poată beneficia de un avocat în țara în care a fost emis mandatul, până în momentul în care sunt predate acestei țări.
• Există divergențe similare în ceea ce privește dreptul persoanelor suspectate de a comunica unei rude, angajatorului sau consulatului țării lor faptul că au fost arestați. Este posibil ca persoanele suspectate să nu poată beneficia în mod sistematic de acest drept, să îl obțină doar într-o etapă ulterioară a procesului ori să nu li se aducă la cunoștință faptul că s-a luat legătura cu familia lor. •
• • Directiva va garanta aceste drepturi în practică, prin faptul că:
• acordă dreptul de a fi asistat de un avocat încă din prima etapă a interogatorului întreprins de poliție și apoi pe tot parcursul procedurilor penale;
• permite ca suspecții să aibă dreptul la întrevederi adecvate și confidențiale cu avocatul lor, astfel încât aceștia să își poată exercita în mod efectiv dreptul la apărare;
• permite avocatului să joace un rol activ pe durata interogatoriului;
• asigură că, atunci când o persoană suspectată este arestată, această arestare este adusă la cunoștința unei persoane terțe, cum ar fi un membru al familiei, precum și că persoana suspectată are posibilitatea de a lua legătura cu familia sa;
• permite persoanelor suspectate aflate în afara granițelor țării lor să ia legătura cu consulatul țării lor și să primească vizite;
• oferă persoanelor care fac obiectul unui mandat european de arestare posibilitatea de a fi asistate juridic atât în țara în care a avut loc arestarea lor, cât și în țara emitentă a mandatului european de arestare.
• Dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt consacrate în articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Dreptul de a lua legătura cu un terț reprezintă una dintre măsurile importante de protecție împotriva relelor tratamente, interzise de articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. •

Categorii:literature Etichete:

Eliberare a permisului de conducere cu o noua valabilitate


Ordin 123/2013 privind conditiile de eliberare a permisului de conducere cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului acestuia in cazul pierderii, furtului sau al deteriorarii permisului de conducere ori in cazul schimbarii numelui titularului
Publicat in MO nr. 495/06.08.2013

ANEXA – CERERE

Subsemnatul/Subsemnata ………………………………………………… , cu domiciliul in judetul (sectorul) …………………………, localitatea ……………………………………, str. ………………………………………….., nr. ……….., bl. …….., sc. …………., ap. …………. si resedinta in judetul (sectorul) ……………………………., localitatea …………………………………………, str. ……………………………………………………….., nr. ……., bl. ……., sc. ….., ap. ….., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ……….. nr. ………………….., eliberat de …………………………………., la data de …………………. (anul luna ziua), valabil pana la data de ……………………… (anul luna ziua), CNP _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,
telefon …………………………

solicit:
– eliberarea unui permis de conducere cu o noua valabilitate administrativa
– eliberarea duplicatului permisului de conducere

Solicit expedierea documentului:
– la adresa de domiciliu;
– judetul (sectorul) ………………….., localitatea …………………………., str. …………………………………………………, nr. …., bl. …., sc. ….., ap. ….;
– serviciului public comunitar din judetul ………………………….
Anexez: chitanta nr. …………………… din data ……/……./……….. si documentul care atesta faptul ca sunt apt medical, eliberat de ………………………….., cu nr. ……………………… din data …../…../…………. .
Declar pe propria raspundere ca permisul de conducere emis de autoritatea competenta din (judetul/municipiul Bucuresti) ……………………. a fost:
– pierdut
– furat
– retinut pe teritoriul statului …………………
Declar ca nu mi-a fost comunicata de catre autoritatile romane suspendarea/anularea dreptului de a conduce.

LOC PENTRU FOTOGRAFIE (marimea 35 x 38,5 mm, color)

COMPLETAREA PREZENTEI CERERI CU DATE CARE NU CORESUND REALITATII CONSTITUIE INFRACTIUNE DE FALS IN DECLARATII, PREVAZUTA SI PEDEPSITA DE ART. 292 DIN CODUL PENAL

Data: (anul luna ziua)

Semnatura

NOTA DE INFORMARE

S.p.c.r.p.c.i.v. din cadrul Institutiei Prefectului Judetului …………………….., inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, cu nr. ………………….., prelucreaza date cu caracter personal furnizate de dumneavoastra prin mijloace automatizate, in scopul eliberarii permisului de conducere.
Informatiile inregistrate sunt destinate utilizarii de catre operator si sunt comunicate numai destinatarilor abilitati de lege, cum sunt organele de politie, parchetele, instantele, si pot fi transmise inclusiv in strainatate organelor judiciare sau in vederea preschimbarii permisului de conducere cu un document similar din acea tara, in conditiile legii.

Conform Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiari de dreptul de acces, de interventie asupra datelor si de dreptul de a nu fi supus unei decizii indivicuale. Totodata, aveti dreptul sa va opuneti prelucrarii datelor personale care va privesc, in limitele prevazute de art. 15 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru exercitarea acestor drepturi, va puteti adresa cu o cerere scrisa, datata si semnata, la Institutia Prefectului Judetului ………………………….. . De asemenea, va este recunoscut dreptul de a va adresa justitiei.

Data ………………..
Semnatura ……………………….
Actele necesare
(1) Cererea pentru eliberarea permisului de conducere cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului, prevazuta in anexa, se depune impreuna cu urmatoarele documente:
a) actul de identitate al titularului din care rezulta ca acesta are domiciliul sau resedinta in Romania, in original si copie, sau, in cazurile prevazute la art. 2 alin. (2) si (3), numai in copie;
b) procura speciala si actul de identitate al mandatarului, in original si copie, in cazul prevazut la art. 2 alin. (2);
c) dovada platii taxelor si tarifelor aferente eliberarii permisului de conducere;
d) documentul emis de o unitate medicala autorizata, din care rezulta ca titularul este apt din punct de vedere medical sa conduca autovehicule din categoria pentru care solicita eliberarea permisului de conducere, numai in cazul prevazut la art. 1 lit. a);
e) permisul de conducere, atunci cand acesta se afla in posesia titularului;
f) doua fotografii ale titularului, color, format 35 x 38,5 mm, de data recenta, in cazul prevazut la art. 2 alin. (2) si in cazul cererilor depuse la alt serviciu public comunitar decat cel de la domiciliul solicitantului.
(2) Originalul actului de identitate se restituie pe loc titularului, dupa confruntarea copiei cu acesta.
(3) Fotografiile titularului se confirma de catre lucratorul serviciului comunitar care primeste cererea si trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
a) reprezinta fizionomia actuala a titularului;
b) sunt realizate din fata, pe un fond clar, de culoare alba, astfel incat sa permita identificarea conturului capului;
c) titularul fotografiei nu trebuie sa aiba capul acoperit, ochii inchisi, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna; sau
d) daca titularul are capul acoperit, pentru motive religioase, fata acestuia, de la baza barbiei si pana la frunte, trebuie sa fie vizibila in mod clar si fara umbre de lumina;
e) titularul poate purta ochelari ale caror lentile nu sunt colorate, nu reflecta lumina, nu provoaca umbre si nu au portiuni care sa ascunda ochii, iar rama ochelarilor nu acopera nicio portiune a ochilor.
(4) In cazul prevazut la art. 2 alin. (2):
a) cererea pentru eliberarea permisului cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului se semneaza de titular in fata functionarului consular, care confirma acest lucru prin semnatura si stampila;
b) documentul prevazut la alin. (1) lit. d), care trebuie sa indeplineasca, dupa caz, conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine; documentul se prezinta la serviciul public comunitar in original, insotit de traducerea legalizata de catre functionarul consular;
c) fotografiile se aplica pe cerere, in spatiul anume destinat, respectiv pe procura speciala, in coltul din dreapta sus, si se certifica prin aplicarea timbrului sec al misiunii diplomatice/oficiului consular.
(5) In cazul prevazut la art. 2 alin. (3), cererea poate fi transmisa prin posta electronica, situatie in care documentele prevazute la alin. (1) se transmit odata cu cererea scanate, in format electronic.
(6) In cazul pierderii sau furtului permisului de conducere, titularul declara acest fapt prin completarea in mod corespunzator a cererii prevazute la art. 2 alin. (1).

Categorii:literature Etichete:

Clauzele abuzive în contracte, consumatori şi profesionişti în căutarea banilor „pierduţi”…

26 Septembrie 2013 Lasă un comentariu

Începând de la data de 1 octombrie 2013 vor intra in vigoare dispozițiile art.12 si 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre profesioniști si consumatori. Articolele au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Legea dispune posibilitatea reprezentanților împuterniciți ai Autorităţii Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau a asociațiilor pentru protecția consumatorilor de a chema in judecata pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune ce conțin clauze abuzive, pentru ca instanța sa hotărască încetarea folosirii acestora, precum si modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Aplicarea acestor prevederi nu afectează dreptul consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, in condițiile legii.

Legea nr. 76/ 2012

”Art. 38
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Art. 12
(1) În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesul-verbal întocmit potrivit art. 11.
(3) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 30 şi 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi (4) sunt aplicabile.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conţine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acţiune ori pe cale de excepţie, în condiţiile legii.”
2.Articolul 13 va avea următorul cuprins:
„Art. 13
(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16.
(3) Dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.
(4) Hotărârea este supusă numai apelului.”
3.În tot cuprinsul legii, termenul „comerciant” se înlocuieşte cu termenul „profesionist”.”.

Sursa: MJ

Categorii:literature Etichete:

Atenţie la autorizaţii de construire! Fără aprobare tacită!

18 Septembrie 2013 Lasă un comentariu

– prin Decizia nr. 13/2013, ÎCCJ a dispus:
“În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că procedura aprobării tacite nu este aplicabilă în cazul autorizaţiilor de construire, certificatelor de urbanism şi documentaţiilor de urbanism prevăzute în art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi în art. 29 şi art. 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.”

Sursa: ICCJ

Categorii:literature Etichete:

SPECIALISTII IT SUNT SCUTIŢI DE PLATA IMPOZITULUI PE VENIT!

11 Septembrie 2013 Lasă un comentariu

SCUTIRE DE IMPOZIT PENTRU ANGAJAŢII CARE LUCREAZĂ LA PROGRMALE PE CALCULATOR

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 10 septembrie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, al ministrului pentru societatea informationala si al viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice nr. 539/225/1479/2013 privind incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator.

Scutirea de impozit pe venit se aplica lunar numai pentru veniturile de natura salariala obtinute in baza unui contract individual de munca, indiferent de momentul angajarii persoanei care beneficiaza de scutire, si fara a fi conditionata de contributia acesteia la realizarea plafonului minim de venit.

Pentru a beneficia de scutire trebuie indeplinite condiţiile:
• Angajat al operatorilor economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
• Activitate in conformitate cu legislatia in vigoare;
• Obiectul de activitate al anagajtorului include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209);

1. Mai beneficiază de scutire şi angajatii persoanelor juridice romane de drept public cu îndeplinire urmatoarele conditii:
a) posturile pe care sunt angajati corespund listei cuprinzand ocupatiile mentionate in anexa nr. 1;
b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatica, evidentiat in organigrama angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, directie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
c) au diploma acordata dupa finalizarea unei forme de invatamant superior de lunga durata sau detin o diploma acordata dupa finalizarea ciclului I de studii universitare de licenta, eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata, avand inscrisa una dintre specializarile cuprinse in anexa nr. 2, si presteaza efectiv una dintre activitatile prezentate in anexa nr. 1;
d) angajatorul a realizat in anul fiscal precedent si a inregistrat distinct in balantele analitice, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator destinate comercializarii pe baza de contract, un venit anual de cel putin echivalentul in lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, aferent fiecarei luni in care s-a inregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiaza de scutirea de impozit pe venit.
2. Documentele justificative care se au in vedere la incadrarea persoanelor sunt:
a) actul constitutiv, in cazul societatilor comerciale;
b) organigrama angajatorului;
c) fisa postului;
d) copia legalizata a diplomei acordate dupa finalizarea studiilor in invatamantul universitar de lunga durata, insotita de copia legalizata de pe foaia matricola, respectiv copia legalizata a diplomei acordate dupa finalizarea ciclului I de studii universitare de licenta, insotita de copia legalizata a suplimentului la diploma;
e) contractul individual de munca sau copia legalizata a contractului individual de munca;
f) statul de plata intocmit separat pentru angajatii care beneficiaza de prevederile art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) comanda interna, aprobata de organul de conducere abilitat al angajatorului, care sa ateste procesul de creare de programe pentru calculator;
h) balanta analitica in care sa fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator
(2) Dosarul cuprinzand documentele justificative se va pastra la sediul angajatorului in vederea controlului
(3) Angajatorul va intocmi separat statul de plata pentru angajatii care beneficiaza de scutirea de impozit pe venit
(4) incadrarea unei persoane in categoriile de activitati sau de ocupatii, in scopul beneficierii de scutirea de impozit pe venit prevazuta de art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie responsabilitatea angajatorului

3. Temeiul legal: art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

ACTIVITĂŢI:

  • 1.Automatica si informatica industriala
  • 2.Calculatoare, Inginerie electrica si calculatoare
  • 3.Electronica, Electronica aplicata, Electronica si telecomunicatii, Comunicatii
  • 4.Matematica, Matematica informatica
  • 5.Informatica, Informatica economica, Informatica aplicata
  • 6.Cibernetica si informatica economica, Cibernetica si previziune economica, Contabilitate si informatica de gestiune.
  • 7. Calculatoare si sisteme informatice pentru aparare si securitate nationala, ingineria informatiei, tehnologia informatiei
  • 8. Informatica industriala, informatica aplicata in ingineria electrica, informatica aplicata in ingineria materialelor, matematica si informatica in inginerie
  • 9. Cibernetica economica
  • 10. Fizica informatica
  • 11. Chimie informatica
  • 12. Automatica si informatica aplicata. Echipamente pentru modelare, simulare si conducere informatizata a actiunilor de lupta, ingineria sistemelor multimedia
  • 13. Tehnologii si sisteme de telecomunicatii. Telecomenzi si electronica in transporturi
  • 14. Transmisiuni, Echipamente si sisteme electronice militare.
Categorii:literature Etichete:

Impreviziunea şi problema contractului încheiat, o temă pentru oamenii de afaceri…

6 Septembrie 2013 Lasă un comentariu

Noul Cod Civil pe înţelesul tuturor

IMPREVIZIUNEA

– instituţie nou introdusă prin Codul Civil (articolul 1271): textul din Noul Cod Civil consacră o regulă şi o excepţie în domeniul executării contractului atunci când împrejurările pe care părţile le-au luat în considerare la încheierea contractului s-au modificat şi contractul a dobândit valenţa de sarcină excesivă pentru una dintre părţi.
– este o situaţie în care instanţa de judecată intervine în contract
REGULA: „Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”.
Potrivit acestui prim alineat, fiecare parte în contract trebuie să îşi execute obligaţia sa conform clauzelor contractului, chiar şi atunci când obligaţia proprie a devenit mai oneroasă decât părea să fie la data încheierii contractului, afectând echilibrul iniţial, prezumat, dintre prestaţiile reciproce.
EXCEPŢIA: dacă executarea a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, există posibilitatea intervenţiei instanţei în contract.
Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa:
a) adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
Condiţiile în care poate avea loc intervenţia instanţei
Ceea ce poate prilejui intervenţia instanţei în contract nu este orice schimbare a împrejurărilor, ci sunt cerute mai multe condiţii cumulative:
a) elementul care provoacă un caracter excesiv al sarcinii debitorului să nu fi existat la data încheierii contractului, ci să fi apărut după acest moment;
b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia să nu fi fost avute în vedere şi nici să nu fi fost posibil să fie avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;
c) partea pusă în dificultate să nu-şi fi asumat (expres sau prin natura contractului) să suporte riscul producerii evenimentului perturbator şi nici să nu se poată în mod rezonabil considera că şi-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul să fi încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.
Aşa cum rezultă din ultimul text, sesizarea instanţei este abia a doua etapă a demersului debitorului obligaţiei devenită excesiv de oneroasă, acesta fiind ţinut, ca şi condiţie prealabilă sesizării instanţei, să încerce negocierea cu cealaltă parte, în scopul de a obţine adaptarea contractului.
Importanţa dezechilibrului creat
Este necesar ca circumstanţele noi să creeze un dezechilibru de o anumită gravitate, ce poate fi apreciată fie in concreto de judecător, fie in abstracto de legiuitor, care poate sa fixeze un prag dincolo de care dezechilibrul prestaţiilor să fie considerat impreviziune.
Se observă că diferenţa dintre aplicarea regulii (privind executarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contract) şi aplicarea excepţiei (care presupune adaptarea contractului prin intervenţia instanţei) este destul de dificilă, fiind sarcina instanţei să discrimineze situaţiile în care obligaţia unei părţi a devenit „mai oneroasă” sau „excesiv de oneroasă”.
Circumstanţele noi trebuie să-l pună pe debitor într-o postură economică foarte dificilă. Un exemplu ar fi acela în care s-ar ajunge la o situaţie chiar falimentară, însă posibilul faliment nu este singurul caz care ar atrage aplicarea teoriei impreviziunii.
Distincţii faţă de alte instituţii
Trebuie făcută distincţia între impreviziune şi leziune, cel mai relevant fiind momentul în care intervine dezechilibrul între prestaţii. În cazul leziunii disproporţia vădită între cele două prestaţii se apreciază în momentul formării acordului de voinţă, pe când impreviziunea se apreciază în momentul executării.
În cazul impreviziunii, în momentul încheierii acordului de voinţă nu există un dezechilibru între prestaţiile părţilor, ci acest dezechilibru apare ulterior.
De asemenea, mai trebuie să se distingă între impreviziune şi forţa majoră. În ceea ce priveşte forţa majoră, ne aflăm în prezenţa unui eveniment ce nu putea fi nici prevăzut şi nici împiedicat de către debitor, care se vede, astfel, în imposibilitatea de a-şi mai putea executa obligaţia, pe când în cazul impreviziunii este sigur că obligaţia nu este imposibil de executat, ci doar este mai oneroasă, iar dacă debitorul ar executa-o, atunci el şi-ar atrage starea de faliment. Forţa majoră nu poate conduce, ca în cazul impreviziunii, la adaptarea contractului, ci conduce la doar la suspendarea sau încetarea efectelor lui.

Sursa: CSM

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: