Arhiva

Posts Tagged ‘ACTUAL’

TARA HATEGULUI ASTAZI


După schimbarea de regim din 1989, Ţara Haţegului a fost puternic afectată de prăbuşirea industriei din zonele adiacente: cea siderurgică în Hunedoara şi Călan şi cea minieră din Valea Jiului. Şomajul în zonă este cel mai ridicat din judeţul Hunedoara [36]: peste 1500 de şomeri în oraşul Haţeg în august 2008. În ultimii ani se constată a ameliorare a situaţiei economice. Astfel, oraşul Haţeg era, în 2006, cel mai mic oraş din ţară în care un mare retailer, grupulTengelmann, a deschis un supermarket – Plus Discount – în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro [37]. A urmat în 2007 un supermarket SPAR, reprezentând o investiţie de 2,2 milioane de euro.
Cele mai importante activităţi economice din zonă sunt desfăşurate de Sucursala Haţeg a SC Hidroelectrica SA, care coordonează activitatea celor 12 microhidrocentrale de pe Râu Mare, de Sucursala Râu Mare a SC Hidroconstrucţia SA şi de fabrica de bere din Haţeg a grupului Brau Union. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcţii civile, confecţionarea de tâmplărie din aluminiu şi PVC, firme de exploatare forestieră. Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor şi una italiană care se ocupă cu achiziţionarea şi prelucrarea ciupercilor , sau de comert en gross precum SC Roben SRL Hateg.
Turismul cunoaşte de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Ţării Haţegului, în comunele Râu de Mori şi Sarmizegetusa funcţionând numeroase pensiuni turistice. Cabane există la Gura Zlata, Râuşor, Pietrele şi Rotunda (amenajată pentru Ceauşescu).
Infrastructură
Potrivit statisticilor citate de Consiliul Judeţean Hunedoara , reţeaua rutieră a Tării Haţegului este formată din 400 km de drumuri publice şi 300 km de străzi orăşeneşti şi comunale. În 2007 a fost dată în folosinţă centura de ocolire a Haţegului, traficul pe ruta Valea Jiului – Culoarul IV Pan European (DN 66) fiind scos din oraş. Infrastructura feroviară însumează 49 de km de cale ferată aflaţi în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Băniţa, care leagă magistrala de pe Valea Mureşului cu Valea Jiului .
Amenajarea hidroenergetică

„Autostrada apelor” din Ţara Haţegului
Unul din principalele cursuri de apă care drenează Ţara Haţegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii ’70 şi s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.
Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Naţional Retezat.
Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata şi Rotunda, are o înălţime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW.
După ieşirea Râului Mare din munţi, cursul acestuia prin Ţara Haţegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităţilor Ostrov, Sânpetru şi Sântămăria Orlea.
Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieşirea Râului Mare din munte.
Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest şantier. Fostele barăci ale muncitorilor au fost renovate, funcţionând acum ca centru de conferinţe al SC Hidroconstrucţia SA.

Categorii:Uncategorized Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: