Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi!

EVENIMENT: STRĂVECHI TRADIȚII ȘI CREAȚII POPULARE DIN ȚARA HAȚEGULUI! O carte de Raul Constantinescu. Sumar, date despre autor, argumentele eternității, frumusețea unui loc special – Țara Hațegului ca amprentă divină


Categorii:CARTEA, HAŢEG

Daniel Marian: Constantin Stancu și memoria luminii


Sursa. Revista „Constelații diamantine”, nr. 5/2017

Daniel Marian

Categorii:CRONICĂ

Constantin Stancu: Poeme dintr-un timp aproximativ


Sursa: Revista „Contraatac”, nr. 38/2017

Redactor șef: Adrian Botez

Categorii:POEMUL

Cecuri fără acoperire, un joc periculos. ICCJ a decis ce înseamnă înșelăciunea


Înalta Curte de Casație și Justiție a decis faptul că soluţia legislativă potrivit căreia în cuprinsul art. 244 Cod penal nu este prevăzută nicio dispoziţie specială referitoare la emiterea de cecuri fără acoperire nu poate conduce la concluzia că a operat o dezincriminare a faptei de emitere de cecuri fără a exista provizia necesară. Infracțiunea regăsindu-se în dispoziţiile art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 187/2012, potrivit cărora „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni până la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare.” Conform reglementărilor în vigoare, neexistând identitate între faptele prevăzute ca infracţiuni în cele două dispoziţii (art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi art. 244 Cod penal), raportul dintre infracţiunea prevăzută în Legea nr. 59/1934 şi infracţiunea de înşelăciune este stabilit de dispoziţiile finale ale alin. (2) al art. 244 Cod penal, conform cărora, dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Decizia nr. 146 din 28 ianuarie 2015 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Foto: Aparatul de fotografiat a lui Topîrceanu!

Categorii:PRACTIC

Rezerviștii – Noile reguli


 

Normele metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari din 31.03.2017.

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 259 din 13 aprilie 2017

Normele metodologice sunt în vigoare de la data de 13 aprilie 2017.

Procesul de recrutare, conform normelor, are mai multe etape:

  1. ) prezentarea funcţiilor disponibile, a criteriilor de recrutare, a procesului de recrutare şi selecţie, a condiţiilor necesare pentru formare şi îndeplinire a serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, la sediul centrelor militare, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, precum şi prin organizarea şi/sau participarea la activităţi de promovare a serviciului militar în calitate de rezervist voluntar în mediul civil;
  2. ) punerea la dispoziţia candidaţilor a materialelor de informare;
  3. ) consilierea candidaţilor;
  4. ) punerea la dispoziţia candidaţilor a fişei de examinare medicală şi îndrumarea acestora privind modalitatea de efectuare a examinării medicale;
  5. ) completarea dosarului de candidat cu toate documentele necesare dovedirii îndeplinirii criteriilor de recrutare şi verificarea acestor documente;
  6. ) informarea candidaţilor privind data participării la selecţie, respectiv condiţiile şi modul de desfăşurare a probelor.

Rezerviştii voluntari sunt încadraţi, din timp de pace, în funcţii prevăzute în statele de organizare ale comandamentelor, marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale.

Încadrarea se face  pe bază de contract individual pe durată determinată.

Centrele militare. Structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale responsabile cu organizarea şi executarea recrutării şi selecţiei candidaţilor pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar sunt centrele militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

 

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

Averea concubinilor. Cum se analizează situația lor. Probe, cote părți, legislația aplicabilă. Iubirea e un lucru foarte mare!


Bunurile dobândite în timpul concubinajului sunt proprietate comună pe cote părţi, dacă se face dovada că între concubini a existat o convenţie, chiar tacită, în acest sens.

Important, în cazul unui asemenea partaj, este stabilirea, pe bază de probe, a contribuţiei fiecărui concubin la achiziţionarea bunurilor, indiferent pe numele căruia dintre ei s-a întocmit actul de achiziţie. Sunt împrejurări de fapt și sunt admisibile orice mijloace de probă, inclusiv proba testimonială.

În cazul partajului bunurilor achiziţionate în perioada concubinajului părţile sunt ţinute să dovedească contribuţia lor efectivă la dobândirea fiecărui bun în parte şi, ca efect, dobândirea unui drept de proprietate comună pe cote părţi.

În raporturile patrimoniale dintre concubini se aplică dispoziţiile dreptului comun atât cu privire la dobândirea proprietăţii pe cote-părţi, cât şi cu privire la sistarea stării de coproprietate pentru fiecare bun în parte.

Sursa:  Curtea de Apel Suceava

 

 

Categorii:PRACTIC

nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil! Decizia ICCJ din 03 aprilie 2017


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, prin Decizia nr. 23 în dosarul nr.3996/1/2016, la data de 03 aprilie 2017, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi a decis că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.279 alin. (3) teza întâi şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de act autentic.

 

Categorii:PRACTIC
%d blogeri au apreciat asta: