Arhiva

Archive for octombrie 2016

Poetul Eugen Evu și poetul Ioan Evu, mirare și semn la Hunedoara…

31 octombrie 2016 Lasă un comentariu

000107

Categorii:FOTO, GÂND, SEMNAL

Concedierea angajaților. Noi modalități de comunicare!

26 octombrie 2016 Lasă un comentariu

Înalta Curte de Casație și Justiție  a hotărât că angajații români pot fi demiși printr-un simplu mesaj trimis de angajator prin e-mail, judecătorii au considerat că această modalitate de comunicare a documentului este legală, cu respectarea anumitor condiții importante.

Condițiile:

  1. Transmiterea deciziei de concediere prin e-mail este posibilă dacă salariatul a dat angajatorului o adresă de poștă electronică la care poate fi contactat și părțile comunică în mod uzual în această modalitate.
  2. Fișierul electronic trebuie să fie în format PDF („portable document format” – un format de fișier electronic portabil) și să conțină informațiile prevăzute de Codul muncii, modul de comunicare nu schimbă conținutul obligatoriu al deciziei angajatorului.

 

De reținut:  „Decizia de concediere individuală emisă potrivit dispozițiilor art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin poșta electronică, aceasta reprezentând o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanșeze curgerea termenului de contestare jurisdicțională a deciziei (…)”, conform comunicatului de presă al Curții.

 

imag 11

 

Categorii:PRACTIC

Alimentația sănătoasă! Atenție: Decongelat?! De reținut: „termenul produs alimentar congelat este produsul: pâine şi produse de panificaţie, produse de patiserie, carne/produse de origine animală, legume, fructe”

20 octombrie 2016 Lasă un comentariu

Ordinul preşedintelui ANPC nr. 183/2016 privind informarea consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de comercializare pe teritoriul României a produselor obţinute din produse alimentare congelate intră în vigoare în data de 20 octombrie 2016.

 „Operatorii economici care comercializează către populaţie pâine, produse de panificaţie şi produse de patiserie obţinute din produse congelate, precum şi unităţile de restauraţie colective care utilizează la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligaţia de a informa consumatorii prin afişare la loc vizibil, lizibil, uşor de înţeles, într-o formă care să nu permită ştergerea, după caz, pe un afiş, pe etichetă, ambalaj de vânzare, în meniul oferit, ori altele asemenea, ce însoţesc produsul, cu menţiunea ‘produs/din produs decongelat’”, conform art. 3 din ordinul preşedintelui ANPC.

De reținut: „termenul produs alimentar congelat este produsul: pâine şi produse de panificaţie, produse de patiserie, carne/produse de origine animală, legume, fructe”.

Obligaţia revine şi restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpăra produse alimentare.

 

100_5196

Categorii:PRACTIC

Dumitru Hurubă și cărțile sale. Umor, întâmplări din vremea rătăciților în tranziție…

18 octombrie 2016 Lasă un comentariu

IMG_0024

Pensiile, grupa a I-a, grupa a II-a, modificările. Dovezi, documente, reguli, galaxia actelor

14 octombrie 2016 Lasă un comentariu

 

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 808 din 13 octombrie 2016: Legea nr. 172/2016 pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

De reținut următoarele:

– dovada vechimii în muncă în grupa I şi/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă;

– în situaţia în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau deţinătorii legali de arhive;

– conform legii, prin documente se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative;

– în situaţia în care, ca urmare a verificărilor, se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă.

– în situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, documentele întocmite pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele;

 

universe12121-69

 

Categorii:PRACTIC

Radu Igna și umorul cu stil: Armonia snack-bar

12 octombrie 2016 Lasă un comentariu

hateg 024

Categorii:CARTEA, GÂND

Poezia și muzica. Poetul Ioan Evu în formă!

12 octombrie 2016 Lasă un comentariu

DSC03048

Foto: Ioan Evu, Hunedoara. Lansarea antologiei.

Atenți sunt: Ioan Barb, Constantin Stancu, Liviu Ofileanu

Categorii:FOTO

Gala poeziei cu poetul Aurel Pantea și criticul Nicolae Manolescu

12 octombrie 2016 Lasă un comentariu

IMG_0083

Categorii:FOTO

Arhiva: Termene de păstrarea documentelor, documentele în cauză, norma

11 octombrie 2016 Lasă un comentariu

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 2634/2015 prevede obligativitatea privind arhivarea și păstrarea registrelor de contabilitate și a celorlalte documente financiar-contabile, cu începere de la începutul anului.

Termen de păstrare 5 ani:

  • notă de recepție și constatare de diferențe;
  • bon de predare, transfer, restituire;
  • bon de consum;
  • bon de consum (colectiv);
  • lista zilnică de alimente;
  • dispoziție de livrare;
  • fișă de magazie;
  • listă de inventariere;
  • listă de inventariere (pentru gestiuni global-valorice);
  • chitanță;
  • chitanță pentru operațiuni în valută;
  • dispoziție de plată/încasare către casierie;
  • borderou de achiziție;
  • borderou de achiziție (de la producători individuali);
  • decont pentru operațiuni în participație;
  • ordin de deplasare (delegație);
  • ordin de deplasare (delegație) în străinătate (transporturi internaționale);
  • decont de cheltuieli (pentru deplasări externe);
  • decont de cheltuieli valutare (transporturi internaționale);
  • notă de debitare/creditare;
  • fișă de cont pentru operațiuni diverse;
  • fișă de cont pentru operațiuni diverse (în valută și lei);
  • decizie de imputare;
  • angajament de plată.

Documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durată de viață mai mare de cinci ani trebuie să fie păstrate pe o perioada aferentă de viață utilă a acestora.

Registrele de contabilitate şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva timp de zece ani, excepția sunt statele de salarii cu termen de păstrare 50 ani.

 

343374-cursiera

 

Categorii:PRACTIC

Roben SRL – agende. Oferta, tipuri, prețuri…

11 octombrie 2016 Lasă un comentariu

oferta-agende-2017-herlitz_1oferta-agende-2017-herlitz_2oferta-agende-2017-herlitz_3oferta-agende-2017-herlitz_4oferta-agende-2017-herlitz_5

Informații la telefon: 0254772001; 0254771186;

email: roben_hateg@yahoo.com

robennou[1]

Categorii:PRACTIC

Toamna și restul scărilor

11 octombrie 2016 Lasă un comentariu

img_20160925_160202

Categorii:FOTO

Dosarul personal, obligația angajatorului


Angajatorul are obligaţia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaţi, de a-l păstra în bune condiţii la sediul angajatorului, sau, după caz, la sediul secundar dacă este delegată competenţa încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă, precum şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

 

 

HGR nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților

Categorii:PRACTIC

O analiză profundă: Despre libertatea scriitorului. Cornel Nistea și dialogul… Tentative de ieșire din exil…


Libertatea scriitorului…

(Cornel Nistea, Tragismul exilului românesc, interviuri,

Sebeş: Emma Books, 2016)

 

 

 

Tragismul exilului românesc – interviuri –, mai mult decât o carte de aspre dialoguri, o carte de istorie literară, mărturii, vieţi de scriitori în timpul dintre vremuri, o carte eveniment. Cornel Nistea a pus în paginile cărţii texte publicate în revista „Discobolul” din Alba-Iulia. Anii au trecut, declaraţiile martorilor s-au estompat. Adunate în carte, toate cuvintele scriitorilor înseamnă mult mai mult. Epoca trecută, comunistă, epoca prezentă, care a început în decembrie 1989, sunt oglindite cu luciditate în răspunsurile date de cei disponibili la mărturie. O lume a scriitorilor care au suferit sau suferă. Cornel Nistea, prozator solid, stăpân pe mijloacele sale, a ştiut să pună întrebări. Ele au zguduit mintea celor care au răspuns. S-a desfăşurat un tablou real al vremii. Şocul a fost vizibil. A fost cerut de mulţi. Pe unii i-a surprins, pe alţii i-a făcut mai puternici.

Cornel Nistea a realizat o carte necesară. Adevărul se lasă greu cucerit. După mulţi ani el răsare din pământ ca iarba.

Exilul a fost şi este o pedeapsă. Motivele au fost politice, economice, religioase. Scriitorul a simţit acut depărtarea de patrie, de prieteni, de familie, de locul unic, special, în care s-a născut. Înainte de 1989 motivele au fost politice sau religioase, ele au pus presiune pe viaţa creatorului. După această dată motivele sunt financiare, economice, sociale, psihologice şi religioase. Cartea se prezintă pe mai multe paliere: Exilul exterior, exilul interior şi are un capitol distinct, exilul de acasă, suferinţa ca unitate de măsură a epocii.

Exilul de acasă este bine pus în lumină prin interviul realizat cu părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea. Aflat la mijloc, între cele două straturi ale exilului, cel exterior şi cel interior, acasă este exilul cel mai crunt, suferinţa care a schimbat un om după voia lui Dumnezeu. La alţii greutatea  s-a pus pe materializarea talentului primit, pe căutări, pe suferinţă specifică unui artist. Răspunsurile părintelui Iovan au o greutate aparte. Experienţa închisorilor comuniste a avut ca efect modelarea unui suflet după principii divine dure şi necesare.

Părintele mărturiseşte:

 

Securitatea m-a urmărit permanent. Am fost arestat şi condamnat din nou în trei rânduri: în 1966, în 1968 şi-n 1970. Ultima oară au găsit asupra mea drept corp delict patrafirul…

După treisprezece ani de puşcărie, de hărţuire de către securitate, uneori mergând pe străzile Bucureştiului şi amintindu-mi de acţiunile lor bestiale, mă întrebam dacă Securitatea nu-mi poate cunoaşte şi gândurile.

Ura lor a fost fără margini. Ei mi-au propus să-i iert şi să-i iubesc, să mă rog pentru toţi torţionarii din puşcării şi nefericiţii lor informatori. Şi cred că am reuşit (părintele Ioan Iovan – În căutarea sensului suferinţei, p.108).

 

Lecţiile supreme: Iertarea, rugăciunea, răbdarea, rămânerea lângă Dumnezeu. Părintele nu a scris vreo carte în mod special, dacă nu ar fi fost interviul realizat de Cornel Nistea, răspunsurile ar fi fost cunoscute doar de Dumnezeu. Cuvintele aceste au fost publicate în cer, în Cartea Vieţii. Au dimensiunea eternităţii.

În exilul exterior, cei care au răspuns au reuşit să stabilească momentul când au intrat în exil, efectele izgonirii scriitorului din spaţiul său intim, energiile declanşate în acest exil, curajul, voinţa care s-au pus în mişcare, efectele asupra creaţiei literare, zbuciumul, furia. Răspunsurile trasează limitele, impulsurile necesare, instinctul supravieţuirii într-un nou mediu, străin, e ca o alungare din Rai, căpătarea unei alte identităţi, stabilirea relaţiilor dintre acasă şi acolo, creionarea pericolelor şi captarea libertăţii într-un mod special.

Exilul poate fi interior, exterior, voluntar, involuntar… Apare ca o boală, ca o moarte (Bujor Nedelcovici), ca o perioadă iniţiatică, urmată de înviere.

„Datorez exilului o cunoaştere a unei realităţi politice, culturale şi spirituale, dar îndeosebi dobândirea unei noi dimensiuni – revelaţie – a eului intim” (p.10 – Bujor Nedelcovici).

Dan Culcer mărturiseşte:

 

Nu ezit să reprecizez aici că nici într-un caz nu mă consider disident. Aş fi putut poate ajunge să joc acelaşi rol cu cei care se zvonea în 1990 că au fost aşa ceva. Ridicol. Eu voiam fie normalitate, adică respectul legilor, fie revolta imaginaţiei (p.36).

 

Exilul interior, interviuri cu scriitori din ţară, pune accentul pe nevoia de adevăr. Există artişti exilaţi acasă, cei autoexilaţi, cei care şi-au impus o conduită care să ducă la integritate sau la asumarea responsabilităţilor spirituale într-o vreme când oamenii au devenit materialişti. Fantomele trecutului, tăcerile, eludările, lehamitea, alte păcate, mari sau mici, care bântuie în lumea literară, în viaţa socială, toate sunt scoase spre lumină de răspunsurile primite de Cornel Nistea. Se lămuresc cu multă claritate aspectele legate de condiţia scriitorului în timpul dictaturii comuniste, raporturile dintre posibilităţile de receptare a valorilor culturale şi posibilităţile reale de evocare a condiţiei umane. Sunt prezentate aspecte concrete ale relaţiei cu sistemul, cu oamenii cenzurii, cu dimensiunile suferinţei, cu mitul revoltei, efectele lipsei de libertate asupra operei scriitorilor. În final sunt puse în balanţă noile paradigme: Libertate sau angoasă, alienare sau optimism. Răspunsurile sunt cutremurătoare şi dau dimensiunea adevăratului mediul literar românesc. De aici se poate trece la o istorie literară concretă a vremii, la o critică serioasă şi corectă. Au fost experienţe traumatizante, s-a constatat lipsa solidarităţii dintre oamenii cu acelaşi destin, mascarada desfiinţării cenzurii, o altă lume în lumea cunoscută, diferenţele dintre cartea din dictatură şi cartea din democratură! Mărturiile arată că a existat un infern din care s-a evadat cumva, boli spirituale nevindecate, aventuri într-un sistem ostil, un adevăr care trece dincolo de optimism sau pesimism, singurătatea ca soluţie, scrisul fără noimă, teme interzise, trauma supravieţuirii, apoi variantele libertăţii – una originală, una „tradusă”… Obsesii şi noile realităţi obsesive.

Cum a fost în comunism?

 

Te ţineau tot timpul ocupat, să nu poţi scrie, să nu te poţi revolta, să nu-ţi poţi salva sufletul din prizonieratul lor ideologic. Doamne, cât de repede a uitat lumea infernul comunist din care am scăpat! (Ion Zubaşcu – Infernul din care am scăpat, p. 163).

 

Cum era scriitorul?

 

Şi totuşi, sub dictatură, am fost un scriitor liber. Nu mi-am permis nici cea mai măruntă concesie imperativelor ideologice ale vremii. Am plătit scump însă această libertate interioară prin marginalizare, mai exact prin excludere (Gabriela Creţan – Timpul acela  p. 175).

 

Care este paradigma literară în prezent?

 

Astăzi scriitorul român e într-adevăr liber să scrie ce vrea şi cum vrea. Nu mai există cenzură politică. Există însă o altfel de cenzură, la fel de draconică. Cenzura economică şi, de ce să n-o spun, de gaşcă. Poţi să scrii ce vrei şi cum vrei dar nu poţi să publici dacă nu ai bani. Şi, mai rău, dacă nu faci parte dintr-un grup sau altul. Dacă eşti independent, eşti ca şi cum n-ai exista (Constantin Cubleşan – Dovada că erai scriitor, p. 231).

 

Cornel Nistea a aruncat o privire peste graniţele nefireşti din ţară, a privit scriitorul în ochi, întrebările sale au avut menirea să limpezească viaţa din lumea literară pe o perioadă mai întinsă. La provocarea sa au răspuns mai mulţi scriitori, cartea de faţă trebuie citită mai ales de scriitori. Criticii literari au nevoie de aceste mărturii pentru a înțelege binele sau răul pe care îl pot face. Poziția lor marchează lumea literară și, mai dramatic, poate afecta viața unui om pe care Dumnezeu la trimis pe pământ, i-a dat talent și pasiune, iar deciziile de o clipă schimbă perspectiva. Generaţiile mai tinere vor înţelege că este în joc şi viaţa lor, istoria se poate repeta. Are capcanele ei. De remarcat sinceritatea celor care au răspuns întrebărilor puse, conştienţi că rememorarea se încrustează în granitul vremurilor. Adevărul e valabil şi peste timp. El provoacă trecutul. Lămureşte viitorul. Echilibrează prezentul.

Cornel Nistea a realizat un lucru admirabil, fericirea poate intra în calculele fiecăruia. Nu este un joc superficial scrisul. E geneză. Este un mod de cunoaştere, de realizare, de bucurie. Autorul ne prezintă un model spiritual demn de urmat şi ţinut minte:

 

Părintele Ioan de Mănăstirea Naşterii Maicii Domnului de la Recea a intrat de mult în legendă. În cercurile ortodoxiei româneşti este un adevărat mit. De-o cuvioşie şi de-o modestie uneori stânjenitoare şi o sinceritate vecină cu inocenţa, părintele Ioan, ajuns la vârsta de 76 de ani (la momentul luării interviului, n.n.) respinge aura de martir ce i se face…(părintele Ioan Iovan – În căutarea sensului suferinţei, p. 99).

 

Cum se prefigurează viitorul?

 

Cred că ar trebui să spun ceva şi despre viitor. Născuţi în timpuri mai tolerante, tinerii scriitori de astăzi n-au motive să-şi pună problema libertăţii, a lipsei de libertate. Asta însă nu trebuie să însemne că nu au alte probleme, atâtea. Libertatea este totul şi, în acelaşi timp nimic, dacă nu ştim ce să facem cu ea (Serafim Saka – Cenzura, o obsesie…, p. 355).

 

Cornel Nistea, prin această carte de interviuri, a prezentat viziunea unui scriitor despre literatură. Din mai multe părți a reușit să formeze vitraliul prin care putem privi dincolo de aparențe.

 

Constantin Stancu

Nistea

 

 

 

Categorii:CARTEA, CRONICĂ

Registrul salariaților, obligație pentru orice angajator!


  • fiecare instituție și autoritate publică are obligația de a înființa registrul general de evidență a personalului plătit din fonduri publice, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal;
  • registrul general de evidență a personalului plătit din fonduri publice se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării/numirii și cuprinde elementele de identificare ale tuturor persoanelor plătite din fonduri publice, data angajării/numirii, funcția, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă sau de serviciu, perioada detașării și data încetării funcției;
  • registrul general de evidență a personalului plătiți din fonduri publice va fi păstrat la sediul instituției/autorității publice și va fi pus la dispoziție inspectorului de muncă sau oricărei alte autorități care îl solicită, în condițiile legii;
  • la solicitarea oricărei persoane, Inspecția Muncii are obligația de a furniza date/informații din registrul privat/public cu privire la activitatea desfășurată de aceasta, la durata activității, la salariu, la vechimea în muncă, în meserie și în specialitate, într-un termen de 5 zile de la data solicitării;
  • orice angajator are dreptul să solicite și să obțină de la Inspecția Muncii date din registrul privat/public cu privire la activitatea unui angajat/funcționar public, exclusiv cu privire la studii, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
  • sistem informatic care va permite transmiterea registrului privat/public de către angajatori, sistem ce va fi administrat de către Inspecția Muncii;
  • se introduce o dispoziție cu caracter tranzitoriu prin care instituțiile/autoritățile publice vor transmite către Inspecția Muncii datele solicitate într-un termen care nu va depăși 12 luni.
  • La solicitarea Inspecției Muncii, autoritățiile/instituțiile publice vor transmite informațiile necesare într-un termen de 10 zile de la data solicitării;
  • registrul pentru personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională va fi păstrat la sediul instituției/autorității publice, iar structura datelor privind evidența salariaților se stabilește printr-un ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului instituției/autorității publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională.
  • diferenţierea între detaşarea reglementată de Codul Muncii şi detaşarea transnaţională reglementată de Legea nr. 344/2006 privind detaşarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, cu modificările și completările ulterioare;
  • obligativitatea de a transmite datele de identificare ale utilizatorului în cazul contractelor de muncă temporară;
  • obligativitatea, pentru angajatori, de a elibera o adeverință salariatului, la încetarea contractului individual de muncă care să ateste activitatea desfășurată, durata activității , salariul, vechimea în muncă, meserie și în specialitate;

DSC_8747

Categorii:PRACTIC
%d blogeri au apreciat: