Arhiva

Archive for martie 2013

O lună cu Nichita: 27 martie – 27 aprilie 2013


În perioada 29 martie – 12 aprilie 2013, la Institutul Cultural Român va fi deschisă expoziţia omagială „80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu”. Vernisajul va avea loc vineri, 29 martie, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, București.

În deschidere, vor lua cuvântul Andrei Marga, președintele ICR, artistul plastic Mircia Dumitrescu, Lucian Chișu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, curatorul expoziției, și Horia Gârbea, vicepreședinte al ICR. Invitați speciali: Ioana Crăciunescu și Eusebiu Ștefănescu. Traducătorul si criticul literar bulgar Ogdean Stambolievva prezenta volumul Ordinea cuvintelor, apărut în Bulgaria.

Proiectul este organizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Radio România Cultural. Expoziţia propune publicului un material documentar constituit din manuscrise și fotografii deținut de Muzeul Literaturii Române, precum şi din arhiva de fotografii a Dorei Stănescu, soţia poetului. De asemenea, va include 18  panouri cu poeme de Nichita Stănescu traduse în mai multe limbi străine. Artistul Mircia Dumitrescu va expune două cărți bibliofile cu poeziile dedicate lui de Nichita Stănescu.

Pentru aniversarea a 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești — d. 13 decembrie 1983, București), vor fi organizate evenimente care vor rememora biografia poetului și vor aduce în discuţie opera sa, atât la Bucureşti cât şi în ţară – la Ploieşti, Timişoara, Satu Mare, Bistriţa, Braşov, Iaşi,  Brăila. Accesul publicului la evenimentul organizat la sediul ICR este liber.

Totodată, pentru prima oară de la înfiinţarea sa, Institutul Cultural Român organizează o acţiune sincronizată, la nivelul întregii reţele de institute, pentru promovarea poetului Nichita Stănescu. Expoziții de fotografie şi poezie (cuprinzând lucrări ale poetului traduse în limbile engleză, germană, franceză, spaniolă, turcă, maghiară, portugheză, suedeză, polonă, italiană, ebraică) vor fi organizate în rețeaua institutelor din străinătate în perioada 27 martie – 27 aprilie 2013.

Sursa: ICR.RO
Categorii:literature, PRESA

Noi membrii ai Academiei Române… Preşedintele USR, domnul Nicolae Manolescu, este membru titular…


Academia Romana anunta ca in cadrul adunarii generale a membrilor Academiei au fost alesi, prin vot secret, noi membri ai Academiei Romane:

  • Nicolae Manolescu – membru titular. Nicolae Manolescu este presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, profesor la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere si ambasador al Romaniei la UNESCO. A detinut pana astazi calitatea de membru corespondent al Academiei Romane. El a fost recomandat pentru a deveni membru titular de catre academicianul Dumitru Radu Popescu, in cadrul sedintei din 22 februarie 2013. La acea data, Sectia de Filologie si Literatura a Academiei a aprobat propunerea ca Manolescu sa devina membru titular cu 5 voturi „pentru” si 1 „impotriva”.
  • Ileana (Elena) Malancioiu – membru corespondent. Poeta Ileana Malancioiu a fost propusa ca membru corespondent de catre Eugen Simion si Nicolae Breban. Propunerea a fost aprobata de Sectia de Filologie si Literatura pe 12 decembrie 2012 cu 14 voturi „pentru” si niciunul impotriva.
  • Neculai A Ursu – membru corespondent. Filologul Neculai Alexandru Ursu a fost recomandat de catre academicianul Marius Sala, iar propunerea a fost aprobata de Sectia de Filologie si Literatura pe 12 decembrie 2012 cu 14 voturi „pentru” si niciunul impotriva.
  • Wilhelm Danca – membru corespondent. Wilhelm Danca este decanul Facultatii de Teologie Romano-Catolica la Universitatea din Bucuresti si a fost recomandat de catre I.P.S. acad. dr. Ioan Robu.
  • Mircia Dimitrescu – membru corespondent. Mircia Dumitrescu este membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania si profesor universitar la Academia de Arta din Bucuresti, catedra de grafica. A fost recomandat de catre Eugen Simion, Nicolae Breban si Razvan Theodorescu.
  • George Banu – membru de onoare din strainatate. George Banu este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, si la Louvain la Neuve din Belgia. A fost recomandat de catre Eugen Simion si Nicolae Breban. Propunerea a fost aprobata de Sectia de Filologie si Literatura pe 12 decembrie 2012 cu 12 voturi „pentru” si o abtinere.

Sursa: Academia Română.

 

Categorii:PRESA

VATRA VECHE NR. 4/2013. Redactor şef: Nicolae Băciuţ


 

Vatra 1 Vatra 2

 

Vatra veche 4. 2013, BT  – ClicK aici

Categorii:REVISTA

Revista „Orient Latin” nr. 1/2013. Preşedinte: Nina Ceranu. Redactor şef: Ilie Chelariu… Poezie, traduceri, critică, probleme, arta ca stare!


orient 2 orient 10001

Categorii:REVISTA

Haţeg, 21 martie 2013 – Poezia în cetate!

22 martie 2013 2 comentarii

Haţeg, poezia ca argument pentru o altfel de istorie…

În data de 21 martie 2013 în sala de şedinţe a Consiliului oraşului Haţeg s-a desfăşurat sărbătoarea Ziua Mondială a Poeziei. Au fost prezenţi iubitori de poezie, profesori, elevi, reprezentanţi ai Consiliului Local Haţeg, scriitori importanţi, membrii ai Uniunii Scriitorilor din România, iubitori ai artei.

Manifestarea a fost organizată de Casa de Cultură Haţeg, Director Cristi Bătrâncea şi Biblioteca Haţeg sub patronajul Primăriei Haţeg.

Cu ocazia manifestării domnul Adrian Marcel Goia, primarul oraşului Haţeg, a adus un scurt omagiu celor iubesc poezia şi a declarat că instituţia pe care o conduce este dispusă să aloce resursele necesare culturii, regretând că situaţia economică actuală, în lipsa unor investitori semnificativi în zonă, impune limitări devenite cunoscute în ţară.

Domnul Radu Igna, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost persoana care a încercat să menţină echilibru între poezie şi poeţi, să dinamizeze evenimentul, să arate importanţa manifestării, dând pe rând cuvântul celor prezenţi pentru a citi din versurile lor, ori pentru a reda în cuvinte potrivite importanţa poeziei în viaţa societăţii.

Am putut reţine câteva lucruri importante şi pline de frumuseţe şi densitate.

Scriitorul Aurel Pantea, preşedintele Filialei Alba-Hunedoara a USR, redactorul şef al revistei „Discobolul”, a expus importanţa istorică a poeziei, naşterea ei în cultura greacă şi influenţa filozofiei vechilor greci la coagularea a ceea ce înseamnă exprimarea conştientului uman şi inconştientului prin versuri. Expunerea a fost profundă, cu trimiteri la marile sisteme de gândire fundamentate în antichitate şi cu alegaţii la poezia modernă.

Scriitorul Nicolae Băciuţ, redactor al revistei „Vatra Veche”, a avut o intervenţie practică şi relevantă, recitând din marea poezie română şi, totodată, din volumele sale, cu trimiteri spre viaţa poeţilor. A prezentat în cuvinte vibrante opera poetului Nichita Stănescu, reamintind celor prezenţi că se împlinesc opt zeci de ani de la naşterea sa, iar opera acestuia este una de mărime universală. A fost prezentată cartea dedicată marelui poet: Nichita Stănescu – cu colţul inimii, reamintind tuturor impactul mereu proaspăt al poemelor venite din necuvinte.

Au recitat din cărţile lor poeţii: Gligor Haşa, Mariana Pândaru, Miron Ţic, Constantin Stancu, etc.

Întâlnirea a fost pigmentată de epigramele scrise de Ion Urdă şi de cântecele lui Ioan Evu. Ladislau Daradici a punctat istoria nesfârşită a poeziei cu principiile luminoase ale marilor creatori precum Carl Sandburg.

Poetul Raul Constantinescu din Haţeg, a surprins asistenţa recitând poeme de John Keats, (n. 31 octombrie 1795, Londra – d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley.)

Apoi poetul haţegan a recitat din cartea sa Aventurare în marele refuz.

Scriitorul şi cărturarul Eugen Evu a preferat să recite poezia altui poet rătăcitor prin Europa în căutare de serviciu, Ovidiu Băjan, din Hunedoara, publicat în revista de literatură şi cultură „Nova Provincia Corvina”  care apare la Hunedoara având ca director chiar pe Eugen Evu.

Ion Urdă ne-a lăsat câteva epigrame ca semn că versul bine articulat poate aduce veselie:

Complicitate

„Azi Haţegul e cucerit

De vers, precum aheii Troia

Şi pentru că astfel a simţit

Şi primarul Adi Marcel Goia.”

Chiar şi epigrama dedicată scriitorilor a fost cu adresă:

„Prinos la cei ce-au dovedit,

în Hatzegworld, prin vers măiestru

c-au pus poemului căpăstru,

chiar mister Pantea a venit,

Iar pentru-un recital cu-accent

Şi domnul Băciuţ e prezent!”

La îndemnul domnului Radu Igna au recitat trei elevi de la liceul din localitate, timizi dar curajoşi prin vers, în acelaşi timp, demonstrând că preocuparea pentru poezie este o stare căutată de adolescenţi.

Scriitorul Aurel Pantea a pus degetul pe rană: ar fi bine şi o sărbătoare a poetului, ar fi mai concret şi mai pragmatic din moment ce avem sărbători dedicate minerilor, pompierilor, siderurgiştilor şi altor categorii sociale… Propunerea dânsului a stârnit zâmbete…

Domnul primar Marcel Goia a mulţumim celor prezenţi şi a promis o continuare a manifestărilor dedicate literaturii în oraşul Haţeg, oraş deschis pentru cultură.

Domnul Iancu Badiu, preocupat de viaţa oraşului Haţeg, a reuşit să fotografieze multe din secvenţele manifestării, fotografiile fiind postate pe facebook… în buna tradiţie postmodernă…

Au răbdat cu stoicism această sărbătoare a poeziei romancierii Cornel Nistea şi Dumitru Hurubă, dar pentru a sparge tiparele, Dumitru Hurubă a citit din versurile sale pline de umor, pentrucă, nu-i aşa, e ora indexării în poezia română…

La standul de cărţi organizat, cei prezenţi au putut răsfoi cărţile scriitorilor prezenţi, revistele expuse, albumul de fotografii artistice realizat de Filiş Nicolae. De altfel artistul fotograf a ţinut să remarce un lucru esenţial: poezia fotografiei e un argument pentru o astfel de sărbătoare – Ziua Mondială a Poeziei!

A consemnat Constantin Stancu

martie

Foto: Iancu Badiu. Aspect de la manifestarea de la Haţeg

Categorii:HAŢEG, PRESA

Cartea şi gândul…


Categorii:literature

Editura CronoLogia Sibiu, o editură curajoasă! Maria-Daniela Pănăzan şi pasiunea pentru literatură!


Cartile noastre publicate la Editura CronoLogia Sibiu, in 2012 si 2013,  le-am postat si online, de vanzare, la preturi modice, pe site-ul www.bookbyte.ro, la sectiunea din stanga Cronologia.
Va trimitem linkurile unde pot fi accesate cartile si unde se gaseste si prezentarea fiecarei carti in parte. Desigur, in afara creatiilor literare deosebite pe care vi le prezentam (volumele de poezii), vei gasi prima istorie a poeziei religioase romanesti cuprinsa intr-o lucrare de exceptie, depasind 450 pagini si prima istorie a gimnasticii feminine romanesti, o superba prezentare cronologica a celor mai frumoase momente din gimnastica artistica.
Asadar, linkurile sunt :
Urandu-va sanatate si bucurie, va dorim mult succes in activitatea Dmv. si multe reusite !
Cu stima si multumiri in cazul in care deveniti cititori sau dati un link mai departe celor interesati,
Maria-Daniela Panazan, autoare a monografiilor dedicate istoriei poeziei religioase si istoriei gimnasticii feminine romanesti.
Categorii:CARTEA

CARTEA ROMÂNEASCĂ CE N-A VĂZUT PARISUL. Scurt program cu basme, reţete culinare şi literatura română ca spectacol…


Joi, 21 martie 2013, se va deschide Salonul de Carte de la Paris, ajuns la ediția a 33-a, manifestare la care România este țară invitată de onoare.

Programul celor peste 50 de autori și artiști români participanți la Salon include mese rotunde, recitaluri, ateliere, sesiuni de autografe. Statutul de țară invitată de onoare va prilejui, pe lângă programul derulat la standul României și în spațiile dedicate din incinta Salonului, evenimente găzduite de ICR Paris, de Ambasada României, la Centre National du Livre, la Sorbona, la Pen Club Paris precum și la Librăria l’Ecume des Pages, Saint Germain.

Literatura română actuală, raporturile scriitorilor cu istoria secolului trecut, legăturile culturale cu Franța, diaspora literară sunt câteva dintre temele care vor fi abordate în cadrul dezbaterilor. Menționăm, din program, mesele rotunde: Cum se reflectă criza societății în literatura română contemporană? (moderator: acad. Eugen Simion); Thrilller-ul între senzațional și politic (moderator: Horia Gârbea); Est-Vest: regăsiri literare; Avangarda în Franța și România, destine încrucișate (moderator: Raphaël Sorin); Literatura emigrației române – A scrie dincolo de granițe (moderator: Eugen Simion); România lui Ovidiu (moderator: Paul de Sinety); PIF, un personaj francez în România (moderator: Didier Dutour); Culisele Scriiturii: principiul incertitudinii (moderator: Basarab Nicolescu); Spiritualitate românească în Europa secolului XX: Alteța Sa Regală Principele Radu de România (moderator: Adrian Cioroianu); Exilul literar românesc în Franța secolului XX –  Marile figuri (moderator: Catherine Durandin); Prospețime și înflăcărare. Noul val al teatrului românesc (moderator: George Banu).

Vor avea loc, de asemenea, lecturi de basme românești și o prezentare și demonstrație culinară – Latinitatea unei bucătării orientale – realizată de Mircea Dinescu.

Sursa: ICR
Categorii:PRESA

ZIUA POEZIEI… Un pamflet de Ion Urdă


Azi POEZIA e-n zi mare:

pe mapamond este regină

acelora ce i se-nchină,

ori cu, ori fără de chemare!

Ion Urdă

Categorii:UMOR

Din cămara lui Dumitru Hurubă, poezie patriotică din volumul BATE VÂNTUL PRIN CĂMARĂ…


camara 002

Categorii:POEMUL

NEGUŢĂTORUL DE LUT, POEME… Autor: Aurelian Sârbu, Editura Hestia, 2013


LUT 001 LUT

Categorii:CARTEA

BATE VÂNTUL PRIN CĂMARĂ, POEZII PATRIOTICE. Autor Dumitru Hurubă, Editura Limes, Floreşti-Cluj, 2012…


CAMARA 001 CAMARA

Categorii:CARTEA

LIMBA ROMÂNĂ, 31 AUGUST… CU DRAPEL!


LEGE nr. 53 din 14 martie 2013 privind instituirea Zilei Limbii Române
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
(1)Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române.
(2)Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
Art. 2
(1)Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
(2)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea manifestărilor prevăzute la art. 1 alin. (2).
(3)Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 145 din data de 19 martie 2013

Categorii:literature Etichete:

Martie, Măreţia Frigului şi Ţara Haţegului, scurtă reamintire…


NICHITA

  Noi nu suntem noroi

 

                                                                                                                     Motto: „Întunecând întunericul,/ iată / porţile luminii”
                                                                                                                                                        Nichita Stănescu  –  „Haiku”

Eram adolescent şi mi se părea că iubesc poesia. Era un vis venit de departe, mai dinainte de naşterea mea, un vis trecut  prin ninsori şi tăceri…. A venit o zi în care am cumpărat volumul de versuri  cu titlul atât de transparent: „Măreţia frigului” de Nichita…

Adică Nichita Stănescu şi atunci a trebuit să iau lucrurile în serios. După ce am citit acel volum am înţeles cu adevărat că viaţa îmi va fi legată de poesie, că poesia mă va forma ca om şi că voi avea multe de învăţat din experienţa poetică şi că poesia îţi intră în trup ca sângele prin cordonul ombilical.

Titlul m-a intrigat, dar, ulterior, am înţeles măreţia acestuia. Adică omul este singur în univers şi de aici frigul interior, dar acest frig este măreţ pentru că reprezintă prezenţa divină, care te însoţeşte toată viaţa. Titlul volumului este relevant şi eliberator. Poesiile acelea au declanşat în viaţa mea o adevărată reacţie în lanţ. Am înţeles că poesia nu este un joc, poesia este revelaţie şi transformare interioară.

De câte ori ninge, îmi amintesc de Nichita.

Când este cald îmi amintesc de „Măreţia frigului”.

Ce păcat că poetul a plecat dintre noi în plină iarnă, aproape nespovedit, nemărturisit şi  aproape neîmpăcat cu zăpezile eterne.

Tot în acea perioadă a vieţii mele am luat contact cu opera lui Constantin Brâncuşi, cu modul său de gândire şi atunci am înţeles că sfera se – împlinea şi ce sferă perfectă era dacă nu ar fi avut şi un colţ frânt…

Ei, da, atunci când te atinge infinita şi sfera are colţuri, iar cubul este rotund de atâta şlefuire cu sufletul… De la cei doi am învăţat totul, cum poţi deveni muritor, cum poţi călători în univers. Am învăţat mai multe de cât de  la profesori, care îţi predau din rutină…

Aşa a fost să fie…pe vremuri de ninsoare …

Regret nespus că nu am îndrăznit să-l abordez pe  marele poet atunci când eram la Bucureşti. E o lipsă de atingere care o simt dureros şi care nu se mai vindecă. Îmi imaginam că Nichita este etern şi toate trec în afara poesiei. Dar Nichita a fost şi el om care totuşi  a înviat şi va învia tot la al treilea poet din ţara asta…

Gheorghe  Tomozei redă o mică anecdotă cu Nichita în albumul memorial apărut la Editura

„Viaţa Românească” în anul 1984 :

„…Cineva l-a supărat. Un scriitor care nu e chiar scriitor ci mai degrabă un trăitor în Mercedes,  somptuos automobil despre care  Nichita pretinde, călcând  proverbul precum că ulciorul nu Mercedes la apă.

– Lasă-l, bre, zic .

Nichita: îl las.

– Vai de capul lui, zic.

Nichita: Ascultă-ncoa, bătrâne: ăsta o să fie toată viaţa ministru, da’ noi o să fim poeţi toată moartea!”

Anecdota este dureros de reală. Cu  zâmbetul pe buze poetul a intrat în eternitate, împăcat cu sine, cu fiinţa sa, cu rana lumii.

Ştiu un portret al poetului împreună cu iubita sa. E un portret perfect al perechii de îndrăgostiţi, care rămâne neschimbat, etern.

Cu „Măreţia  Frigului” am înţeles că piatra îmi este verişoară şi am fost mirat toată adolescenţa, dar mi-am revenit ulterior, când am descoperit că  „nimic nu-mi este altceva” şi apoi că pietrele vor vorbi, dacă noi, creştinii nu o vom face… De atunci am ştiut că unu ori unu fac neapărat unu, dar ulterior am aflat că „numai tu şi cu mine / înmulţiţi şi împărţiţi / adunaţi şi scăzuţi / rămânem aceiaşi…”

De drag de Nichita, am scris  pentru ora de limba română, adolescent fiind şi pierdut între cuvinte, un mic eseu de vreo 20 de pagini, despre poesia modernă, pe care l-am citit asprului meu profesor, chiar la ora de limba română, într-o clasă de liceu unde munţii îţi intră pe fereastră, şi care, uimit, m-a lăsat să-l citesc până la capăt, aproape întreaga oră  şi am avut şi am strania impresie că el, profesorul de modă veche, el care ne-a învăţat atâtea,  învăţa împreună cu mine, lecţia de teoria relativităţii în poesia modernă română. A fost lucru cel mai plăcut pentru adolescentul din mine, care deveneam bărbat prin poesie …

Când sunt trist, când sunt abătut, pun discul vechi editat cândva de „Electrecord” şi ascult vocea poetului chemându-ne la eternitate. E un disc mai vechi, ce face alianţă cu un pick-up şi mai vechi, dar vocea e nouă de fiecare dată şi parcă mi se  adresează.

Proiectul lui Nichita de a scrie o poesie deschisă, o operă deschisă, trebuie urmat, e un proiect îndrăzneţ, care antrenează poet şi cititor, care face să se vadă duhul cuvântului, al cuvântului de la început de lume. Restul impune omului să ceară iertare cercului şi îngerului nevăzut, care te însoţeşte.

Nichita a avertizat poporul poeţilor şi pe „activiştii suferinţei„  :

„Nu-l vede nimeni pe poet. / Unii nu-l văd pentru că nu au vedere. / Alţii nu-l văd pentru că nu au inimă. / … Poetul nu este de băut, deci nu-l înţelegem ! / Poetul nu miroase cum floarea // Cum putem să-l înţelegem,/ cum putem să luăm ceea ce nu miroase ca floarea/ drept floare? /”

Acest avertisment este mereu actual, poetul nu este om politic, nu este consilier local, nici preot, dar are lucrarea sa, are revelaţia sa şi mereu primeşte mesaje pentru ceilalţi , pe care ceilalţi nu le vor recepta, nu le vor accepta, sunt mesaje care schimbă  sufletul, lucrare mult mai importantă decât paşaportul nostru cel de toate zilele.

Cândva Nichita a trecut prin Ţara Haţegului, a trecut ca un zeu care merge  pe jos prin propria viaţă. A prins harul acestor locuri, le-a pus într-o poesie  puţină în felul ei, dar multă în spirit, mare cât bugetul unui oraş ca Haţegul, ca Hunedoara, pe zece ani împreună , dar cine să înţeleagă că poetul nu este lup şi nici frunză căzătoare?…

La primirea premiului  acordat la Struga, ca poet important, Nichita lăsa în testamentul său vorbitor şi fierbinte :

„Aici, în catedrala Sfânta Sofia, prin încoronarea unui om care visează şi gândeşte în limba română, se adevereşte, încă o dată, spiritualitatea plină de dor şi dumnezeiască a poporului român.”

Cu alte cuvinte: punct –  cine poate înţelege va înţelege…

Totodată atunci Nichita mărturisea: „Să nu uităm însă naşterea cuvântului ca fiinţă vie care este produsul cel mai sublim al omului.”

Înainte de  a pleca dintre  noi Nichita a scris  :

„Să  ningă peste noi cu miei doar astăzi / să ningă inima din noi / Noi niciodată nu am fost noroi…”,  iar ultimul vers  – „plecat dintre ele”  – repetat de trei ori, ca-ntr-o înviere, pentru că nu suntem noroi, noroi, noroi…

Opera  poetului a fost ca un fel de învăţătura  pentru fiul său rătăcitor prin cuvinte.

Poate aceasta este şi menirea poesiei, de a purifica cu duh curat…

Haţeg , decembrie, oricând

Constantin Stancu

Categorii:GÂND, HAŢEG

Nichita, o carte de Nicolae Băciuţ – Cu colţul inimii, sau 80/30/2013…

18 martie 2013 2 comentarii

 

 

 

 

Nichita NBvatra veche 3

 

 

Nicolae Băciuţ

 

Portret al artistului la tinereţe fără bătrâneţe

 

 

A fost „o întâmplare a fiinţei mele” întâlnirea cu Nichita Stănescu. O întâmplare pe care am provocat-o, fiindcă atunci credeam că nimic pe lume nu e întâmplător. În egoismul dragului meu de Nichita, am vrut să am un Nichita al meu care, până la urmă, fără să-mi premeditez gândul, a devenit un Nichita înainte şi după Nichita, cel care n-a însoţit timpul real decât o jumătate de veac, rămânând cealaltă parte de timp să se înveşnicească.

Acest Nichita, al meu, scris „cu colţul inimii”, e reconstituit din felul în care s-a văzut el pe sine, cum a văzut el pe alţii şi cum alţii cred că l-au cunoscut. E un Nichita paradoxal şi imprevizibil, aşa cum a fost el, fără să-şi impună, ieşit din canon.

Acest portret al artistului la tinereţe fără bătrâneţe nu vrea decât să completeze un album al unui destin şi al unei opere, cu încă o licărire de viaţă. E o clipă recuperată din actul de identitate al unui poet. Poate cel mai mare după Eminescu, cum spunea cineva.

Un poet adevărat.

Care a trăit ca un poet şi a murit în numele poeziei. Şi care a rămas mereu în cartea mea de citire, în cartea mea de iubire.

Nichita după Nichita.

Un timp fără răstimp.

Categorii:CARTEA, GÂND, POEMUL
%d blogeri au apreciat: