C STANCU


contraatac, nr. 36

 

 

PENTRU VIZUALIZARE, DAŢI CLICK PE TITLUL DE MAI JOS!

Constantin Stancu – PORTETUL DIN POEME, click pentru lectură!

Mărturii despre cărți și prieteni!  

https://www.youtube.com/watch?v=vd_TFjsQ5XM, interviu

Biblioteca și cărțile!

http://www.bibliotecadeva.ro/repere/s/stancu/stancu.htm, CĂRŢI ÎN BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „OVID DENSUŞIANU” DEVA

 

Colaj Stancu

 

 

VORBIND DESPRE CĂRŢI

SANYO DIGITAL CAMERA

 

 

Note biobibliografice

 

Constantin Stancu

 

  • Data şi locul naşterii: 2 noiembrie 1954, Hațeg.
  • Domiciliul: Haţeg, Judeţul Hunedoara, România.
  • Studii: Facultatea de Drept Cluj Napoca, 1988.
  • Starea civilă: căsătorit, soţia Rodica Stancu.
  • Ocupaţia actuală : consilier juridic. Vechime în muncă peste 40 de ani.
  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara din anul 2009.
  • Redactor al revistei „Nova Provincia Corvina” – Hunedoara în perioada 2001 – iunie 2010.
  • Redactor al revistei „Contraatac” – Adjud, redactor şef: Adrian Botez.
  • Activitate literara:
  • Debutul publicistic: septembrie 1981 (concomitent). Genul: poezie. Publicaţia: „Braşovul literar şi artistic „ – 1981; Revista „Orizont” – Timişoara, cu o prezentare de scriitorul I.V. Martinovici.
  • Debutul editorial: Timişoara: Editura Facla, 1988 – editor d-ul Eugen Dorcescu, cu volumul Fructul din fruct – poezie,  în antologia  Argonauţii.
  • Colaborările literare: „România Literară„; „Transilvania”; „Luceafărul”; „Orizont”; „Vatra”; „Orient Latin”; ”Provincia Corvina”; „Ardealul Literar şi Artistic”; „Semne”; „Arca”; „Opinii Culturale”; „Obiectiv”; „Observator”– Munchen; ”Cariatide”; „Reflex”; „Unu”; ”Viaţa de pretutindeni”; „Citadela”; „Discobolul”; „Contraatac”; „Vatra Veche”; „Algoritm Literar”; „Viaţa Românească”. „Boema”; „Feed Back”; „Astra blăjeană”; „Sintagme literare”; „Contemporanul”.
  • Revista electronică „Agero „ – Germania, redactor Lucian Hetco.
  • Revista electronică „Reţeaua Literară”.
  • Revista „Vox Libris” – Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Deva.
  • Emisiuni la Radio România Cultural: 21.04.1983 – Poeme la Densuș; 29.05.2016 – Vadul Ars; 23.09.2017 – Arhivele de la Hațeg. Monografii, legende și vivisecții.
  • Emisiuni la InfoTV Hunedoara: 19.05.2015 – Cărți, personalități, confesiuni. Portret de scriitor.
  • Premii literare:
  1. Premiul revistei „România Literară” la Concursul „Lucian Blaga” Sebeş, 1983, redactor: Ioan Horea.
  2. Premiul revistei „Transilvania” la Concursul „Lucian Blaga” Sebeş, 1984, redactor: Ioan Mircea.
  3. Premiul revistei „Unirea” – Alba Iulia la Concursul „Lucian Blaga” 1986, redactor: Ioan Mărgineanu.
  4. Premiul de debut al Editurii „Facla” 1988, pentru placheta „Fructul din fruct” în antologia Argonauții, redactor şef: Eugen Dorcescu.
  5. Premiul revistei „Discobolul”, sub egida Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru poezie – anul 2010.
  6. Premiul Editurii Rafet Râmnicu Sărat și Asociației „Renașterea Râmniceană” pentru romanul Pe masa de operație, 2011.
  7. Premiul Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru evocare literară, cartea Arhivele de la Hațeg. De la neantia la vâltoarea sufletelor, Alba-Iulia, 2011.
  8. Premiul Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru lirism esoteric,cartea Etemenanki (Ultima săptămână), poezie, Alba-Iulia, 2015.
  9. Premiul „I.D.Sârbu” al Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru proză, cartea Vadul ars, roman, Alba-Iulia, 2017.

 

Alte distincții:

  • Asociația cultural-umanitară și științifică „Provincia Corvina”/ Redacția revistei de literatură și artă „Nova Provincia Corvina” – Diplomă de excelență 2007.
  • Asociația cultural-umanitară și științifică „Provincia Corvina”/ Redacția revistei de literatură și artă „Nova Provincia Corvina” – Diplomă de excelență 2008
  • Asociația cultural-umanitară și științifică „Provincia Corvina”/ Redacția revistei de literatură și artă „Nova Provincia Corvina” – Diplomă de excelență 2009.
  • Liga scriitorilor din România – Filiala Județului Hunedoara – „Virtutea literară”, 2012.
  • Societatea culturală „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea – Diplomă de excelență, 2012.
  • Societatea culturală „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea – Diplomă de excelență, 2014.
  • Televiziunea InfoHD/ Editura Emia – Diplomă Cărți, personalități, confesiuni, 2015.
  • Consiliul Local al Orașului Hațeg/ Primăria orașului Hațeg – Diplomă de onoare, 2017.

 

  • Publicaţii

Cărţi pe suport de hârtie 

  1. Fructul din fruct – în Antologia „Argonauţii”, Timişoara: Editura Facla – 1988, redactor şef Eugen Dorcescu – debut.
  2.  Păsările plâng cu aripi – poezie, Timişoara: Editura Helicon, 1988, editor Ioan I. Iancu, antologie personală incluzând volumele: „Crini de nisip”; „Păsările plâng cu aripi„; „Dincolo de retina apei”- 122 de poeme.
  3.  A privi cu ochii inimii (Poemele roadelor) –  Deva: Editura Polidava, 2002, Colecţia revistei „Provincia Corvina „ – redactor de carte Eugen Evu, poezie creştină.
  4. Pseudo-Imobiliaria –  Afacerile lui Dumnezeu cu omul, (eseu) Bucureşti: Ed. Carpathia Press – Bucureşti,  eseu.
  5.  Pomul cu scribi – Timişoara: Editura Eubeea, 2006 – antologie de versuri perioada 1983 – 2006, peste 100 poeme, coordonator editorial  d-na Nina Ceranu.
  6. Ecou de psalm – secţiune în cartea de antologie de poezie creştină Harfele Harului, Deva: Editura Corvin, 2007, redactori Eugen Evu şi Ion Urda, în colecţia Biblioteca „Provincia Corvina”.
  7. Poetul la castel –  cronică, eseu despre opera poetului Eugen Evu –Vulcan: Editura Realitatea Românească, 2010, consilier editorial Ştefan Nemecsek.
  8. Arhivele de la Haţeg: de la Neantia la Vâltoarea Sufletelor – antologie neterminată despre operele scriitorilor din Haţeg, sau care au scris despre Haţeg – Vulcan: Editura Realitatea Românească, 2010 (carte premiată de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara).
  9. Pe masa de operaţie, roman,  Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2011, director Constantin Marafet (carte premiată la concursul internaţional Titel Constantinescu, ediţia a IV-a).
  10.  Dictatura toleranţei la Ştefan Nemecsek, evocare, Târgu Jiu: Editura Măiastra , 2012.
  11. Greutatea gândului nerostit, poezie, Vulcan: Editura Realitatea Românească, 2012.
  12. Cu fantezia pe fantezie călcând, poezie, Sibiu: Editura Cenaclul de la Păltiniş, 2013.
  13. Etemenanki (Ultima săptămână), poezie, Sibiu: Editura CronoLogia, 2014 (carte premiată de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România).
  14. Lecţia de umor şi viaţă în opera lui Radu Igna, (istorie literară), Sibiu: Editura Cronologia, 2014.
  15. Fructul din fruct (Adio, ne vedem pe străzile de aur) – Antologie 1988 – 2015, versuri, Iaşi: Editura Princeps Multimedia, 2015.
  16. Geamantanul cu privire (texte după texte), note literare, Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2015.
  17. Vadul Ars, roman, Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2016.
  18. Adrian Botez: Ceasurile vechi bat mereu ora unu (Un român sub semnul Premiului Nobel pentru Literatură), note literare, Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2017.
  19. Arhivele de la Hațeg. Monografii, legende și vivisecții, note literare, Sibiu: Editura CronoLogia, 2017.
  20. Breaking news pentru absenți / Breaking news for missing people, poeme, Colecția revistei „Orizont literar contemporan” Iași: Editura PIM, 2018.
  21. Dumitru Hurubă – Glumim, nu?, evocare literară, Florești – Cluj: Ed. Limes, 2019.

Cărţi în format electronic 

  1. O călătorie cu Dumitru Hurubă în ţinutul zăpăciţilor de tranziţie (Lecturi de umor în vremuri triste), iulie, 2010, cronică, eseu despre opera scriitorului Dumitru Hurubă, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  2. Lecţia discretă de umor şi viaţă în scrierile lui Radu Igna din Haţeg, iulie, 2010, ebook –  pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  3. Arhivele de la Haţeg: de la Neantia la Vâltoarea Sufletelor, o antologie neterminată despre operele scriitorilor din Haţeg, sau care au scris despre Haţeg – ebook, septembrie, 2010, pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com .
  4. Epistolă cu pană de înger din ţinutul Hunedoarei – scurtă antologie neterminată despre operele scriitorilor din judeţul Hunedoara – ebook, decembrie, 2010, pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  5. Apocalipsa poate începe pe strada Ciprian Porumbescu ( ziceri despre operele cărturarului Artur Silvestri) – ebook, aprilie 2011, pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  6.  Abisul de lângă noi sau O călătorie iniţiatică alături de Eugen Dorcescu, mai, 2010, cronică, eseu despre opera poetului Eugen Dorcescu – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com .
  7. Poet de bunăvoie, ebook, august, 2010, cronică, eseu, despre opera poetului Ioan Evu, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com .
  8. Dictatura toleranţei la Ştefan Nemecsek, noiembrie,2010, cronici, note literare despre opera lui Ştefan Nemecsek, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com .
  9. Cucerirea labirintului, noiembrie, 2011, cronici, note literare despre scriitori români sau străini, texte de ieri pentru mâine, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  10. Aventura unui provincial pe cerul patriei: Constantin Marafet, mai 2011, cronică, note literare, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  11. Ceasurile vechi bat mereu ura unu  (Adrian Botez şi literatura exilului în patria sa, limba română), cronici, note literare, texte despre opera lui Adrian Botez, octombrie 2011, ebook – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  12. Dimineaţa unui poet din oficiu – Note literare la scrierile poetului Ioan Barb, ebook , februarie 2012– pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.
  13. Nordul din poem la Dorina Brânduşa Landèn, cronică, note literare, la cărţile poetei Dorina Brânduşa Landèn, ebook, noiembrie2012  – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com.

– Redactor  revista electronică de cultură, literatură şi teme practice:

costyabc- hatzegworld, câteva cuvinte ca semn” , pe www.costyconsult.wordpress.com.; www.constantinstancuscrib.wordpress.com; www.arhiveliterare. blogspot.com.

 

  • Membru „Reţeaua literară „ din octombrie 2009 – blog personal Constantin Stancu, coordonator Gelu Vlaşin, România.
  • Cont Facebook, Costash Stacon

 

 

Note critice – studii, analize, comentarii

 

  • Berca, Olimpia, Note de lectură, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014.
  • Berca, Olimpia, Din literatura timişoreană, Timişoara: Editura Mirton, 2015.
  • Crăciun, Boris / Crăciun- Costin, Daniela, Dicţionarul scriitorilor români de astăzi, Iaşi: Editura Porţile orientului, 2011.
  • Colectiv (coordonatori Ioan Sebastian BARA; Marcela BALAZS; Florin DOBREI; Vasile IONAŞ; Ioachim LAZĂR; Liviu LAZĂR; Paulina POPA; Denisa TOMA), Monografia județului Hunedoara (Personalități Hunedorene), Deva: Editura Emia, 2015, în colaborare cu Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara – Deva, p. 508.
  • Dorcescu, Eugen, Literatură şi metafizică, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014
  • Daradici, Ladislau, Despre alcătuirea poemului (critică literară), București: Editura eLiteratura, 2016, litera S, p.186.
  • Daradici, Ladislau, Despre frumusețea imaginației poetice (critică literară), București: Editura eLiteratura, 2017, p.p. 163-170.
  • Evu, Eugen, A treia carte a întâlnirilor, Deva: Editura Corvin, 2009.
  • Evu, Ioan, Cartea consumatorului de poezie, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013.
  • Holban, Ioan și colectivul, Un dicționar al scriitorilor români contemporani, vol. al II-lea, Iași: Editura Tipo Moldova, 2016, p. 511.
  • Monica Grosu și Maria-Daniela Pănăzan, Filigrane caroline. Antologie aniversară – Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România – 10 ani -, Sibiu: Editura CronoLogia, 2016.
  • Monica Grosu și Maria-Daniela Pănăzan, De vorbă cu scriitori de azi, interviu, p. p. 337-348, Sibiu: Editura CronoLogia, 2018.
  • Hurubă, Dumitru, Cititorul de iluzii, Timişoara, Editura Eubeea, 2010.
  • Hurubă, Dumitru, Scriitori din judeţul Hunedoara, Deva: Vox libris nr. 2/ 2012.
  • Hurubă, Dumitru, Încă nu e totul pierdut, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2014.
  • Hurubă, Dumitru, Scriitori contemporani din judeţul Hunedoara, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2015.
  • Igna, Radu, Vocaţia culturală a Haţegului, Deva: Editura Gligor Haşa, 2010.
  • Nemecsek, Ştefan, Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent), Vulcan: Editura Realitatea românească, 2008.
  • Aurel Pantea, Gabriela Chiciudean, Cornel Nistea, Mircea Stâncel: DICȚIONAR-ALMANAH AL FILIALEI ALBA-HUNEDOARA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Colecția revistei Discobolul, Editura Emma Books, 2016.
  • Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini de istorie literară valahă de mâine, vol. I-2014 (608 pagini B-5), vol. II-2015 (616 pagini B-5) şi vol. III-2015 (632 pagini B-5), IV- 2018 (740 pagini B-5), Timişoara: Editura Waldpress, vol. al-II-lea. Nominalizări în vol. al II-lea, pp 242-254 și vol. al IV-lea, pp. 102-106, 107, 182 -190, 242, 243, 255-258, 285, 370, 371, 374, 547, 554, 663, 666, 693.
  • Lörinczi, Francisc-Mihai, Condeiul de trestie, note literare, Sibiu: Editura CronoLogia, 2016 (Eseu – Romanul Vadul ars, de Constantin Stancu).
  • Pănăzan, Maria-Daniela, Poezia religioasă românească. O istorie comentată, Sibiu: Editura CronoLogia, 2013.
  • Pănăzan, Maria-Daniela, Spirale literare, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013.
  • Silvestri, Artur, Mărturisirea de credinţă literară, Bucureşti: Editura Carpathia Press, 2006.
  • Ţic Miron, De azi pe mâine, Bucureşti: Editura Amurg sentimental, 2007.
  • Galetaru, Geo; Bitere, Silvia, redactori coordonatori, Almanah Sintagme literare 2015, Timişoara: Editura Eurostampa, 2015.

 

 

Reviste literare

 

Note literare, critica de întâmpinare, semne

 

  • Arieşanu, Ion, Revista „Paralela 45”, 1999, Timişoara (Sub lupă – poeţi din Haţeg).
  • Barb, Ioan, Revista „Algoritm literar”, nr. 2/2011, Călan (Un aristocrat al bucuriei).
  • Berca, Olimpia, Revista „Confluenţe literare”, 03.12.2012. Timişoara (Greutatea gândului nerostit).
  • Botez, Adrian, Revista „Algoritm literar”, nr. 9/2014, Călan; Revista „Starpress”, aprilie, 2014, Râmnicu-Vâlcea; Revista „Omniscop”, aprilie, 2014, Craiova (Fără de scribul-poet cu revelaţie, nu există mântuire: Etemenanki – Ultima săptămână, de Constantin Stancu).
  • Botez, Adrian, Revista „Boema”, nr. 2/2012, (Ouroboros – de pe drumul „toiagului”: Pe masa de operaţie, de Constantin Stancu), Galaţi.
  • Botez, Adrian, Revista „Citadela”, nr. 2/2008, Satu Mare; Revista „Nova Provincia Corvina”, mai, 2008, Hunedoara (A ieşi dintre neuroni: Păsările plâng cu aripi, de Constantin Stancu).
  • Botez, Adrian, Revista „Citadela”, nr. 2/2007, Satu-Mare (Pomul cu scribi, de Constantin Stancu).
  • Botez, Adrian, Revista „Nova Provincia Corvina”, ianuarie, 2011, Hunedoara; Revista „Art-Out”, nr. 2/2011, USA; Revista „Boema”, nr. 2/2012, Galaţi („Manageriatul” zăpezii – Arhivele de la Haţeg: De la Neantia la Vâltoarea sufletelor).
  • Botez, Adrian, Revista „Regatul cuvântului”, 36/2016  și Revista „Vatra veche”, nr. 7/2016, Revista „ASLRQ” nr. 7/2016 – Quebeq, Canada, Pasărea „Dodo”, „Iarba reală” a lui Dumnezeu, și existenţialismul contemporan: Romanul „Vadul ars”, de Constantin Stancu.
  • Botez, Adrian, Revista „Astra blăjeană”, nr. 3/ 2017 – Noi arhive, noi comori, noi descoperitori: Arhivele de la Hațeg. Monografii, legende și vivisecții, de Constantin Stancu.
  • Caragea, Ionuț, Revista Vatra veche, nr. 6/2017 – Mesager și călăuză (Fructul din fruct).
  • Daradici, Ladislau, Revista „Sintagme literare”, nr. 4/2014 (Jocul creaţiei şi al credinţei în labirintul nebănuit al vieţii), Timişoara.
  • Daradici, Ladislau, Revista „Contraatac”, nr. 1/2013, Adjud; Revista „Orient latin”, nr. 1/2013, Timişoara (Constantin Stancu sau despre povara gândului nerostit).
  • Daradici, Ladislau, Revista „Nova Provincia Corvina”, nr. 63/2012, Hunedoara (Constantin Stancu – Pe masa de operaţie).
  • Daradici, Ladislau, Revista „Orient latin”, nr. 1/2012, Timişoara; Revista „Algoritm literar”, nr. 1/2011, Călan (Despre trup şi nu numai – sau elemente de lirică experienţială în poemele lui Constantin Stancu).
  • Daradici Ladislau, Revista „Reflex”, nr. 1-6/2017, Reșița pp. 67-68 (Vadul ars, un roman al tranziției).
  • Dorcescu, Eugen, Revista „Reflex”, nr. 1-6/2010, Reşiţa, pp. 82-84, (Poezia lui Constantin Stancu sau despre trans-imanenţă).
  • Evu, Eugen, Revista „Nova Provincia Corvina” – supliment autumnal, 2011 (Sâmburele poetic al unui prozator).
  • Evu, Eugen, Revista „Nova Provincia Corvina”, nr. 50/2008 (Fişa de scriitor).
  • Evu, Eugen, revista „Provincia Corvina”, octombrie 2002, Hunedoara (A privii cu ochii inimii).
  • Evu, Eugen, Revista „Semne”, decembrie 1998, Deva (Păsările plâng cu aripi).
  • Evu, Ioan, Revista „Ardealul literar”, nr. 3/2007, Deva (Pomul cu scribi).
  • Evu, Ioan, Revista „Nova Provincia Corvina”, februarie, 2007, Hunedoara (Poeme de îmblânzit fiara din om).
  • Giorgioni,V. Remus, Revista „Hyperion”, nr. 1-2-3/2016, Fructul din fruct, antologie (Constantin Stancu, Po(e)mul cu scribi).
  • Giorgioni,V. Remus, Revista „Actualitatea literară”, nr. 58/2016, Geamantanul cu privire – texte după texte, Editura Rafet, 2015.
  • Giorgioni,V. Remus, Revista „Actualitatea literară”, nr. 63, septembrie, 2016, Vadul ars, Editura Rafet, 2016.
  • Grosu, Monica, în Revista „Portal Măiastra”, nr. 3/2018, Târgu Jiu (Etemenanki, între pământ și cer)
  • Holobâcă, George, Revista „Discobolul”, aprilie-mai-iunie, 2009, Alba-Iulia (Păsările plâng cu aripi, sau masca de fosfor a existenţei).
  • Hurubă, Dumitru, în Revista „Orizont”, decembrie 1999, Timişoara (Păsările plâng cu aripi).
  • Igna, Radu, Revista „Discobolul”, nr. ian.-feb.-mar./2009, Alba-Iulia (Pomul cu scribi).
  • Igna, Radu, revista „Flacăra lui Adrian Păunescu”, nr. 11/2012, Bucureşti (A fi în situaţia de a nu mai fi).
  • Igna, Radu, Revista „Vatra veche”, nr. 3/2018, „Vadul Ars” între realitate și mit, p.p. 26-27.
  • Lörinczi, Francisc-Mihai, Revista „Astra blăjeană”, nr. 1/2014 (Hemografie abisală pe harfa revelaţiei), Blaj.
  • Marcu, Emilian, Revista „Convorbiri literare”, Iași, 8/ mai 2017 Constantin Stancu, (Fructul din fruct <<Adio, ne vedem pe străzile de aur>>, antologie 1988-2015, Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2015, 210p. Note bibliografice şi aparat critic alcătuite de autor. Prefaţă semnată de Adrian Botez).
  • Mocuța, Gheorghe, în Revista „Arca”, nr. 7-8-9/2016, Arad, (Retrospectiva Constantin Stancu – Fructul din fruct / Adio, ne vedem pe străzile de aur).
  • Pachia-Tatomirescu, Ion, Revista „Confluențe literare”, Ediția 2730/22.06.2018 – Tema tranziției de la socialism la capitalism în urbea Vadu Ars și economia României dintre Bianca Drăguț și Pasărea Dodo.
  • Pachia-Tatomirescu, Ion, Revista „Contraatac”, nr. 33/2014, Adjud; Revista „Actualitatea irlandeză”, iunie, 2014, Dublin (De la cuneiforma „babelizare” la „scribocraţia” haosului doinitor);Revista Onyx nr. 3-4/2015 (Deznodământ cu litere de Turn Babel şi vecie marcată cu venin de sapienţial ens).
  • Pavel, Dan, Revista „Arca”, nr. 114/1999, Arad (Păsările plâng cu aripi).
  • Pănăzan, Maria-Daniela, Revista „Astra blăjeană”, nr. 9/2013, Blaj; Revista „Vatra veche”, nr. 11/2013, Târgu Mureş (Romanul de azi, metafora vieţii în ţesătura conştiinţei narative).
  • Pănăzan, Maria-Daniela, Revista „Discobolul”, nr. 184-185-186/2013, Alba-Iulia, pp. 194-200 (Lirica religioasă a lui Constantin Stancu).
  • Rău, Petre, Revista „Boema”, nr. 7/2014 (Rostirea până la capătul lumii).
  • Redacţia, responsabil de număr Cornel Nistea, Revista „Discobolul”, oct.-nov.-dec./2011, Alba-Iulia (Fişa biobibliografică).
  • Stâncel, Mircea, Revista „Discobolul”, oct.-nov.-dec./2012 (Greutatea gândului nerostit azi de poet), Alba-Iulia.
  • Sterom, Victor, Revista „Provincia Corvina”, octombrie 2004, Hunedoara (A privii cu ochii inimii).
  • Stoe, Lăcrimioara, Revista „Astra”, nr. 3-4/2014, Braşov (Note de lectură.

      Constantin Stancu, Etemenanki <<Ultima săptămână>>, Sibiu: Editura CronoLogia,      2014, p. 41).

 

 

Referinţe critice

 

  • Eugen Dorcescu – Revista „Reflex” nr. 1-6 /2010 – Reşiţa.

 

„Poezia lui Constantin Stancu, bine reprezentată, în întregul ei, de volumul antologic Pomul cu scribi, Editura Eubeea, Timişoara, 2006, are, drept strat semnificativ şi generativ bazal, transfigurarea, în accepţiunea biblică, nou-testamentară, a termenului. Lumea, în întregul ei, de la minerale la fiinţele vii, de la un orizont la celălalt şi de la cer la pământ, este, pentru ochiul inimii, pentru ochiul poetului (şi devine, pentru cititor, la contactul atent cu textul) altfel decât pare a fi, la prima vedere, continuând să fie, pentru simţuri, afect şi raţiune, ceea ce este ea în aparenţă. Această uimitoare şi minunată schimbare la faţă se petrece, desigur, sub puterea şi lucrarea tainică a harului, care, în fond, dezvăluie profunzimile existentului, transformând ceea ce este imediat perceptibil (lumea fizică) în semnificant al marelui şi misteriosului semnificat metafizic…”.

 

– Ion Pachia-Tatomirescu – Pagini de istorie valahă de mâine, vol. al  II-lea, Timişoara: Editura Waldperss, 2015, p.p. 42 – 54, cronică la volumul Etemenanki (Ultima săptămână).

            „Ars poetica stancuiană relevă, în ultimă instanţă, «…un cântec care schimbă lumea / cu sunete subţiri», pe când tace şi priveşte uimit cum îi «ard buzele melodios, / cum se evaporă umerii cu îngeri cu tot, / […] / …Şi la început a fost începutul, / la sfârşit e tot începutul, / până şi la mijloc e începutul… // Din această cauză cerul şi pământul / se cuprind într-un cântec, / şoaptă în furtună, // ţipăt pur / ca mintea din afara minţii…» (p. 28). Entropic – fie ca „mărime de stare a poeziei“, cu creştere în procesul de „ireversibilitate a metamorfozelor“, ori cu „constanţă“ în cursul „schimbărilor ireversibile“, fie indicându-se „cantitatea de informaţie“ din orizontul cunoaşterii metaforice prin raportare la „elementul mesajului transmis“ –, şi numai în «catedrala de frig» (mai ales în cea „din euro-nordul-celorlalţi“), distanţa «dintre chemare şi răspuns» este numită de poet, „după învăţătura bătrânului eremit“, drept timp melodios; tot într-o astfel de misterioasă catedrală întemeiată de parnasienii fiordurilor de sub aurora boreală, dar trecută din anul 1965, al „marii explozii lirice“, în proprietatea paradoxiştilor, se constată chiar şi „absenţa de gamă majoră“: «E o absenţă melodioasă în catedrala de frig / şi eu o ştiu şi nu ştiu, / cântând am să mă eliberez de trup…» (p. 41), dacă „nimicul se sprijină“ «pe o infinitate de cuvinte…» (p. 47)”.

 

  • doctor Adrian Botez – În scrieri despre prieteni, Revista electronică „Agero – Germania, februarie 2008 şi revista „Nova Provincia Corvina”, 2009, la volumul Pomul cu scribi.

„ Ceea ce înlumină cu frumuseţe versul lui Constantin Stancu, din acest nou volum, este „seninătatea în patimă”: este evident că Poetul trăieşte nişte experienţe spirituale de mare anvergură (precum Marii Orbi-Proroci ai Vechiului Testament) şi, deci, de mare pătimire interioară – dar lecţia/implicita poruncă divină a înţeles-o: CALMUL SENIN este slăvire a Lui Dumnezeu – iar MÂHNIREA – păcat! Deci, un întreg volum, 168 de pagini – este un Întreg Munte de Nemâhnire Vizionară, de Scrisoare întru Dragoste, sub tălpile Lui Dumnezeu, tinzând/tânjind, neobosit, spre/după Dumnezeu: „acolo, în Retezat, poţi scrie o scrisoare de dragoste/direct pe tălpile lui Dumnezeu”(cf. p. 93), „mă prind cu ambele mâini de marginea cuvântului/şi urc spre răsuflarea ta, Doamne…”(cf. p. 70).

 

  • Ladislau Daradici – epistolă de prieten pentru revista „Orient Latin”, nr. 4/2012.

„Remarcabil este, în cazul romanului Pe masa de operaţie, rotunjimea şi relativa autonomie a părţilor, dincolo de cele trei planuri narative (şi care nu pot fi separate), secvenţele care compun istoricul bolii, povestea orbului Ilie sau destinul dramatic al celor cinci scriitori fiind foarte bine conturate. Prozatorul evită poetizările inutile şi nu-şi propune nici o clipă să fie, cu tot dinadinsul, un stilist. Luciditatea ideilor şi sinceritatea simţirii fac din aceste frumoase poveşti o triplă parabolă existenţială”.

 

 

– Petre Rău, în Revista „Boema” nr. 7/2014 (Rostirea până la capătul lumii), pp.12-13, cronica la volumul Etemenanki (Ultima săptămână).

„Am întâlnit o serie de poeme remarcabile, şi mă grăbesc să menţionez câteva: “Istorie”, “Pământ şi giga­bytes”, “Sfârşitul lumii”, “Camere melodioase pentru scri­bi”. Am constatat totodată şi faptul că avem de-a face cu o titulatură a poemelor a cărei cheie nu am putut-o  desluşi decât după parcurgerea completă a volumului. Dar poate că asta a fost şi dorinţa autorului, să fie un pic mai ermetic, ceea ce, nu pot să nu recunosc, în poezie prinde adesea. În plus, am remarcat şi utilizarea unor note de subsol (obsesie a autorului pentru claritate?), mai rar folosite în poezie”.

 

 

  • Maria-Daniela Pănăzan în POEZIA RELIGIOASĂ ROMÂNEASCĂ. Analize şi comentarii estetice – Sibiu: Editura CronoLogia , 2013. Pp 381-391.

„Volumul Pomul cu scribi (dedicat soţiei) este o capodoperă a genului. Revenind la studiul lui Eugen Dorcescu despre poezia religioasă pe care l-am evocat în această carte, volumele poetului Constantin Stancu se pretează interpretării evidente despre poetica dedicată  Celui ce este Lumina lumii… Începând de la acest volum apărut la Editura Eubeea în 2006 şi până astăzi (în 2012), drumul poetic a lui Constantin Stancu e propriu şi fără nicio tăgadă – profund religios”.

 

  • Ladislau Daradici, Între omul de carne și omul de gând în Revista „Convorbiri literare”, noiembrie, 2015, p.179.

 

Etemenanki (ultima săptămână) este volumul de poeme al lui Constantin Stancu, publicat la Editura CronoLogia, Sibiu, în 2014. Etemenanki, ne explică autorul în preambul, reprezintă „clădirea platformei de temelie a cerului şi a pământului al cărei vârf ajunge în cer” sau „clădirea al cărei vârf este în cer” (limba sumeriană).

Premisa este ambiţioasă: dacă resursele planetei pentru un an se sfârşesc în septembrie şi dacă a existat o ultimă săptămână pentru Iisus în care a lăsat câteva principii esenţiale, cu toate că ştia că într-o vineri va fi dat la moarte, oare există o ultimă săptămână, în septembrie, pentru fiecare dintre noi? Astfel, septembrie va fi perceput ca o cumpănă, apogeu şi crepuscul (vezi Septembrie cu ore moi), când din zi şi an a mai rămas puţin („anul se sfârşeşte în luna  septembrie”), iar „timpul cade în locul frunzelor/ şi copacii înnebunesc,/ zăpada e în alt veac,/ moartea nu este a noastră, e străină,/ dar o trăim flămânzi până la ultimul cer,/ până la ultima moarte din moarte.”

 

 

  • Remus Valeriu Giorgioni, câteva note pentru viitor, la volumul de versuri Fructul din fruct (Adio, ne vedem pe străzile de aur); (Antologie 1998-2015), Iași: Editura Princeps Multimedia, 2015, în revista Hyperion, nr. 1-2-3/2016.

 

S-a mai spus de alţii – dar încerc şi eu, accentuând, să punctez câteva date esenţiale ale poeticii marca Constantin Stancu: poezia este pentru el metanoia, Schimbarea inimii (titlu emblematic de poem). Dacă autorul face distincţia necesară între scrib/scriptor şi poet – iar aici se cuvine menţionată aserţiunea inspirată a lui Eugen Evu – în poema citată “personajul liric” procedează ca masoreţii, care practicau un ascetism sever când era vorba de textul sacru. (Se zice că de fiecare dată când întâlneau în text Tetragrama se opreau din scris şi făceau o abluţiune, abia după aceea  reluau lucrul.) “Scribul este scriptorul din vechime, cel care transcrie rece, sec, depersonalizat evenimente şi fapte diacronice, pe când poetul este un mesager al sufletului uman, spune cu mare îndreptăţire cunoscutul poet hunedorean amintit mai sus (subl.n.).  Iar poetul nostru, în poemul citat, o reală artă poetică: “acesta, cititorul, şi mai ales scribul/ cel care s-a spălat pe mâini înainte de a scrie/ poemul acesta şi/ s-a îmbrăcat cu haine curate/ şi-a schimbat inima…”.

 

  • dr. Adrian Botez, în Revista Vatra veche, nr. 7/2016, cronica la romanul Vadul ars („PASĂREA DODO”, „IARBA REALĂ” A LUI DUMNEZEU şi EXISTENŢIALISMUL CONTEMPORAN: ROMANUL „VADUL ARS”, de CONSTANTIN STANCU).

 

„…Toţi criticii contemporani, obedienţi, concomitent, „culturii politice” valahe şi aberant-dictatorialei formule „euro-atlantice”:  „political  correctness” … –  se pot da peste cap (ori chiar n-au decât să stea şi cu dosu-n sus…), de revoltă şi de invidie non-profesională…da, aceşti „ciocoi ai condeiului” pot striga, din fundul bojocilor: „Să se răstignească Hristosul!” – căci tot nu vor putea schimba realitatea: CONSTANTIN STANCU a realizat, prin romanul său, Vadul Ars, cea mai valoroasă şi cea mai convingătoare (prin profunzimea semantică şi prin polisemantismul, tinzând spre infinit, al „rosturilor” şi direcţiilor de interpretare ale cărţii…)  structură narativă parabolică, din epoca postdecembristă!

CONSTANTIN STANCU, cel puţin prin aceste două romane (Pe masa de operaţie şi Vadul Ars) este, deocamdată, câştigătorul cursei, pentru afirmarea romanului parabolic contemporan românesc. Depăşind, cu multe „lungimi de barcă”, fireşte, toate „postmodernismele” valahe…încă la modă!”

vl_38_2vl_38_3

boema087

 

Hațeg, 27.08.2016, Zilele orașului – Prezentarea romanului Vadul ars

 

 

 

 

 

POMUL arhivele-coperta

rafet-0011

fanteziaGAND COP 1Etemin 1

 

Afis Constantin Stancu

 

10 MAI

CatalogAlbaTransilvana2016 Afis 2016 Targ Alba

Fructul cop 1Fructul cop 2

coperta stancu final

coperta geamantanul

Hunedoara mongrafia

 

 

Note critice – studii, analize, comentarii

 

Note critice – studii, analize, comentarii

– Berca, Olimpia, Note de lectură, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014
– Berca, Olimpia, Din literatura timişoreană, Timişoara: Editura Mirton, 2015
– Crăciun, Boris / Crăciun- Costin, Daniela, Dicţionarul scriitorilor români de astăzi, Iaşi: Editura Porţile orientului, 2011
– Dorcescu, Eugen, Literatură şi metafizică, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014
– Evu, Eugen, A treia carte a întâlnirilor, Deva: Editura Corvin, 2009
– Evu, Ioan, Cartea consumatorului de poezie, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013
– Hurubă, Dumitru, Cititorul de iluzii, Timişoara, Editura Eubeea, 2010
– Hurubă, Dumitru, Scriitori din judeţul Hunedoara, Deva: Vox libris nr. 2/ 2012
– Hurubă, Dumitru, Încă nu e totul pierdut, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2014
– Hurubă, Dumitru, Scriitori contemporani din judeţul Hunedoara, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2015
– Igna, Radu, Vocaţia culturală a Haţegului, Deva: Editura Gligor Haşa, 2010
– Igna, Radu, Vocaţia culturală a Haţegului, Sibiu: Editura CronoLogia, 2015, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită
– Nemecsek, Ştefan, Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent), Vulcan: Editura Realitatea românească, 2008
– Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini de istorie literară valahă de mâine, vol. I-2014 (608 pagini B-5), vol. II-2015 (616 pagini B-5) şi vol. III-2015 (632 pagini B-5), Timişoara: Editura Waldpress, vol. al-II-lea.
– Pănăzan, Maria-Daniela, Poezia religioasă românească. O istorie comentată, Sibiu: Editura CronoLogia, 2013
– Pănăzan, Maria-Daniela, Spirale literare, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013
– Silvestri, Artur, Mărturisirea de credinţă literară, Bucureşti: Editura Carpathia Press, 2006
– Ţic Miron, De azi pe mâine, Bucureşti: Editura Amurg sentimental, 2007
– Galetaru, Geo; Bitere, Silivia, redactori coordonatori, Almanah Sintagme literare 2015, Timişoara: Editura Eurostampa, 2015
– Colectiv (Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva; Casa de Editură Emia) Judeţul Hunedoara, monografie, volumul 5 (Personalităţi hunedorene), p.p. 508-509

 

 

Reviste literare

Note literare, critica de întâmpinare, semne

– Arieşanu, Ion, Revista „Paralela 45”, 1999, Timişoara (Sub lupă – poeţi din Haţeg)
– Barb, Ioan, Revista „Algoritm literar”, nr. 2/2011, Călan (Un aristocrat al bucuriei)
– Barb, Ioan, Revista „Algoritm literar” nr. 3/2015, Călan (Fructul din fruct – Adio, ne vedem pe străzile de aur)
– Berca, Olimpia, Revista „Confluenţe literare”, 03.12.2012. Timişoara (Greutatea gândului nerostit)
– Botez, Adrian, Revista „Algoritm literar” nr. 9/2014, Călan; Revista „Starpress”, aprilie, 2014, Râmnicu-Vălcea; Revista „Omniscop”, aprilie, 2014, Craiova (Fără de scribul-poet cu revelaţie, nu există mântuire: Etemenanki – Ultima săptămână, de Constantin Stancu)
– Botez, Adrian, Revista „Boema” nr. 2/2012, (Ouroboros – de pe drumul „toiagului”: Pe masa de operaţie, de Constantin Stancu), Galaţi
– Botez, Adrian, Revista „Citadela” nr. 2/2008, Satu Mare; Revista „Nova Provincia Corvina”, mai, 2008, Hunedoara (A ieşi dintre neuroni: Păsările plâng cu aripi, de Constantin Stancu)
– Botez, Adrian, Revista „Citadela”, nr. 2/2007, Satu-Mare (Pomul cu scribi de Constantin Stancu)
– Botez, Adrian, Revista „Nova Provincia Corvina”, ianuarie, 2011, Hunedoara; Revista „Art-Out”, nr. 2/2011, USA; Revista „Boema”, nr. 2/2012, Galaţi („Manageriatul” zăpezii – Arhivele de la Haţeg: De la Neantia la Vâltoarea sufletelor)
– Daradici, Ladislau, Revista „Sintagme literare” nr. 4/2014 (Jocul creaţiei şi al credinţei în labirintul nebănuit al vieţii), Timişoara
– Daradici, Ladislau, Revista „Contraatac” nr. 1/2013, Adjud; Revista „Orient latin”, nr. 1/2013, Timişoara (Constantin Stancu sau despre povara gândului nerostit)
– Daradici, Ladislau, Revista „Nova Provincia Corvina”, nr. 63/2012, Hunedoara (Constantin Stancu – Pe masa de operaţie)
– Daradici, Ladislau, Revista „Orient latin” nr. 1/2012, Timişoara; Revista „Algoritm literar” nr. 1/2011, Călan (Despre trup şi nu numai – sau elemente de lirică experienţială în poemele lui Constantin Stancu)
– Daradici, Ladislau, Revista „Sintagme literare” nr. 6/2015 (Între omul de carne şi omul de gând)
– Dorcescu, Eugen, Revista „Reflex” nr. 1-6/2010, Reşiţa, pp. 82-84, (Poezia lui Constantin Stancu sau despre trans-imanenţă)
– Evu, Eugen, Revista „Nova Provincia Corvina” – supliment autumnal, 2011 (Sâmburele poetic al unui prozator)
– Evu, Eugen, Revista „Nova Provincia Corvina”, nr. 50/2008 (Fişa de scriitor)
– Evu, Eugen, revista „Provincia Corvina”, octombrie 2002, Hunedoara (A privii cu ochii inimii)
– Evu, Eugen, Revista „Semne”, decembrie 1998, Deva (Păsările plâng cu aripi)
– Evu, Ioan, Revista „Ardealul literar”, nr. 3/2007, Deva (Pomul cu scribi)
– Evu, Ioan, Revista „Nova Provincia Corvina”, februarie, 2007, Hunedoara (Poeme de îmblânzit fiara din om)
– Holobâcă, George, Revista „Discobolul”, aprilie-mai-iunie, 2009, Alba-Iulia (Păsările plâng cu aripi, sau masca de fosfor a existenţei)
– Hurubă, Dumitru, în Revista „Orizont”, decembrie 1999, Timişoara (Păsările plâng cu aripi)
– Giorgioni, Remus Valeriu, Revista Actualitatea literară nr. 50/2015, august 2015 (Fructul din fruct / Adio, ne vedem pe străzile de aur, Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2015)
– Igna, Radu, Revista „Discobolul”, nr. ian.-feb.-mar./2009, Alba-Iulia (Pomul cu scribi)
– Igna, Radu, revista „Flacăra lui Adrian Păunescu, nr. 11/2012, Bucureşti (A fi în situaţia de a nu mai fi)
– Lorinczi, Francisc-Mihai, Revista „Astra blăjană” nr. 1/2014 (Hemografie abisală pe harfa revelaţiei), Blaj
– Pachia-Tatomirescu, Ion, Revista „Contraatac”, nr. 33/2014, Adjud; Revista „Actualitatea irlandeză”, iunie, 2014, Dublin (De la cuneiforma „babelizare” la „scribocraţia” haosului doinitor)
– Pavel, Dan, Revista „Arca”, nr. 114/1999, Arad (Păsările plâng cu aripi)
– Pănăzan, Maria-Daniela, Revista „Astra blăjană”, nr. 9/2013, Blaj; Revista „Vatra veche”, nr. 11/2013, Târgu Mureş (Romanul de azi, metafora vieţii în ţesătura conştiinţei narative)
– Pănăzan, Maria-Daniela, Revista „Discobolul”, nr. 184-185-186/2013, Alba-Iulia, pp. 194-200 (Lirica religoasă a lui Constantin Stancu)
– Rău, Petre, Revista „Boema” nr. 7/2014 (Rostirea până la capătul lumii)
– Redacţia, responsabil de număr Cornel Nistea, Revista „Discobolul”, oct.-nov.-dec./2011, Alba-Iulia (Fişa biobibliografică)
– Stâncel, Mircea, Revista „Discobolul”, oct.-nov.-dec./2012 (Greutatea gândului nerostit azi de poet), Alba-Iulia
– Sterom, Victor, Revista „Provincia Corvina”, octombrie 2004, Hunedoara (A privii cu ochii inimii)
– Stoe, Lăcrimioara, Revista „Astra”, nr. 3-4/2014, Braşov (Note de lectură. Constantin Stancu, Etemenanki <<Ultima săptămână>>, Sibiu: Editura CronoLogia, 2014, p. 41)

Revista „Nova Provincia Corvina” – Almanah aniversar, 2015 (18 ani de existenţă).

Hateg 16

POETUL-MESAGER CĂTRE DUMNEZEU ŞI NON-PLICTISUL APOCALIPTIC: „FRUCTUL DIN FRUCT” (Adio, ne vedem pe străzile de aur), (antologie 1988-2015),

de CONSTANTIN STANCU

 

Când un Poet îşi alcătuieşte o antologie, îşi recapitulează, de fapt, viaţa şi crezurile cele întru eternitate. Îşi revelează spaţiul „concentraţionar”, întru Revelaţie, al Duhului-Sine Spirituală/Supra-Eu Divin.
Cazul lui CONSTANTIN STANCU în faţa „timpului ieşit din timp”! El chiar are atât de multe de recapitulat (din efectele parashabdice ale „vinului/visului” său poetic şi profetic!), încât fiecare volum scris, de-a lungul perioadei 1988-2015, a reprezentat, pentru noi (…noi, observatorii Institutului Seismologic al Cuvântului Daco-Valaho-Român!), o autentică şi nostalgică antologie secvenţială. Plină, fiecare carte de versuri constantinstanciană – plin, fiecare stih constatinstacian – de Otrava Cea Rară…de „Piatra-Care-Fierbe”!
El, CONSTANTIN STANCU, a recapitulat ciclice omeniri terestre (istorice şi anistorice, de la Mistica Geneză şi de la Turnul Babel – până la Kali Yuga actuală!), în volumul Etemenanki (Ultima Săptămână) – …cum, oare, atunci, să nu simtă, cu necesitate (acum şi în fiece zi a vieţuirii sale, încă în vizibilul terestru), boarea veşniciei (rece şi sibilinic-vaticinară!), trecând prin inima-i de Scrib Sacru şi Taumaturg-al-Cuvintelor, ca o Bună Vestire… – …melancolizată, sinergic, de „Proiectul Răstignirii Cosmice şi Soteriologice”…dar şi (concomitent!) ca un Centru al Focului Eternizator de FRUCT DIVIN („Lumină din Lumină, Fruct adevărat din Fruct adevărat”?!
Autorul ne anunţă, încă dinainte de începerea retrospectivei epopeice propriu-zise a Scribului Sacru, că volumul de faţă (208 pagini, conţinând 93 de poeme, repartizate, inegal, în 7 secţiuni, în funcţie şi de cele cinci volume antologate, din care au fost selectate, dar adaugând şi două noi secţiuni, la extremele volumului: Argumentele antimateriei/p.7 – un poem, respectiv Alte poeme/pp. 127-139, în număr de 10 – la care se adaugă Referinţele critice şi Notele biobibliografice) „include poeme adăugite şi revizuite, din perioada 1988-2015, din cărţile: 1- Fructul din fruct (debut, în Antologia „Argonauţii”)-1988 (11 poeme); 2-Păsările plâng cu aripi – 1988 (32 de poeme); 3-Pomul cu scribi-2006 (17 poeme); 4-Greutatea gândului nerostit-2012 (9 poeme); 5-Etemenanki (Ultima Săptămână) -2014 (10 poeme). Sunt incluse şi poeme nepublicate în volum, din ciclul Alte poeme, precum şi poemul de început, Argumentele antimateriei”.
Noi, „seismologul de serviciu”, cel care am urmărit, pe rând şi la timpul lor, creşterea şi revărsarea magmelor astrale, din fiecare vulcan-volum, la timpul „erupţiei” respective (vulcano-florale!), ne plimbăm, acum, prin antologia lui CONSTANTIN STANCU, precum zeii, prin Grădina Hesperidelor, din Sfânta Hiperboreea…: ne oprim şi ne amintim parfumul unei flori vulcanice regăsite, în Livada Hristos-Domnului… – …ne uimim, din nou, de „pathosul expresiv-corolian” al altei flori vulcanice, pe care aproape o uitasem…Totul este frumos, ba, acum, parcă şi mai frumos, decât în zilele „erupţiei” propriu-zise – pentru că sunt selectate, spre „fixare fotografică spectaculară”, întru expunere antologică, precum într-un muzeu-panopticum – NUMAI „momentele paroxistice” ale diferitelor grade, ale diferitelor ore astrale ale „erupţiilor”, acum trecute…!
POETUL şi POEZIA au rămas (cum era şi firesc, pentru unul dintre cei mai mari Taumaturgi Parashabdici contemporani, ai daco-valaho-românilor – făuritor deplin al „melodiei neştiute de/început de vremuri”!) preocuparea majoră a lui CONSTANTIN STANCU – pentru că poemul cel mai frumos, închinat Cosmicului Mesager al Oamenilor către zei şi al zeilor către oameni – s-a păstrat, la loc de cinste: „El mesager fără ştire,/dar cu permisiunea păsărilor migratoare/şi, vai, păsările nu lasă urme în aer, când se-nalţă,/nu vedem pe ce se sprijină, dar au atâta viaţă şi/ viaţa lor se aseamănă cu melodia neştiută de/început de vremuri…//El, poetul mesager, păstrându-se curat într-un/timp ce alunecă spre putrezire,/într-un trup ce putrezeşte (…)/fragil ca o pasăre pe vreme de furtună,/fragil ca un ochi ce poate fi locuit/de vederea cu inima” – cf. Schimbarea inimii, pp. 38-40, extras/reluat din vol. Pomul cu scribi-2006.
Poetul „rămâne curat” (se conservă întru Originaritatea Duhului!) şi păstrează sau reface, în lumea terestră (după caz!) Vibraţia Originară/Parashabda, chiar şi înfruntând timpul istoric al „putrezirii” – şi nu împotriva firii, ci tocmai respectând Firea Originară, păstrată în „Pasărea Migratoare” (simbol al Sufletului Transcens) şi în „Viziunea/Vedere” a Ochiului Inimii (sediul Sufletului).
De ce face această „slujbă”, ca rezonanţă la „lumea zeilor”? Pentru că el este Mesagerul – pentru că El „urcă pe scările de piatră spre cer,/şi piatra rezistă şi vorbeşte folosind cuvintele/poetului,/el, care aduce vestea naşterii unui om,/a naşterii poemului şi/a naşterii din oul unui tril” – deci, pentru că el are în posesie, ca Har şi Armă Spirituală contra „putrezirii” istorice (a Căderii!) cea mai rezistentă parte a Zidirii-întru-„Tril”-ARMONIE COSMICĂ – „Piatra Cuvântului”, ca Piatră Unghiulară A Zidirii, ca Piatră-Cristal-Care-Fierbe, învăţătoare a tuturor Pietrelor/Credinţelor Lumii.
„Piatra este punctul de pornire. Dacă nu înţelegi acest lucru, n-ai început încă să înţelegi. Căci ţelul este în fiecare dintre paşii tăi” – cf. J.L. Borges, Roza lui Paracelsus, p. 344, în vol. Cartea de nisip.
Dar şi pentru că El, SCRIBUL, Mesagerul Zeilor şi Oamenilor, în egală măsură, este:
1-Hermes al…hermeneuticii atot-legătoare, zămislitoare (la modul „trismegistic”!) de Punţi Regal-Mistice şi Hristice, întru Răstignirea Atotîmbrăţişătoare, este
2-menit a fi Hristosul-Manole al Autosacrificiului pentru Construcţie, dar şi
3-Hristos-Taumaturg şi Suprem Pontif/Pontifex/Făcător-de-Poduri-Celeste, ale Rugăciunii-SCARĂ – Taumaturg care are menirea de a trasgresa lumea, întru „antimateria” („degetele mele au întâlnit antimateria/care luase locul acelor cărţi dispărute,/mâna s-a topit, anihiltă în golul acela de pe/raft…”, cf. Antimateria pe raftul de sus, p. 8) – „antimateria” Nevăzutului Paradis-Stare de Originaritate/Dimineaţă a lumii/Nou Ierusalim al Cuvântului Reaflat-Noua Cetate Parashabdică, „arsă” (la modul alchimic!) de păcat: „el, care nu se lasă cuprins de cutremur, /dar în el cad toate:/dimineaţa, cuvintele, păsările, cetatea, poemul/acesta, cititorul şi, mai ales, scribul/cel care s-a spălat pe mâini înainte de a scrie/poemul acesta şi/s-a îmbrăcat cu haine curate,/şi-a schimbat inima…” – cf. idem, p. 40.
De observat că autorul sugerează (ba chiar impune, la modul hristic!), Soteriologia Cuvâtului: pe nesimţite, Poemul Scribului Sacru, citit de „oarecarele” uman, îl re-introduce pe omul căzut (şi anonim prin inutilitate!), în Liturghia Numelui/Cuvânt Izbăvitor şi Identificator întru Eternitate!
Scribului-Poet „într-o dimineaţă i s-a spus că/trebuie să pună semn lucrurilor,/apoi oamenilor,/brusc, cuvintele au luat foc,/cenuşa lor ne-a intrat în creier” – cf. Taina scribului, pp. 102-103, extras/reluat din vol. Etemenanki (Ultima Săptămână); adică, Scribul-Poet este Noul Adam, re-făptuind ce a făptuit, la poruncă divină, după Prima Săptămână Cosmică (de fapt, UNICA! – PARADISUL, cum afirmă şi Borges, este Singurul Adevăr – Creat şi Creator: „Crezi, oare, că e cu putinţă să trimiţi ceva în neant? (…) Crezi, oare, că divinitatea putea să creeze un spaţiu care să nu fie Paradisul? Crezi, oare, că prăbuşirea constă în altceva decât în a ignora tocmai faptul că ne aflăm în Paradis?” – cf. Jorge Luis Borges, idem, p. 345).
ORIGINARUL SCRIBULUI DACO-VALAH este o Cetate de Foc – Cetatea Cuvântului Uitat, dar (…sub condiţia acceptării Forţei Cosmice A Pietrei-Credinţă!) mereu prezent, hristico-resurecţional, întru „eterna reîntoarcere” întru Eroismul Cetăţii Duhului („Cetatea Lui Dumnezeu” augustiniană), ca extragere din „realitatea căzută” („leproasă”, fără de lumină…), întru „realitatea Heruvilor Iubirii-Lumini de Fulger-Revelaţie” („Ei/eroii sunt îmbrăcaţi în ochi,/totuşi realitatea ca un fulger”): SARMIZEGETUSA (cf. A fost o cetate, p. 133, ciclul Alte poeme) – „Consoanele vor fi mineralele, pustiul, locul de/unde încep toate (…)/Ideea va străbate piatra pentru a se întrupa (…)/Infinitul trece prin urechea profetului (…)/Eroii care nu s-au născut au rezistat ”.
Iubirea este Mântuitoare-întru-Originar, este Lumina-Arcă (cf. Pe umeri ducând curcubeul, p. 131, Alte poeme: „Lumina a deschis fereastra,/era lumina dintâi, a deschis-o spre Arcă”), este Iubirea-ca-Androginitae-întru-Originaritate, întru Resurecţionala Primăvară Eternă, „captivă” întru Eternitatea Paradisiacă: „iar zâmbetul ei este rece/precum zăvorul dimineţii de martie.///grăbită de parcă ar avea două trupuri în care stă/captivă”, cf. O aştept în timpul carnivor, p. 117, din vol. Fructul ca fruct.
…În încheiere, voim a insista, o clipă, asupra „cărnii metafizice” a poemului care deschide Antologia constantinstanciană: Antimateria pe raftul de sus, p. 7. Atmosfera spirituală este a Bibliotecii Babel borgesiene („El primero: La Biblioteca existe ab aeterno”), dar mult umanizată, prin Iubirea Hristică, întru Cuvântul Etern-Reziditor şi „ucigaş de Moarte” („piloţii morţi în zbor” sunt, de fapt, făpturile umano-divine care şi-au revelat Identitatea Transgresată, singura adevărată…): „Cuvintele se ţin de mână în mii de cărţi scrise pe hârtie,/papirus, lut, metal, în electronii nervoşi care se/cabrează,/în aerul înalt cu aburul răsuflării tale (…)/Cuvintele îmbrăţişate formând cărţi/prin gravitaţia lor imposibilă,/fără să ţină cont de noi,/până într-o zi…//Unele au zburat, alte cărţi au murit cum mor/piloţii în zbor (…)”.
Ceea ce ne preocupă, din acest poem, este viziunea complet diferită de cea biblică, a Lumii de Dincolo – „vas de sticlă pură”, în care „sticlarul scăpase o lacrimă”: „acolo”, în „camera cărţilor tăcute”, nu e o zonă de fericire, ci…”rafturi” (mai de sus, mai de jos…): „Pe un perete, în camera cărţilor tăcute/a rămas un loc gol, pe raftul de sus,/un loc fără cărţi,/am întins mâna dreaptă, sau poate cea stângă,/era un gest de îndrăgostit irecuperabil,/degetele mele au întâlnit antimateria/care luase locul acelor cărţi dispărute,/mâna s-a topit, anihilată în golul acela de pe/raft…//Nu înţeleg dacă voi putea trăi fără mână,/fără ochi, fără umeri, fără coasta din care se nasc insomnii,/antimateria a intrat adânc în mintea mea şi/mintea s-a făcut ţăndări”.
„Sticlarul” lumii celeilalte nu mai stă „întru cuvânt”, ci întru Supremul Cuvânt – TĂCEREA LUMINII/LUMINĂRII: „sticla” înseamnă permisivitatea/transluciditatea Revelaţiei, a acelui „apocalipsis”-Viziune Ioanică – prin care ni se comunică: „Acolo sunt RAFTURI INFINITE! – iar nu binaritatea, cu care v-a obişnuit terestricitatea voastră, întru vizibil, opusă <<antimateriei>> Misterului Suprem”!
„Rafturi”, adică diverse niveluri spirituale de înscriere întru dumnezeire – niveluri în care, încă de pe Pământ, ne-am pregătit (dac-am făcut-o!), ne-am creat şansa de a „locui” întru Duh…
Tot e bine dacă suntem/am fi primiţi în „rafturi”, adică nu suntem/n-am fi „scuipaţi din gură de Dumnezeu” – „corigenţi” fiind noi la Viaţa-Trăire-Acceptare şi Participare-Activă-la-Testul-Spiritual-al –Vieţii-Terestre! „A fi în raft” înseamnă, deci, a-i fi dat un răspuns Lui Dumnezeu (…poate nu cel mai bun, dar, măcar, e semnul că n-ai rămas surd la chemarea Lui!) – înseamnă a fi fost, cât de cât, interesat de experimentul terestru al vieţii…adică, de TESTUL DIVIN, prin care ne-am fixat, singuri, într-un anume stadiu spiritual – „raft”.
Iată cum, printre sclipirile Recapitulării Epopeii Cuvântului, întru Lume – cititorul unei Antologii are, în acest caz (creat de CONSTANTIN STANCU!), prilejul de a pregusta noutăţi vizionar-spirituale…ÎNCORDĂRI DE LIRĂ – ”apocaliptice”/revelate, până-n ultima clipă!
Este ceva de luat aminte (LEGIC!), pentru orişicare Poet-Scrib, care va mai năzui a-şi întocmi „bilanţul” Logos-ului său terestru: NU PLICTISI! – nici cu a ta Viaţă şi nici cu Moartea-ţi! – …atât pe Cititor, cât şi pe Dumnezeu!
Căci „SCRIBUL” cărţii de faţă ne-a „ţinut în priză” (miraculos!), de la prima la ultima sa pagină, aşa-zis „antologică” – de fapt, „scrisă cu sânge”, iar nu cu „trecere de vreme şi de vorbe”!

 

prof. dr. Adrian Botez

 

Constantin Stancu

Constantin Stancu

IMG_20150828_193940IMG_20150828_142119_1hateg story 5Poeme Semne Martie15 Poeme Vatra veche 12, 2014

Pages from Constelatii-diamantine-nr-7-47-2014_Page_1Pages from Constelatii-diamantine-nr-7-47-2014_Page_2Pages from Constelatii-diamantine-nr-7-47-2014_Page_3Pages from Constelatii-diamantine-nr-7-47-2014_Page_4Pages from Constelatii-diamantine-nr-7-47-2014_Page_5 Pages FEED BACK, nr. 9-10, 2015_Page_2

 

Columna poe

Reclame
  1. ramona
    15 noiembrie 2012 la 13:06

    Intocmim din partea Bibliotecii Judetene Ovid Densusianu biobibliografia scriitorului Gligor Hasa. Am gasit pe blogurile dvs. articole referitoare la opera scriitorului hunedorean si am dori ca ele sa fie incluse in aceasta biobliografie. De aceea va cerem permisiunea de a le folosi. Adresa mea de contact: tomaramona2012@yahoo.com

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: