Arhiva

Archive for Iulie 2013

Gardieni şi îngeri la Ovidiu Vasilescu. Memoria ruptă

31 Iulie 2013 2 comentarii

Fantomele roşii
Vine o vreme în care memoria nu mai rezistă în faţa ferestrelor închise, izbucneşte în cuvinte, gesturi, peisaje, ţipăt. Istoria românilor a cunoscut momente dramatice, rupturi, reveniri, durere, iluminare prin suferinţă.
În cartea sa Constelaţia fantomelor roşii[1], Ovidiu Vasilescu reia bună parte din perioada grea a suferinţei dusă de români în temniţele comuniste, fantome ale istoriei, umbre în viaţa în anii 50 – 60 undeva în România aflată sub teroare spirituală. Deţinuţii politici din vremurile de început ale comunismului în România au avut o viaţa plină de durere, la limita suportabilităţii, vecini cu moartea şi cu Dumnezeu, pe de altă parte.
Sistemul comunist a fost bazat pe politica eliminării opoziţiei, opozanţilor şi potrivnicilor, strivirea sufletelor, pe dispariţia unor generaţii, dictatura a distrus viaţa civilă, a distrus sistemul democratic bazat pe participarea democratică a partidelor la ritualul puterii.
Cartea este o carte de morii, cuvintele curg dure, limpezi, nu este iertat nimic din acea perioadă a detenţiei, oamenii deveniseră pretexte pentru o disciplină imposibilă, am spune era ritualul bestiei, ca să îl parafrazăm pe Cornel Nistea, un mare prozator român.
Scriitor consacrat, dar cu o expunere mai redusă, dar nu din vină proprie, ci din cauza sistemului cultural actual, Ovidiu Vasilescu începe povestirea sa sub semnul abruptului şi o sfârşeşte sub aripa îngerului. El rememorează toate procedurile de exterminare posibile practicate în acea vreme în închisorile comuniste, adevărate sisteme de măcinat libertatea, fiinţele şi timpul în sine ca timp.
Totul începea cu ancheta, treapta imposibilului, apoi cu judecata fără de procedură democratică, cu sentinţa care reteza vieţile, continua cu un voiaj în absurd, începe iniţierea în starea de rezistenţă la limita suportabilităţii, o iniţiere stranie în care, uneori, un simplu om dărâma un sistem de pază. Totul pare ieşit din preexistenţă, marca unui destin implacabil.
Detenţiunea este analizată treptat din perspectivă diversă, ritual al suferinţei, de la detenţiunea solitară la detenţiunea colectivă, mecanismele istoriei, văzute din interiorul monstrului, funcţionau încontinuu, frângeau vieţi. Brusc, ironia destinului: Jilava, stabiliment de lux, izolatorul, totul reluat până la obsesie, până la magnetul morţii servit zilnic prin cuvinte, ciorba grea, fără gust, bătăi, bătăi, trupul deţinutului ca un crin frânt de ger.
Ovidiu Vasilescu priveşte timpul acela, viaţa aceea cu o încordare extremă, doreşte să  restituie istoria românilor, doreşte să strige, dar are răbdarea de a explica modul de exterminare punct cu punct într-un mod realist care face din cuvinte carne sângerândă.
Sunt explicate modalităţile în care procedau gardienii, specialişti în distrugere, omul e creaţia lui Dumnezeu, dar în prezenţa torţionarilor omul devenea fantomă, om de ceaţă şi sânge. Fantezia gardienilor în a inventa aparate de tortură, în a iniţia suferinţa la limita posibilului mintal pare abundentă şi preluată din absurd, totul a fost studiat de aparatul de opresiune, tortura devenise ştiinţă, apoi artă, cu tot cinismul posibil…
Cartea descrie căderea unor generaţii în România, sunt pomeniţi oameni importanţi ai culturii, apoi oameni politici, slujitori ai bisericilor de tot felul, personalităţi care nu îşi găseau locul în sistemul acela social. Era o politică absurdă pentru mecanismele absurdului. Istoria ieşise din logica ei marcată de ani şi intrase în logica labirintului. Tinereţea autorului nu a contat, sfinţenia slujitorilor bisericii nici atât, cultura scriitorilor nu era luată în seamă.
În acea perioadă comunicare în închisoare era o problemă, se inventau şi se reinventau de către fantome, cu o energie divină, modalităţi de comunicare: semnale morse, atingeri, semne, tălmăcirea viselor, etc… Pentru Ovidiu Vasilescu salvarea a venit din rugăciune şi poezie. Timpului exterior îi era opus un timp interior. Autorul rezista rugându-se, memorând şi recitând în gând poezii, gândind formele rezistenţei, încurajând, emiţând semnale în necunoscutul spiritual al închisorii. A privit: unii au rezistat, alţii au trecut dincolo, după cortina istoriei. Au fost reprezentanţii partidelor istorice, feţe bisericeşti, profesori universitari, ţărani simpli, legionari, avocaţi, miniştri, scriitori, oameni cu personalitate, oameni cu idei, oameni care puteau lăsa o amprentă în cultura română.
Ovidiu Vasilescu o mărturiseşte, a fost un militant în ciuda experienţei clasice din închisori, nu s-a lăsat strivit.
Iată ce reţine scriitorul:
Nicu Steinhardt găsea înţelegere pentru toate faptele semenilor săi şi cu un discernământ cuantic, cu egală sinceritate le măsura pe fiecare cu justeţe.
Marea diferenţă dintre noi consta în faptul că el era pe calea sfinţeniei, pe când eu eram militantul combativ, căruia nu-i lipseau sentimentele de îngăduinţă şi compasiune, dar eram asprit cumva de spectrul înfrângerii”.
Observaţia este justă, defineşte tragedia umană. De fapt autorul e atent la experimentul România din acei ani, povestirea de un realism până la lacrimi de sânge, redă strategia anihilării prin detenţiunea solitară, apoi metoda disoluţiei condamnaţilor prin detenţiunea colectivă, sunt prezentate definiţii, teme, sentinţe. Este privită mizeria morală a torţionarilor cu o privire de diamant, dar şi mizeria morală sub apăsarea mizeriei fizice a celor din interiorul celulelor. Sunt prezentate tipologii umane diverse, afectate de viciul istoriei incorecte. Scrisul curge firesc, apoi apare rememorarea cumva dinspre viitor spre trecut, observaţia lucidă, ideea. Aceste fulgere dau cărţii o linie aproape oficială, de analiză ştiinţifică, de acuzare, de proces spiritual, dar şi de conservarea memoriei pentru generaţiile de români care vor urma.
Din interiorul închisorilor, autorul observa că marile puteri au acceptat în mod tacit metodele puterii de la Bucureşti pentru eliminarea adversarilor, că au fost cumva complice prin tăcere, cei din detenţie au sperat zadarnic cel puţin o reparaţie morală, o rejudecare dreaptă, dar nu a fost posibil, logica păcii cu orice preţ, a legăturilor diplomatice vicioase au transformat speranţa în cenuşă. Veştile despre revolta din Ungaria din anii 1956 au fost disimulate sub manipularea tristeţii, a nădejdii iluzorii. Zvonul care a ars o vreme în celule s-a dus ca o iluzie de toamnă, sub brumele uitării… Zidul ideologic a acoperit peisajul european…
Autorul trage, indirect, o concluzie: dacă cei de la putere ridică în posturi de răspundere indivizi fără pregătire, inculţi, tineri, fără experienţa vieţii, ridicaţi din mizeria zilnică în posturi de autoritate, ei vor face restul, nu vor privi înapoi, e mecanismul prin care generaţiile sunt arse sub durere, suferinţă şi inconştienţă, iar reuşita puterii e aproape certă, irevocabilă… E procedura prin care se poate face orice în istorie… indiferent de sistem…
„Numai în mişcare reuşeai să gândeşti dincolo de perimetrul acela absurd. Acel du-te-vino, în spaţii chiar foarte restrânse, te scotea din perimetrul concentraţionar, din lumea aceea bolnavă şi fantastică, sub care se năruiau zilnic oameni şi conştiinţe, care altădată păreau de nezdruncinat”. – iată regula, mişcarea, mişcarea sufletului, a trupului, mişcarea ca formă de protest, mişcarea ca peisaj al energiei…
De reţinut că închisoarea a permis unora accesul la cunoaştere, cei prinşi în celule, mai ales în cele comune, beneficiau de lecţiile predate de mari personalităţi, au ajuns să înveţe limbi străine, trebuiau să reziste timpului care, brusc, sa concentrat. Din acest punct de vedere marile personalităţi au rezistat furiei roşii, au rezistat ispitelor, au rezistat propriei persoane, slabă, fragilă, afectată de răutate, frig, ură, boală…
Ovidiu Vasilescu s-a plasat pe poziţia clasică a credinţei, apelând la învăţătura ortodoxă, sau catolică, a privit tradiţia ca pe ceva necesar, ca o legătură cu cei dinafară şi cei dinăuntru. Interesante experienţele cu preoţi catolici, cu modul de organizare a cultului şi atenţia acordată persoanelor care au rezistat tentaţiei de a colabora într-un fel cu ofiţerii, cu securiştii care activau frenetic în lagăre sau închisori.
Pe această grilă a credinţei autorul a avut tăria să rămână până la urmă ceea ce şi-a dorit, cu toate consecinţele, poate şi încurajat de faptul că a fost singur, tânăr şi imprudent uneori, de un curaj pe care îl dă disperarea, disperarea care venea din faptul că soluţiile adevărate au dispărut, iar marile puteri au… uitat de cei din închisori…
Ca intensitatea revoltei şi a iertării doar Sabina Wurmbrand în cărţile sale (Nobleţea suferinţei)  a mai pus în lumină suferinţa ca mod de eliberare din perimetrul concentraţionar, povestea ei a cutremurat cititorii, iar Ovidiu Vasilescu confirmă absurdul istorie prin această carte şi existenţa a ceea am putea zice: scara cerului…
Apoi au venit anii 70 când lumea liberă avea să audă de la Richard Wurmbrand realitatea în direct din România, Congresul USA a fost locul unde s-a explicat suferinţa, iar de acolo, lucrurile au început cumva ia o altă direcţie…
Rămâne regretul că generaţiile tinere de acum nu prezintă interes pentru experienţa acelor ani şi a acelei perioade, simţul a fost deviat spre libertinaj, libertatea adevărată e, totuşi, pentru conştiinţele înalte, violenţa s-a mutat în stradă, pe stadioane, în familii…
Uitarea ca o formă de rupere a memoriei…
Constantin Stancu

[1] Ovidiu Vasilescu, Constelaţia fantomelor roşii, Editura „Călăuza” v.b. – Deva, 2009

Anunțuri
Categorii:CREDO, GÂND, literature

Ştiri de la AFCN


Bucuresti, 29 iulie 2013. Muzeul Casa Muresenilor Brasov alaturi de partenerii Muzeul National al Carpatilor Rasariteni Sfântu Gheorghe, Muzeul Tarii Fagarasului Valer Literat, Muzeul de Istorie Sighisoara si Muzeul Municipal Medias au demarat, saptamana trecuta, proiectul SM@RT-EXPO, finantat de Administratia Fondului Cultural National.Scopul proiectului cultural consta în realizarea unor noi instrumente si metode de valorificare a patrimoniului cultural national prin intermediul tehnologiei informatiei si care sunt adresate tinerei generatii. In cadrul proiectului cultural au fost realizate 12 expozitii tematice virtuale, cu referire la propriul patrimoniu, de catre specialistii muzeelor partenere. De asemenea, aceste expozitii sunt prezente in cadrul muzeelor partenere prin intermediul unui punct de informare multimedia. La acestea se adauga completari la expozitia permanenta in imagini si texte care vor putea fi accesate de catre vizitatori prin intermediul telefoanelor inteligente de tip smartphone prin plasarea de Quick Respond Codes (QR Code-uri) in cadrul expozitiilor de baza din muzeele implicate in proiect. Astfel, vizitatorii vor accesa mult mai rapid informatiile asociate pieselor expuse, vor descoperi patrimoniul cu propriul smartphone. Tot ce au de facut in aceasta privinta vizitatorii este sa fie posesorii unui telefon de ultima generatie de tip smartphone si sa apropie acesta de codul de pe eticheta exponatului pentru a scana informatiile respective. Accesul la internet este asigurat wireless de catre muzeele partenere in proiect.

Bucuresti, 29 iulie 2013. Fundatia pentru Pluralism, in parteneriat cu Muzeul Judetean de Arta Prahova Ion Ionescu-Quintus, a organizat, pe 27 iulie, un recital cameral ce a avut loc la Muzeul de Arta, eveniment al proiectului de educatie culturala Tineri muzicieni in dialog. Proiectul este finantat de Administratia Fondului Cultural National, se deruleaza in perioada mai-octombrie 2013 si isi propune sa raspunda nevoilor culturale ale membrilor comunitatilor locale de a fi in contact cu valorile culturale romanesti si universale. Proiectul promoveaza tineri muzicieni cu varsta cuprinsa intre 14 si 28 de ani aflati la inceputul carierei (inclusiv debutul artistic) si lecturile publice in spatii culturale non-formale, sustinute de lideri marcanti ai comunitatilor vizate prin proiect. Recitalul cameral din 27 iulie 2013 a fost sustinut de tineri muzicieni din Ploiesti (Cristina Ionescu si Alexandru Mihai), Timisoara (Darius Tereu) si Bucuresti (Valentina Gheorghiu, Iulia Ghinda si Ion- Alexandru Malaimare), iar lectori invitati au fost Mircea Ionescu-Quintus, Calin Hoinarescu si Lucian Sabados, personalitati publice marcante la nivel regional si national.

Bucuresti, 29 iulie 2013. Institutul Cultural Roman de la Berlin gazduieste, la sfarsitul acestei saptamani, pe 2 august, de la ora 19.30, concertul de muzica clasica sustinut de Jacques Thibault Trio si vernisajul expozitiei de fotografie Muzica radacinilor – Arhetipuri din arta traditionala romaneasca si influente in arta contemporana Evenimentul face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat Music of the Roots, care se desfasoara in Berlin si Bucuresti si care are drept scop descoperirea si popularizarea patrimoniului imaterial si material asa cum e reflectat in muzica si in artele vizuale. Music of the Roots este un proiect cultural finantat de Administratia Fondului Cultural National. Potrivit coordonatoarei proiectului Music of the Roots, Carmen Revencu, in centrul atentiei se afla motive auditive care au migrat din muzica traditionala, folclorica, in muzica clasica dupa cum si arhetipuri vizuale care apar in mod repetitiv atat in arta mestesugareasca traditionala cat si in cea moderna, contemporana. Concertul de muzica clasica contine piese cu influente folclorice din repertoriul national si international, apartinand compozitorilor George Enescu, Ciprian Porumbescu, Franz Schubert si Ludovic Feldman.

Bucuresti, 29 iulie 2013. Fundatia Gabriela Tudor a anuntat castigatorii burselor pentru anul 2013 in management cultural. Bursele Gabriela Tudor 2013 sunt o initiativa United Experts/Fundatia Gabriela Tudor si realizate in cadrul programului ZonaD – Formare profesionala, proiect cultural finantat de Administratia Fondului Cultural National. In cadrul celor doua burse oferite de Fundatia Gabriela Tudor intr-un format nou, castigatorii Ioana Calen si Jean-Lorin Sterian vor primi fiecare un sprijin financiar in valoare de 1.500 de Euro pentru implementarea proiectelor proprii si pentru organizarea unor vizite profesionale in strainatate precum si consultanta gratuita si sprijin in implementarea proiectelor la care lucreaza. Bursa Gabriela Tudor a fost lansata in 2009 si este acordata anual unui tanar manager cultural, fiind dedicata memoriei Gabrielei Tudor, unul din cei mai importanti manageri culturali vizionari pe care i-a avut Romania.

 

Sursa: AFCN

Categorii:literature Etichete:

Ioan Barb între kerosen şi îngeri, un nou volum de versuri: Meditând închis în ochiul ciclopului, Editura Brumar, 2013

29 Iulie 2013 1 comentariu

Lui Ioan Barb i-a apărut o noua carte de poezie intitulata Meditând închis in ochiul ciclopului, Editura Brumar – 2013, colecția poeți romani contemporani`, editor Robert Serban. Nota critica de pe coperta IV este semnata de criticul literar Alexandru Cistelecan. Cartea va fi lansata cu ocazia Salonului de Carte Deva, care se va desfășura in perioada 10-13 octombrie la Deva, manifestare culturala patronata de Biblioteca Județeana Hunedoara.

„Ioan Barb e un poet care s-a hărnicit brusc: câte doua volume in 2010 si 2011, după ce primul i-a ieșit hat in 1998, nu-i semn de sărăcie in sertar si-n inspirație. Din contra. Ar putea fi, însa, semn de artizanat, de formula care se reproduce. Iar formula lui Ioan Barb se si reproduce, firește; dar nu ca producție de atelier, ci doar ca metamorfoza inventiva a unei unităţi lirice in care se topesc ironia si tandrețea, tăietura brutala cu atingerea gingașa si o nonșalanta provocatoare cu nostalgiile iluminării. Ioan Barb pornește mai de fiecare data de la acel memento al realului impus ca prag de Camil Petrescu si se lasă dus apoi de un trend parabolic al imaginarului. Pe liniile mai active ale acestuia ajunge ba la o poezie cu priza directa la concretul cotidian (sau anamnetic), ba la o poezie ce se pierde in ritualuri de iluminare, ba mai adesea – la o ţesătura de stări păzite de ironie sa nu dea in confesiuni sentimentale. E un imaginar cu tupeu, uneori cinic, alteori simpatic, pe care Ioan Barb îl încurajează la îndrăzneli împinse până-n marginea suprarealismului (dar nu mai încolo). Tocmai acest tupeu al inventivității îl ferește de repetivitate” (Al. Cistelecan).

 

 

 

Ciclopul coperta

Sursa: Ioan Barb

Categorii:literature

Atenţie biciclişti! Vi se pregăteşte ceva! Din 8 august 2013 mersul pe bicicletă nu mai este liber!


 BICICLETA

Din 8 august 2013 vor intra în vigoare noile prevederi legislative ale Codului Rutier. Noile reguli prevăd interdicţii şi obligaţii atât pentru biciclişti, cât şi pentru conducătorii de mopede, schimbări privind examenul pentru permisul auto, unde proba teoretică va fi valabilă doar timp de un an de la absolvire.
 Bicicliştii vor avea de respectat câteva reguli noi de circulaţie. Vor fi obligaţi să meargă într-un singur rând pe banda de circulaţie, nu au voie să folosească trecerile de pietoni şi nu au voie să înveţe mersul pe bicicletă pe drumuri intens circulate, vor fi obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate. Legea: „Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate.”

 

Categorii:literature

Eugen Dorcescu, 111 poezii… Semnal…


 

EUGEN DORCESCU, 111 POEZII

Antologie de autor

Ed. Calmeo, 2013

Adresa:

http://es.calameo.com/books/002550990e35cc4b4ebe8

ebook

Sursa: Eugen Dorcescu

Categorii:literature

LIGYA DIACONESCU şi antologia scriitorilor români din lume… Câteva cuvinte de la Adrian Botez


 

 

O ANTOLOGIE, CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM:Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume / “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”, Starpress 2013 – ctitorită de

LIGYA DIACONESCU

După apariţiile, unanim salutate, de către mediile culturale, din România, Canada şi de pretutindeni unde există români (cărturari şi patrioţi): “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, STARPRESS,  2011 – ediţie bilingvă, română-engleză, 2011, “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, STARPRESS 2012, ediţie bilingvă, română-franceză, 2012 – iată că, în 2013, a apărut şi “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, Starpress 2013 – “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”, Starpress 2013[1]. Toate trei, puse în operă de acelaşi om, de aceeaşi neobosită scriitoare, eseistă, jurnalistă etc. – Ligya DIACONESCU (printre multe alte merite, este ctitor, proprietar şi director general al revistei româno-canadiano-americaneSTARPRESS RÂMNICU VÂLCEA”). Care elaborează, în Canada, ceea ce febra visului proiectiv îi şopteşte, în România – Românie pe care n-a uitat-o o clipă şi pe care o revede, de câte ori vrea să-şi reîmprospăteze inspiraţia şi imaginaţia!

Având în vedere energia incredibilă a acestui “mişcător de cultură” român, doamna Ligya DIACONESCU (care anunţă, deja, apariţia altor două antologii bilingve: româno-italiană şi româno-spaniolă!) – considerăm că este cazul, de acum, să cunoaştem principalele merite ale domniei sale, aşa cum i-au fost sistematizate de o bună cunoscătoare a personalităţii “diaconesciene” – este vorba de o preţioasă colaboratoare a domniei sale – doamna Marry SMITH/CANADA:

Ligya DIACONESCU – Rm.Vâlcea / ROMÂNIA & CANADA

Jurnalist, poet, scriitor, publicist, economist, maestru Reiki

         – Este născută  în 14 iulie 1960, la Bicaz, Neamţ. Deşi plecată des din România, îi place să spună că este româncă şi locuieşte, când nu se află peste ocean, într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii, plin de cultură, dintr-o zonă  preponderent turistică, zona Vâlcii.

ESTE

          – director general al S.C. Starpress SRL Râmnicu Vâlcea şi al Asociaţiei Internaţionale de Cultură şi Turism, STARPRESS.

-Proprietar al revistei internaţionale, româno-canado-americane „STARPRESS”-  http://www.valcea-turism.ro (cu redacţii în România, Canada, USA, Israel, Italia şi corespondenţi în întreaga lume).

          – proprietar al Centrului de Informare şi Promovare a Turismului Românesc „Starpress”.

          – membru al Clubului de Presă Transatlantic.

           – membru fondator al „Association des mass-médias et journalistes d’expression roumaine sans frontière”- 24 sept.2011/ Toronto-Canada.

  A FOST :

           – proprietar (1996-2004 al publicaţiilor „Speranţa” şi al ziarului „Sportul Vâlcean” şi

 copropietar al cotidianului „Ora”din Craiova .

              – in perioada 1995- 2004 – preşedinte al Fundaţiei „Kamala” .

              – director şi producator al Festivalului Naţional „Miss Regina Turismului Românesc” ( ediţiile 2002 / Calimăneşti şi 2003 / Baile Govora ) organizat în colaborare cu T.V. România Internaţional, Radio România Internaţional şi Ministerul Turismului.

              – director general al Radio Metronom – Râmnicu Vâlcea (1994 – 2000).

              – producător a numeroase emisiuni pentru televiziune, la T.V. Etalon si T.V. Vâlcea 1 (2000- 2006).

               – coproducător la T.V. România Internaţional şi Radio România Internaţional (2002- 2011).                                                                                                                

                – producător  al Concursului Internaţional de Poezie Pentru Românii din Întreaga Lume, „STARPRESS 2010”- ediţia a Il-a

                    – Producător al Concursului Internaţional de Poezie şi Proză, Pentru Românii din Întreaga Lume, „STARPRESS “ 2012 (organizat de Revista Internaţională „Starpress”, al cărei proprietar şi director general este, în parteneriat cu Radio România Internaţional şi în colaborare cu mass-media din ţară şi diaspora).

         –ESTE terapeut şi maestru REIKI din anul 2010, alinând trupurile şi sufletele prietenilor din ţară  şi din străinatate ( luand durerea …cu mâna), cum îi place să  spună buna sa prietenă din Toronto, Elena Buică, care a simţit efectul tămaduitor al tratamentului direct  şi de la distanţă.

 

SCRIITOR: 

               Cărţi publicate:

“Sărutul iubirii” – volum de versuri ; -„Jurnalismul – între adevăr şi  minciună; „Prinţişorul Roboţel”- poveşti ,  “Drum”- versuri; Amintiri – Poeme într-un singur vers (editie bilingvă, română-engleză).

            – ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, STARPRESS 2011, ediţie –  bilingvă – româna – engleză, reuşind să reunească 

        scriitori români talentaţi din intreaga lume, colaboratori ai revistei internaţionale STARPRESS www.valcea-turism.ro.

-Primul volum al Antologiei a fost primit cu mult drag şi interes de românii din intreaga lume , avand loc lansări de carte în California / USA , Nurnberg / Germania, Madrid / Spania , Londra / Anglia, Paris/ Franţa ,Montreal / Canada, Olăneşti, Rm.Vâlcea, Govora – Băi, Călimăneşti, Mangalia, Mamaia, Constanţa, Bistriţa, Iaşi – România.

 

       -ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME

STARPRESS 2012, volum bilingv – româna – franceză care, ca si primul s-a bucurat de un real succes.

-ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN

INTREAGA LUME ” STARPRESS 2013, bilingvă, română – germană.

 – Românii sunt deştepti, elevaţi şi talentaţi, bilingvă, română-engleză, 2013.

 

Cărţi în curs de apariţie : „ Cristaloterapia – Pietrele care vindecă ”, “Reiki, calea adevărului prin lumină „, „Viorela” – poveşti pentru copii, “

” Poezii pentru copii :”- ABC-ul… Abecedarului “, “Poezia numerelor „, „Zilele Săptămanii”; proză “ Să facem haz de necaz!”.

 

-Incepând din 2011, pune bazele înfiinţării  în Toronto / Canada, împreuna cu bunul său prieten şi colaborator, Eugene Rovenţa, (preşedintele Asociatiei Profesorilor Universitari din Canada – de origine română) prima bibliotecă de carte românească şi un centru de Informare şi Promovare a Turismului Românesc.

– Cu ocazia lansării  ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME,  STARPRESS 2012, la Rm.Vâlcea, Ligya Dioaconescu a primi, din partea Asociaţiei Profesorilor Universitari din Canada, ACRUPO, titlul şi diploma de membru de onoare al Asociaţiei. înmanată de preşedintele ACRUPO, profesorul universitar Eugene Rovenţa din Toronto .

A obţinut numeroase premii şi diplome naţionale şi internaţionale, inclusiv diploma de excelenţă în domeniul cultural (2011) oferită de  Liga Scriitorilor din România, prin preşedintele acesteia, scriitorul Alexandru Florin Ţene.   In 2012 a obţinut Premiul Ligii Scriitorilor 2011, pentru ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME ” STARPRESS 2011.

 ZIARISTproprietar şi director general al Revistei Internaţionale STARPRESS / romano-canado-americane, cu, corespondenţi în întreaga lume. Colaborator a numeroase ziare şi reviste din ţara şi strainatate, din care amintim: Gandacul de Colorado / USA, Phoenixmission – USA,,Agero-Stuttgart / Germania, Aşii Romani / Germania, Candela / Canada, RomanianVip / Australia, Saltmin / USA etc.

–     Incepand din luna mai 2011, la invitaţia CLUBULUI DE PRESA TRANSATLANTIC, Ligya Diaconescu şi Revista STARPRESS fac parte din acesta, acceptând, cu multă plăcere, propunerea  făcută de Clubul de Presă Transatlantic.

–     Este  membru fondator al AMJRF- Asociatiei Mondiale a Jurnaliştilor Români de pretutindeni –”Association des mass-médias et journalistes d’expression roumaine sans frontière”, înfiinţată la 25 septembrie 2011, la Toronto / Canada.

–      Ligya Diaconescu este partener prin revista STARPRESS www.valcea-turism.ro – pe care o conduce, în proiectul internaţional ” FEM21 PROJECT About the project FEM21 The project FEM21-Women’s Voices and Ways of Perceiving Them in Europe via Culture, Traditions, Diversity and Friendship is a EU Grudtvig project organized by ARIADNA-Romanian Women Journalist Association, Connexion Roumanie Association France and Romanca Society, Great Britain, during 2011-2013,  funded by Grundtvig programme”.

 

                                                                              biografie de Marry SMITH / CANADA

 

…“Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”/ “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”, Starpress 2013 – reuneşte, în paginile ei, scriitori români ale căror nume le vedem destul de rar în diacţionarele de scriitori, apărute în România. Noi socotim să distinsa doamnă Ligya  DIACONESCU nu este doar scriitoare, jurnalistă, filantrop de elită etc. – ci, în primul rând, este un om de cultură şi un gânditor, care reflectează, cu realism, luciditate  şi maturitate, asupra stării de lucruri din România ultimilor zeci de ani. O ţară frumoasă şi cu oameni deştepţi şi talentaţi – dar şi cu mult prea multe cabale şi “cumetrii culturale/literare”. De aceea, şi-a propus să depăşească limitele (extrem de relative şi volatile!) ale “celebrităţii” – şi s-a apucat să selecteze, pentru antologiile domniei sale, voci  scriitoriceşti şi talente autentice, pe care consideră că este bine (pentru axiologia culturii româneşti!), să le susţină, să le stimuleze şi promoveze. Nu suntem siguri, fireşte, că absolut toţi/ toate persoanele, supuse/supuşi selecţiei axiologice a domniei sale, sunt, a priori, genii scriitoriceşti, sau viitori ARHEI ai culturii valahe. Ceea ce este, însă, mai mult decât evident – este faptul că doamna LIGYA DIACONESCU a salvat, de la un anonimat nedrept şi dureros, şi a dăruit Duhului valah (“ale Tale dintre ale Tale”!) multe nume şi multe mostre de autentică scriitură inspirată, în limbă româneasco-valahă. Că a reuşit, cu fiecare antologie, să demonstreze dezastrul criticii româneşti contemporane, starea extrem de sensibilă (“critică”!), în care criticii, care-şi zic “de profesie” (mai cu seamă, dintre cei bucureşteni!) au adus literatura românească: foarte aproape de haos axiologic şi  faliment artistic, încurajând impostura şi “cumetriile literare/culturale” (a se vedea scandalul  ICR/Patapievici, departe de a fi limpezit!), de cea mai joasă speţă, de cel mai grosier mahalagism! Lipsa unui mediu cultural-critic a creat, în România, confuzii extrem de grave, privind diferenţa între valoarea autentică şi promovarea trâmbiţată, a “neamurilor” şi a protejaţilor, în cadrul USR. Şi chiar o gravă stare de corupţie (să zicem deocamdată, doar…morală! – …cu toţii ştim, însă, că nu se opreşte coprupţia la nivelul moral! –  dar acest nivel este, după opinia noastră, cel mai explozivo-catastrofal!). Antologiile (pline de prospeţime şi vigoare!) ale doamnei Ligya DIACONESCU – pun în evidenţă, prin contrast, culoarea nesănătoasă a chipurilor culturii româneşti şi lipsa de igienă moral-spirirituală, din mediul scriitoricesc oficial, din România zilelor noastre.

…De exemplu, să promovezi pornografia (a se vedea cazul dlui Mircea Cărtărescu, sau cel al dlui Mihail Gălăţanu!), în dauna geniului şi a Arheului Naţional VALAH  Aminul/Eminescu…!

“Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume” / “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”  conţine (în cele 350 de pagini ale ei) 36 de nume de poeţi (cu “mostre” poetice, de obicei, convingătoare!) şi 20 de nume de prozatori români (cu “mostrele” de proză aferente – unii prozatori, precum sfinţia sa, preotul DUMITRU ICHIM, din Ontario, Kitchener/CANADA, fiind prezenţi la ambele secţiuni – POEZIE şi PROZĂ), dintre graniţele României şi din Diaspora.

Antologia beneficiază de trei prefaţatori: Elena BUICĂ  (Toronto/CANADA – iată cât de elegant exprimată, dar, în acelaşi timp, cât de pertinentă opinie dezvoltă domnia sa, în legătură cu antologia de faţă: “E un act de curaj şi pentru efortul de a depăşi ierarhiile elaborate pe criterii mai vechi, căci autoarea are o viziune personală, desigur, perfectibilă, dar care îi aparţine şi după care se ghidează”), Gabriela CĂLUŢOIU SONNENBERG (Benissa/SPANIA – ale cărei afirmaţii vin, cumva, în continuarea opiniei distinsei doamne Elena BUICĂ, aducând viziunea asupra beneficiilor apariţiei unei astfel de antologii, până la consecinţele finale: “Promovarea, mediatizarea şi distribuţia Antologiilor, peste tot în lume, e, de fapt, etapa cea mai laborioasă a ambiţioasei întreprinderi”), Adrian BOTEZ (Adjud/ROMÂNIA).

…Antologia doamnei LIGYA DIACONESCU îi face cunoscuţi lumii germano-gotice pe 55 dintre cei mai luminaţi creatori, întru Logos-ul valaho-getic – Logos zburătăcit (prin vorbitorii săi), de viforul vremilor, în toate colţurile bătrânei Terre, până la „capătul lumii”: unii îşi au (deja) casa şi Duhul liniştite chiar lângă vatra gotico-germană (Adalbert Gyuris, Viorel Băetu, Mihaela Claudia Pop, Michael Cutui etc.) – alţii, cu spor (nu-n van!) mâna-şi „lunecă pe Liră” ceva mai depărtişor… – înşirându-şi rănile Diasporei din Spania (Gabi Sonnenberg) şi Anglia (Ionela Flood, John Gardner…), până în U.S.A. (Florentin Smarandache, Virgil Ciucă, Stelian Platon), Canada (Elena Buică, Iacob Cazacu-Istrate…), Australia (Mihaela Cristescu)…

…Sunt prezente, fireşte, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, şi multe nume cunoscute, ale unor creatori consacraţi (rămaşi în bătaia văpăilor Vetrei Strămoşeşti!) din România, dar şi din ultragiata Moldovă de peste Prut: Doina Postolache, Tatiana Dabija („Rep. Moldova”), Victor Burde (Alba Iulia), Victoriţa Duţu, Emil Lungeanu şi Ştefan Lucian Mureşanu (Bucureşti), Mizgan Gheorghe (Bistriţa Năsăud), Laurian Lodoabă şi Liliana Ardelean (Timişoara), Dora Alina Romanescu (Mangalia) etc. etc.

Poezie şi proză, stih rânduit pe verticală şi stih evadat (nărăvaş!) pe orizontală. Talent fulgurant şi Furtună de Vise. Realism şi Crivăţ Reactiv, faţă de o lume excesiv de proteică şi împotriva tendinţelor acestei lumi de a se „vărsa” plămada alchimică (precum un Ucenic Vrăjito, răpit şi sortit pierzaniei, de vârtejul propriilor patimi – depăşit uluitor fiind de Stihii Malefice!), peste marginile trasate de divinitate – spre jalnică şi prepuielnică autosuprimare…

O literatură valahă care, dacă va fi cunoscută (şi Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund”, cum zice Coşbuc!), că soluţiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului – stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ŞI în Nordul Valah – Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică.

 

…N-am dori să naştem, Doamne fereşte, zâzanii, prin citările selective ale frânturilor de poeme ori de scrieri în proză, cernute prin subiectivitatea noastră (inerentă!) – dar nici nu se face să prezinţi o carte, fără…ceea ce conţine cartea, măcar ca “întărâtare”/chemare/îndemn la lectură. Şi la admiraţie a orfismului valah, “de oriunde ar fi el iscat şi venit”! Aşa că, asumându-ne, conştient, inconvenientele selecţiei, vom scoate în evidenţă câteva texte.

Primele texte care ne-au “sărit în ochi” sunt, în mod paradoxal, tocmai cele ale…”părintelui PARADOXISMULUI mondial”: dl prof. univ. dr., de la Universitatea din New Mexico – FLORENTIN SMARANDACHE (prezent la secţiunea de Proză). Şi “săritul în ochi” nu este chiar întâmplător: pentru noi, extrem de ciudat este ca acela ce-l combate pe Albert Einstein, prin mijloace matematice şi fizice genialoide, să gândească şi scrie maxime/aforisme (cu conţinut paradoxal, “bien sür”!), de o atât de nobilă sensibilitate: “Nu doar să cunoşti lumea, ci să poţi s-o şi schimbi”, “Să renaşti din înfrângere, ca un vulture ridicat din mocirlă”, “Beau zborul unei paseri”, “Iarba arde sub privirile roşii ale macilor” , “Aura mea se strică-n plâns”etc.

 

…Nu la fel de surprinzătoare, dar la fel de plăcute sunt re-citirile de versuri lirico-epico-parabolice, ale preotului DUMITRU ICHIM (Ontario, Kitchener/CANADA): “Atât de singur era Iov,/uitat de toţi, sub un salcâm,/dar într-o seară/păianjenul, prietenul de sus, /pe-un fir de borangic,/ se coborî ca de pe-un alt tărâm…” (cf. Iov cel nou îşi a rămas bun).

 

…Vigoare şi sensibilitate lirică, nuntite în stihurile doamnei IONELA FLOOD (Londra/ANGLIA): “Mă doare orgoliul/mai pe la tâmple,/uşurel (…) Mi-e dor /de-o aşteptare clară/Pe care doar străbunii o mai ştiu/Prin veacuri roase/De erori banale” (cf. Aşteptare).

 

…Sorescianism, original adaptat şi puţin cinic, în viersuirile domnului LAURIAN LODOABĂ (Lugoj/ROMÂNIA): “din piciorul de lemn /al bunicului/ am cioplit fluiere…” (cf. Lemn de fluier).

 

…Aproape de aceeaşi linie, dar mai “nervos” laconic-esenţială – doamna MARIANA ZAVATI GARDNER, Londra/ANGLIA): “Prezent din ce-a fost/Viitor din ce este/În oraşul cu omizi/se stropesc chimicale” (cf. Oraşul cu vise).

 

…”Idem” avântat, din banal în simbol – VIOREL BAETU/MICHAEL CUŢUI, Aschaffenburg/GERMANIA: “Nu i-a fost uşor, nu i-a fost deloc uşor,/La televizor totul pare simplu…” (cf. Jocuri cu soarta).

 

…Tribun rebel, poet vaticinar (şi păgân… – dar bun meşteşugar într-ale stihului!) – este domnul VIRGIL CIUCĂ, New York/SUA: “Popor român, urmaş de daci,/Trezeşte-te din amorţire,/Nu mai cerşi la sfinţi şi vraci,/Aspiră la reîntregire (…) Ţine visul unirii treaz,/Recheamă-ţi oastea de la vatră” (cf. Apel pentru reîntregire).

 

…La fel de vehement, de înflăcărat de gândul Patriei şi Neam – dar profund religios şi intens liric, raportat la… “predecesorul” său (între paginile antologiei), Virgil CIUCĂ…– domnul IACOB CAZACU-ISTRATI, Toronto/CANADA: “Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?/Trădarea, Doamne, n-ar mai avea nume!/Trădarea de fraţi, de cântece, de grai şi ram/Şi cea mai mârşavă trădare – de ţară şi neam” (cf. Doamne, ştii tu?!).

 

…Un Poet vizionar, profund orfic şi cu vizualizări diafano-serafice – EUGEN AXINTE, Braşov/ROMÂNIA: “Te uită! –  Rostirea cenuşii s-alege/în somn  plutesc heralzii nuferi//e timpul să dăm ascultare/tăcerii ce zace pe lespedea sură” (cf. Sub punţile veghei).

 

…Lirism modern “aşternut” (pe pagină) şi imagini tradiţionalist-“gândiriste”, la domnul VICTOR BURDE, Alba Iulia/ROMÂNIA: “Azi oapte, Te-am vizitat Doamne,/fără să te anunţ!/M-au furat visul şi clipa de rugăciune/(…)Port încă în mine Icoana Cerului,/aidoma unui izvor viu” ( cf. Icoana cerului).

 

…Întrucâtva, la fel de mistico-hieratic, dar mai heraldică, în expresie – doamna MIHAELA CLAUDIA CONDRAT, Tubingen/GERMANIA: “două trupuri/în lumina apusului/vom porni/scuturându-ne de povara/plictiselii/uniţi/de epifanica lumină/de legămintele noastre/şoptite”… (cf. Logodna).

 

…Postmodernism şi neomodernism, la ADALBERT GYURIS, Augsburg/GERMANIA: “Tu eşti încă în trecutul meu,/Poate te gândeşti şi tu la mine./Doar noaptea în visele mele/Ajung uneori la tine” (cf. Uneori…).

…Ne oprim aici “exemplarizarea”/exemplificarea/tipologizarea scriitorilor antologaţi! – cu scuzele de rigoare, faţă de cei ne-amintiţi, aici, fireşte. Dar (ne-)amintirea (selectivă) dintr-o recenzie este condiţia sine qua non a existenţei respectivei recenzii…!

Dacă doar atâtea ar fi tipurile de Poezie, dezvoltate de Duhul Valah (dar antologia de faţă conţine mult mai multe comori şi “amprente” scriitoriceşti!) – şi încă am fi campionii mondiali ai ORFISMULUI POETIC!

Da, cu mici excepţii, selecţia acestui “mecena” feminin (care este doamna LIGYA DIACONESCU) s-a dovedit, prin  antologia de faţă, o  cvasi-continuă revelare/epifanie de alese, de celeste roade, de stele orfice! Ele/roadele poetice/stelele poetice, strânse de această sibilinică şi minunată făptură, cu care Dumnezeu a binecuvântat Plaiul şi Duhul Românesc (distinsa doamnă LIGYA DIACONESCU) – vor sta mărturie, la Tronul Dumnezeiesc, că Neamul Valahilor (ca şi mulţi, inexplicabil, mistic de mulţi! –  dintre valahi!) “este născut Poet”!

Dumnezeu să binecuvânteze şi urmarea/urmările, întru această operă de antologare, operă profund revelatorie de Duh ORFIC Românesc/Valah!

 

                                                                                     prof. dr. Adrian Botez

 


[1]-Ligya Diaconescu, Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, Starpress 2013 – “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”, Starpress 2013, Editura Fortuna, 2013.

Categorii:literature

Călător prin lumile interzise…


Bicicla moving

Categorii:GÂND, literature
%d blogeri au apreciat asta: