Archive

Archive for Aprilie 2014

Festivalul Naţional de Umor „Liviu Oros” 2014, Deva. Poze… pentru buletinul de vot!


Liviu Oros

Categorii:PRESA, UMOR

TÂRGULUI DE CARTE „ALBA TRANSILVANA” Ediţia a 7-a, 9-11 mai 2014


CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „LUCIAN BLAGA” ALBA

Programul
TÂRGULUI DE CARTE „ALBA TRANSILVANA”
Ediţia a 7-a, 9-11 mai 2014

VINERI – 9 mai

Ora 12,00
Deschiderea festivă a Târgului de Carte Alba Transilvana

Cuvânt de bun venit: Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia, Mioara Pop – director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba

Vizitarea standurilor (prezentarea editurilor participante)

ALBA MALL, BALLROOM
Ora 12,30
Lansări de carte
CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „LUCIAN BLAGA” ALBA

Lucian Blaga – ediţii multilingve, ediţii anastatice, ediţii critice, restituiri
Proiectul multianual derulat de către Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a unor instituţii partenere (editura Ars Longa din Iaşi, editura Ardealul din Târgu Mureş, universităţi, asociaţii culturale) îşi propune: publicarea operei blagiene în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi promovarea acesteia în ţară şi străinătate prin varii mijloace (târguri de carte, seminarii, sesiuni de comunicări, donaţii de carte, schimburi culturale ş.a.); publicarea unor ediţii anastatice ale operei lui Lucian Blaga; reeditarea unor scrieri importante ale acestuia.

Editura ARS LONGA, Iaşi
• Lucian Blaga, Ce aude unicornul? (ediţie multilingvă de lux). Colecţia „Către cititor”
Traducere în limbile franceză de Paul Villard, spaniolă de Christian Tămaș, engleză de Rodica Albu și germană de Anneliese Poruciuc și Andrea Bargan. Prefață de Ioan Holban. Grafică de Nicoleta Bida-Șurubaru
Prezintă: Mioara Pop, Brânduşa Tămaş

Editura ARDEALUL, Târgu Mureş
• Lucian Blaga, Religie şi spirit (ediţie anastatică)
• Eugeniu Nistor, Lucian Blaga – filosof al culturii
• Cornel Moraru, Convergenţe metafizice în opera lui Lucian Blaga
Prezintă: Eugeniu Nistor, Mioara Pop
Editura PRINCEPS MULTIMEDIA, Iaşi
• Colecţia „Biblioteca Ion Creangă”, volumele 25-30

– Aurel Rău, În poveşti cu Ion Creangă (vol. XXV)
– Gavril Istrate, Limba scrierilor lui Ion Creangă (vol. XXVI)
– Emil Precup, Viaţa şi opera lui Ion Creangă (vol. XXVII)
– Adrian Dinu Rachieru, Ion Creangă. Spectacolul disimulării (vol. XXVIII)
– Scrierile lui Ioan Creangă. Poveşti (I). (vol. XXIX). Ediţie anastatică
– Ioan Creangă. Amintiri din copilărie şi anecdote (II). (vol. XXX). Cu 8 ilustraţiuni de Teodor Buicliu. Ediţie anastatică
Prezintă: Acad. Mihai Cimpoi, Ion Buzaşi, Filomena Corbu

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Zrenianin, Serbia) şi
Editura Libertatea (Panciova, Serbia).
– Prezentări de carte şi publicaţii
Invitaţi: Costa Roşu, Todor Ursu

Ora 15,00
ZIUA EUROPEI – eveniment interinstituţional
• Premierea câștigătorilor la concursul de eseuri Societatea românească – societate europeană, ediția a V-a
• Vizionări de filme tematice
• Concursuri interactive
Moderator: Adrian Simion
Invitat: Simion Crețu, Director General ADR Centru

 Lansare de carte: Elena Smeu-Mare, Cioburi de cuvinte, Editura eVertical
Prezintă: Carmen Sînc, Alina Alexandru
Invitaţi: Diana Câmpan, Ioan Adrian Popa
Ora 16,00
Lansare de carte
Editura MARIST
– Dumitru Teodorescu, Mândria vânătorului de munte. Memorii de război
Prezintă: Cristian Mareş
Ora 16,30
Lansări de carte
Editura PRINCEPS EDIT

• Colecţia „EDIŢII CRITICE”

– Mihai Eminescu, Integrala operei poetice (ediţie realizată de Daniel Corbu, prefaţă, note, bibliografie, selecţie studii critice Daniel Corbu)
– G. Topîrceanu, Opera poetică (Integrala operei poetice, ediţie critică de Daniel Corbu)
– G. Topîrceanu, Scrieri în proză (Romane, povestiri, memorialistică, teatru, jurnale, articole, cronici, corespondenţă, parodii în proză). Ediţie critică, bibliografie, note şi selecţie texte Daniel Corbu
– Vasile Alecsandri, Integrala operei dramatice (ediţie critică de Daniel Corbu, prefaţă de acad. Constantin Ciopraga)
– Vasile Alecsandri, Opera poetică (Integrala operei poetice, ediţie critică de Daniel Corbu)
– George Coşbuc, Opera poetică (Integrala operei poetice, ediţie critică de Daniel Corbu)
Prezintă: Nicolae Băciuţ, Mircea Petean, Daniel Corbu

– Daniel Corbu, Rostirea postmodernă. Generaţia poetică ’80 în literatura română

Prezintă: Aurel Pantea, Mircea Petean, Nicolae Băciuţ

Ora 17,30
Lansări de carte
• Valeriu Cîmpeanu, Replici indigeste. Editura Timpul
• Valeriu Cîmpeanu, Singur prin cuvinte. Editura Scrisul Românesc
Prezintă: Aurel Pantea, Valeriu Cîmpeanu

Ora 18,00
Lansări de carte
Editura LIMES
– Mircea Tomuş, Aripile demonului, vol. IV
– Mihai Pascaru, Balade si alte poeme; Glocalizare românească. Impactul comunitar al Proiectului Roşia Montană Gold Corporation
– Liana Mânzat, Visul; Venetica
– România postcomunistă: istorie şi istoriografie (editor Ovidiu Pecican)
Prezintă: Ștefan Borbély, Traian Vedinaş, Mircea Petean

Ora 19,00
Lansări de carte
Editura ALTIP
• Cristian Florin Bota, Gabriela Mircea, Cetea de ieri şi de azi. Secvenţe istorice şi etno-culturale
Prezintă: Gabriela Mircea, Cristian Florin Bota

CENTRUL DE CULTURĂ “AUGUSTIN BENA” ALBA
• Daniel Tiutiu, Făşangii de la Cetea. Editura eVertical
Prezintă: Daniela Floroian
• Maria-Violeta Sârbu, Vin…la Cetea. Editura eVertical
Prezintă: Emil Comşa
––––––––––––––––––-
 Obiceiul făşangilor la Cetea. Prezintă: Ionel Sârbu
 Moment artistic susţinut de Ansamblul folcloric al judeţului Alba
––––––––––––––––

 

 

 

 

 

 

SÂMBATĂ – 10 mai
ALBA MALL, BALLROOM

Ora 10,30
Şcoala de folk. Participă elevi de la Palatul Copiilor din Alba Iulia. Coord. : Daniel Avram

Ora 11,00
Lansări de carte
Editura ORTOEPIA
– Ovidiu Vasilescu, Strigătul sângelui; Echinocţii atemporale
– Nicolae Crepcia, Izvorul dragostei; Comoara curcubeului
Prezintă: Ovidiu Vasilescu
Ora 11,30
Lansări de carte
Editura CRONOLOGIA
– Radu Igna, Hațeg. Vremuri și oameni, fapte și mărturii
Prezintă: Maria-Daniela Pănăzan, Constantin Stancu
– Constantin Stancu, Etemenanki (Ultima săptămână)
Prezintă: Aurel Pantea, Maria-Daniela Pănăzan
– Lőrinczi Francisc-Mihai, Zăbavă pe chaise-longue. Haiku
Prezintă: Valentin Marica
– Lőrinczi Francisc-Mihai, În fagure de rodii. Sonete
Prezintă: Claudia Oancea-Raica
Ora 12,00
Lansări de carte
ACADEMIA ROMÂNĂ, FUNDAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ
 Colecţia Opere fundamentale

Lansată în ianuarie 2000, Colecţia Opere fundamentale, care apare sub egida Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion, publică lucrările reprezentative ale literaturii române clasice şi contemporane, în ediţii de înalt nivel ştiinţific realizate de cei mai buni specialişti în domeniu. Fiecare ediţie din opera unui autor cuprinde, în afara textelor publicate integral, o prefaţă sau un studiu introductiv, tabel cronologic privind viaţa şi opera scriitorului, repere critice, note, comentarii şi, dacă e cazul, indici.
Volumele, prezentate într-o casetă elegantă, sunt imprimate pe hârtie bibliofilă, fiind legate în imitaţie de piele şi imprimate pe cotor cu folie de aur; supracoperta este tipărită în două culori şi celofanată.

 Lansarea volumului:
• Mihai Eminescu, Poezii. Ediţie critică, cronologie, note şi variante de Perpessicius. Introducere de Eugen Simion. Diferenţe textuale şi un comentariu asupra ediţiei Perpessicius de Nicolae Georgescu
Prezintă: Acad. Eugen Simion

 

 

Fundaţia Naţională “Satul românesc”
• Revista „Acasă”
Prezintă: Ion Brad
Invitaţi: George G. Potra, Alexandru Brad
Ora 13,00
Lansare de carte
Editura CARTEA DAATH
– Ioan Gyuri Pascu, Purtătorul de cuvinte
Prezintă: Daniela Marin, Mioara Pop
Invitat: Ioan Gyuri Pascu
Ora 13,30
Prezentare de carte
Editura „ALMA MATER”
– Anca Sîrghie, Literatura pentru copii în contextul beletristicii româneşti; Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul preşcolar şi primar
Prezintă: Anca Sîrghie

Ora 14,00
Lansări de carte
Editura ECOU TRANSILVAN
– Eugen S. Cucerzan, Poezia filosofică românească. Antologie
Prezintă: Ovidiu Pecican
– Ovidiu Pecican, Câteva din secretele romancierului Lucian Blaga
Prezintă: Mioara Pop, Aurel Pantea
– Constantin Blănaru, Părăduirea dascălilor
Prezintă: Monica Grosu
– Rodica Braga, MAIA
Prezintă: Sonia Elvireanu, Constantin Blănaru
Editura eLITERATURA
– Sonia Elvireanu, Rodica Braga: reprezentarea interiorităţii
Prezintă: Gabriela Chiciudean

Ora 15,00 – 17, 00
Lansări de carte
Editura EIKON

– Constantin Cubleșan, Grăbește-te încet –75 (Interviuri)
– Mircea Muthu, Repere culturale transilvane. I. Contribuţii istorico-literare, Editurile Eikon & Scriptor
– Mircea Popa, Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală; Regăsiri creştine
– Vistian Goia, Consemnări critice
– Flaviu George Predescu, Poetul merge mai departe – eseuri despre iubire
– Ioan Şcheau, Filosofia educaţiei

Invitaţi: Constantin Cubleşan, Diana Câmpan, Mircea Muthu, Vistian Goia, Flaviu George Predescu, Mircea Popa
Prezintă: Ion Cristofor, pr. Dorin Opriş, Aurel Pantea, Mihai Pascaru, Vasile George Dâncu

Ora 17,00
Lansări de carte
Editura ARS LONGA
 Colecţia Perseide
– Patricia Tenorio, Fără nume/Sans nom (trad. de Flavia Cosma)
– Sonia Elvireanu, Între Răsărit şi Apus/ Entre le Lever et le

– Dorel Vişan, Psaumes (trad. de Christian Tămaş)
– Christian Tămaş, Le silence blanc

 Colecţia ALIF
– 7 nuvele arabe, antologie şi traducere de Christian Tămaş

 Colecţia Arcadia
– Flavia Cosma, Zgârieturi pe faţa oglinzii folder Ars Longa foto 7

– Ion Miloş, Aforisme (ediţie îngrijită de Catinca Agache)

Invitaţi: Patricia Tenorio (Brazilia), Flavia
Cosma (Canada), Dorel Vişan

Prezintă: Mioara Pop, Rodica Chira, Sonia Elvireanu, Aurel Pantea, Christian Tămaş

Ora 18,00
Lansări de carte
Editura ARHIPELEAG XXI
– Aurel Pantea, Blanca. Fragmente din însemnările unui resentimentar (I)
Prezintă: Iulian Boldea, Alexandru Cistelecan

Ora 18,30
Prezentare de carte şi dezbatere pe tema: Generaţia *60: discursul artistic şi discursul critic. neomodernismul
Moderator: Daniel Cristea- Enache
Invitaţi: Diana Câmpan, Mircea Braga, Constantin Cubleşan, Aurel Pantea

–––––––––––––––
Ora 20,00
 Recital extraordinar Ioan Gyuri Pascu
–––––––––––––––

 

 

 

 

 

 

 

 
Duminică, 11 mai
ALBA MALL, BALLROOM
Ora 10,30
• „Vreau să joc”. Decernarea premiilor concursului de artă plastică pe motive blagiene. Participă elevi ai Liceului de Arte „Regina Maria” Alba Iulia
• „Salvează o carte”. Decernarea premiilor concursului naţional de artă plastică şi eseuri literare

Ora 11,00
Lansare de carte
– Kingsley Chibuzor Nwabia, Basmele din Africa de Sud/ Folktales from South Africa; Andrei’s Painting/ Pictura lui Andrei
Invitat: Kingsley Chibuzor Nwabia
Prezintă: Cristina Smadea

Ora 11,30
Prezentări de carte şi albume de artă
Fundaţia Inter-Art Aiud şi Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud
– Nicolae Kömives, Vânătoare luminoasă cu fiare îngenunchiate
– Freedom and art – without borders; L’Art qui unit; Nations-Water-Cultures
Prezintă: Ioan Hădărig

Ora 12,00
Lansare de carte
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI, SERVICIUL JUDEŢEAN ALBA
– Memoria Arhivelor – primele trei decenii de la făurirea României Mari, Editura Rocarpatica
Prezintă: Dana Zecheru
Ora 12,30
Interferenţe culturale transilvănene
Lansări de carte
Editura Reîntregirea
– Moga Vasile, Jurnal de pelerin, Editura Reîntregirea
Prezintă: Oliviu Iacob

Scriitori din judeţul Alba. Lansări şi prezentări de carte:
– Cornel Nistea, Opinii critice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă
– Aurel Pantea. Ultimul taliban (Poetica neantului). Coordonator: Iulian Boldea, Editura Arhipeleag XXI
– Mircea Stâncel, Dincolo de melancolie, Colecţia revistei Discobolul
– Ion Mărgineanu, Cerneala frigului sau descompunerea iluziei, Editura Grinta; Lăsând tăcerea să vorbească, Editura Grinta
– Gheorghe Jurcă, Captivitatea singurătăţii, Editura Grinta
Prezintă: Sonia Elvireanu
– Maria Cornelia-Postescu, Idoli fără altare, Editura Altip
– Ioan Kamla, Lacrima de râs, Editura Altip
– Madrigaluri, epigrame şi catrene, Editura Unirea
Prezintă: Ioan Hănţulescu
– Veronica Oşorheianu, Căţelul pământului , Editura Grinta
– Sebastian Bazilescu, Microdicţionar etimologic explicativ (cuvinte, expresii, sintagme) pe înţelesul tuturor, Editura Emma Books
– Samson I. Bota, Părţile de propoziţie. Texte din operele lui Lucian Blaga, Editura Emma Books
– Lucia Dăncilă, Grădinile inimii , Editura Altip
– Vasile Grozav, Sfinţii părinţi ai creştinismului, despre exerciţiul fizic şi spectacole, Editura Colorama
– Vasile Ursu, Directorul unităţii de învăţământ, Editura Altip
– Antologia de poezie „Ocrotiţi de Eminescu” (2014), Editura Astra
Prezintă: Silvia Pop
– Revista ETHOS XXI, nr. 24
– Vintilă Avram, Villalonga, vol. IV, Editura Emma Books
– Ştefan Dinică, Mişcarea, Editura Unirea
– Ion Buzaşi, Scriitorii români şi Blajul, Editura Altip
– Virgil Todeasă, Surâsurile realului, Editura Brumar
– Monica Grosu, Ioan Popa şi valenţele evocării, Editura Grinta
– Dumitru Mălin, Târziu, la capătul speranţei, Editura Emma Books

 Cosmin Toma, Atelierul lui Toma, Editura eVertical
Moderator: Mioara Pop
Participă reprezentanţi ai editurilor, scriitori, invitaţi

Ora 16
Închiderea ediţiei a VII-a a târgului de carte

Ora 18,00
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Sala Unirii
 „De vorbă cu Domnul”. Recital de poezie susţinut de actorul Dorel Vişan
–––––––––––––––––––––-

Program pus la dispozitie de Maria-Daniela Pănăzan

Categorii:literature

Profitul reînvestit de la 01.07.2014


ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 23 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, act Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 308 din data de 25 aprilie 2014

Se urmăreşte să se diminueze povara fiscală din economie, prin reducerea sau scutirea integrală a impozitului pe profit datorat de persoanele juridice. Această măsură se înscrie în efortul general întreprins pentru stimularea competitivităţii şi inovării, atragerii investiţiilor, creşterii locurilor de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Aplicarea măsurii conduce la diminuarea impozitului pe profit datorat de persoanele juridice care investesc profitul în activele respective, asigurând în acest mod creşterea surselor de finanţare rămase la dispoziţia acestora cu suma corespunzătoare impozitului pe profit scutit.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se modifică şi se completează după cum urmează:
Scutirea de impozit a profitului reinvestit
Profitul investit în echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit. Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor tehnologice respective. Atenţie! Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2014, în aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut înregistrat începând cu data de 1 iulie 2014.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.
Pentru echipamentele tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări.
Legea se aplică pentru echipamentele tehnologice considerate noi, potrivit normelor de aplicare.
Contribuabilii care beneficiază de prevederile legea au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative.
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
a) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
c) sunt distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
Contribuabilii care beneficiază de prevederile legii nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective.
Prevederile legii se aplică pentru profitul reinvestit în echipamentele tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie 2014 şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”
Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data de 1 iulie 2014.

 

 

 

 

Categorii:PRACTIC

Zborul la Ionuţ Caragea


Marea singurătate a zborului
adevărata lume este a celor singuri
ştii şi totuşi te pierzi în mulţime
mergi lovindu-i cu umerii
pe toţi ceilalţi
şi nimeni nu-şi ridică
perechea ascunsă de aripi
poate că lumea este toată a ta
a celui rătăcit printre oameni
şi cine să zboare
şi cine ştie calea
spre marea singurătate a zborului?

 

 

Ionuţ Caragea

 

Categorii:POEMUL

Liviu Rebreanu: violenţa metafizică, fericire, crucea. Un eseu de Adrian Botez


VIOLENŢA METAFIZICĂ ŞI CRUCEA – ÎN ROMANELE LUI LIVIU REBREANU

Motto: “Dumneata îţi închipui că cel ce ştie mai mult, înţelege neapărat mai mult?

Sau că ştiinţa merge mână de mână cu fericirea?” (Liviu Rebreanu – Adam şi Eva)

 

(fragment)

A-VIOLENŢA METAFIZICĂ – FORMĂ DE CUNOAŞTERE-ÎNŢELEGERE. CLIPA LUI DISMAS

Cine citeşte observaţiile lui G.Călinescu, din a sa Istorie a literaturii române , despre violenţa fizică din romanele rebreniene şi, mai ales, sugestia criticului precum că Rebreanu ar fi incapabil să vadă lumea deasupra instinctualităţii gloatei – rămâne, probabil, surprins că, totuşi, “suveranul” Călinescu îi face romancierului o concesie: “Cu toate aceste inegalităţi, Liviu Rebreanu este un mare scriitor şi pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra ceea ce epoca lui produsese”. De ce tocmai un apologet al violenţei să se instituie în creator al romanului românesc modern – când, slavă Domnului, de la Filimon la Sadoveanu şi de la “sburătorişti”, la dadaişti – avem destui autori romaneşti şi moderni, şi paşnici – în linia lui Balzac, ori Flaubert, ori Dickens, ori Proust, ori… Urmuz, cei atât de calini şi de paşnici?…”Fără violenţă!”…
Romanul Adam şi Eva este scris suficient de devreme (1925 – al treilea, după Ion-1920 şi Pădurea spânzuraţilor-1922), pentru a ne naşte întrebarea legată de semnificaţia şi rostul violenţei din epicul rebrenian – şi a ne şi propune un răspuns la această întrebare. La 6 dintre cele 7 personaje-întrupări ale Masculinului Călător prin Timp (Mahavira-indianul, Unamonu-egipteanul, Gungunum-sumero-akkadianul, Axius-romanul, Gaston Duhem-raţionalistul ateu republican francez şi Toma Novac-românul anamnezei finale) le este distrus corpul fizic prin violenţă, chiar violenţă maximă, complet dezintegratoare a corporalităţii fizice, ţinând de arta sadismului ritualic (cazurile Mahavira şi Gungunum – orbiri, jupuiri ale trupului viu, eventrare, decapitare etc.). Singurul care moare neviolent, aparent prin infarct (“o durere ascuţită i se înfipse în inimă, răsucindu-se adânc ca un cuţit”) este Hans-Adeodatus-medievalistul german milenarist. Întrebarea se naşte spontan: de ce tocmai el ?
De observat că romanul conţine un Maestru Iniţiator în Absolut, pe Tudor Aleman . Acesta îi atrage atenţia neofitului sceptic, Toma Novac , asupra non-identităţii semantice, ba chiar opoziţiei mistice dintre a şti, a înţelege şi a fi fericit: “D-ta îţi închipui că cel ce ştie mai mult, înţelege neapărat mai mult? Sau că ştiinţa merge mână în mână cu fericirea? (…)Dar ce are a face ştiinţa cu sufletul omului? Toate invenţiile şi descoperirile din lume au fost oare în stare să netezească pentru vreun om calea fericirii adevărate, să-i dăruiască o merinde pentru clipa când trece poarta necunoscutului?”
Chiar acestea sunt întrebările, care pun sub SEMNUL SUSPICIUNII/Amăgirii/Iluziei – EPOCA GABRIELICĂ – şi răspunsurile, implicite, prin care se defineşte Epoca Trecerii Pragului Porţii „Necunoscutului” – EPOCA VICTORIEI SPIRITULUI-EPOCA MIHAELICĂ!!!
Singurul personaj al romanului Adam şi Eva care, după ce află tainele Cărţii-Ştiinţă (“cartea cântecelor de vitejie şi iubire”), se leapădă de ea, chiar prin ardere: “aruncă în foc volumul cu file îngălbenite, legat în piele de capră sălbatică”(simbol al dârelor terestre amăgitoare-hipnotice, care-l leagă pe Hans de ispita “sânilor aţâţători” ai Margaretei ) – păstrând doar icoana Sfintei Marii-Singura Neamăgitoare – şi care, o viaţă întreagă, se bate, cu maximă violenţă de duh, pentru mântuirea sufletului, ca fericire a desprinderii de înjosirile cărnii – este medievalistul german Hans. Numai Hans, cel care îl vede clar pe Satan – şi cunoaşte suprema ispită, aceea a ambiguizării Mariei-Fecioara Cosmică, cu Satan-Magdalena Maria(dinainte de pocăire) are dreptul la eliberarea într-o a doua onomastică-identitate(conform normelor monahale) – cea întru divin: Adeodatus(Închinat-lui-Dumnezeu). Lupta lui Hans-Adeodatus este deplină, de o violenţă metafizică teribilă:
a-împotriva destinului numeric: a intrat în mânăstire sub semnul cifrei 13 , opuse Paştelui: “La Paşti am împlinit treisprezece[ani]” – dar sub semnul Viziunii de Dumnezeu – ca şi alt Novice al Lumii – Apostol Bologa, din romanul Pădurea spânzuraţilor – , fapt care produce suprapunerea intrării în chilia abatelui, cu mantra sacră consacratoare de Războinic al lui Dumnezeu: “Benedictus qui venit in nomine Deus!”, producând spaima iniţiatică a Călugărului-cu-Cheile, dar şi identificarea, de către copilul ales de Dumnezeu, a abatelui – cu Imaginea Sacră Protectoare Supremă: “Cu barba albă şi capul tuns, cu ochii înflăcăraţi de o lumină pioasă, părea un pustnic sfânt, rătăcit printre oameni. Hans, parcă l-ar fi cunoscut de mult, se apropie, îi sărută mâna şi rosti rugătoar: -Tată…” De observat, iarăşi, identitatea de privire vizionară, peste obiectualitatea iluzorie a corporalităţii terestre, între copilul Hans-Adeodatus şi copilul Apostol Bologa: “-Dumnezeu vrea şi Sfânta Fecioară – răspunse copilul, cu o lumină mare în ochii limpezi”(Adam şi Eva-1925) ; “Pe obrajii albi, ochii albaştri erau ca două izvoare de lumină: – Măicuţă, am văzut pe Dumnezeu!”(Pădurea spânzuraţilor-1922);
b-(în registru magic-simpatetic) cu arhiepiscopul Willegis, din Mainz – simbol al degenerării sacerdoţiului, prin acceptarea exclusivei identităţi umane terestre: “aştepta din moment în moment să se pornească o ploaie de foc şi pucioasă, care să nimicească cuibul nelegiuirii[palatul arhiepiscopal], precum au fost prăpădite odinioară Sodoma şi Gomora” – căci conştiinţa necesităţii Sfârşitului Ciclului Mundan şi a Judecăţii Divine, Lumea Mundană ca Început al Sfâşitului – se impun ca Realitate Unică, în sufletul celui ales, Războinicului Spiritual-Călugăr, care nu acceptă să părăsească Axis Mundi-Crucea de Aur a Altarului (chiar dacă, precum Apostol Bologa, va rătăci mistic, prin Labirintul Iniţierii Depline-Lumea şi Sufletul Îndoit): “Toată lumea respiră uşurată şi se împrăştie. Adeodatus însă rămase în genunchi, în acelaşi loc, cu ochii la CRUCEA DE AUR de pe altar (s.n.), cu ghimpele dezamăgirii în inimă [marea ispită “modernă” a scepticismului…], aşteptând totuşi minunea”;
c-cu lumea exterioară a ruinelor(simbolizată prin Cetatea Romei), în care nu găseşte Muntele Sfânt-Gargano :”Ruinele din vremurile păgâne îl supărau ca nişte sfidări. Rătăci pe străzile fără viaţă, călăuzit de un călugăr care cunoştea bine Roma şi care(…)îi arătă uliţi întregi, pustii, părăginindu-se văzând cu ochii”;
d-cu oamenii lumii ruinelor: “războaie ce pustiesc în toate părţile, răspândind foametea, desfrâul şi moartea(…). Ajunse să nu-l mai asculte nici copiii, ba unii răutăcioşi asmuţeau câinii asupra lui, când voia să intre în ogradă cu vestea Domnului. Decepţiile nu-l descurajau. Îşi zicea că puterea Diavolului descătuşat e atât de mare că rătăceşte minţile cele mai agere”;
e-cu Cifrele (socoteşte Anii lui Dumnezeu-Vestea Adevărului – cu anii pământeşti…) şi cu Femeia-Ispită, ca Verb Fals : “<<O viaţă întreagă m-am luptat împotriva Satanei şi l-am biruit>>. <<O viaţă pierdută!>> îi fulgeră prin ascunzişurile minţii”. Iar însuşi Satan Arătat, consecutiv viziunii ambiguizante Maria Sacră-Maria Păcatului Carnal, îi “strigă biruitor: -Pe Maria o cauţi, Hans? De ce n-ai căutat-o aievea până azi? Ţi-ai pierdut viaţa împotrivindu-te voinţelor mele, în loc să o urmăreşti numai pe ea! N-ai iubit niciodată, nefericitule, şi doar nimic nu-I mai preţios în lume ca iubirea femeii! Acum ai să mori şi simţi că ai trăit în zadar”. Demonul devenit Apostolul Iubirii… – teribil! Demonul Zadarului – insuportabil!
De fapt, contrar tuturor interpretărilor critice de până acum, noi suntem convinşi că Hans-Adeodatus este biruitor asupra Ispitei Carnale – este ipostaza metempsihotică a Numărului Cinci, prin care toate celelalte ipostaze capătă mântuire şi împlinire: toate imaginile carnale ale iubirii trebuiau să se echilibreze prin Ipostaza Iubirii Suprem-Ideale: Maria. Ipostaza Marianică este ispita şi biruinţa ispitei, totodată – este victoria spirituală a Iubirii, în romanul rebrenian, în general, şi în romanul Adam şi Eva, în particular. Finalul părţii 5 marchează întâlnirea, în absolut, a Alesului Divin-Vizionarului, cu Femeia Cosmică – întru (în fine!) echilibrarea Imaginii Spirituale a Iubirii: Moartea şi “şoapta de iubire”, pentru Hans-Adeodatus, cel “prăbuşit cu faţa la pământ, cu icoana sfântă în braţe” – simbolizează aflarea, în ultima clipă a existenţei terestre, a echilibrului între pământ şi cer, între cele două naturi ale Omului-Modelat-după-Hristos-Dumnezeu. Simbolizează HIEROGAMIA (discret sau secret ascunsă în cartea rebreniană) – căci CINCI este “semn al unirii, număr nupţial(…)număr al centrului, al armoniei şi echilibrului. El va reprezenta, deci, cifra hierogamiilor, însoţirea principiului ceresc(3) cu cel pământesc al mamei(2) ” .
Muntele Sfânt-Gargano a fost aflat: el este Maria – Femeia Cosmică. De observat că Hans se naşte şi creşte sub autoritatea exclusivă şi absolută, tiranică, a Tatălui – deci păstrează, mistic, în suflet, nostalgia Mamei, ca Imagine a Paradisului Refuzat. Deci, în final, când buzele sale vor rosti numele “Maria”-Izbăvirea, iar nu “Margareta”-Ispita, se presupune că lui Hans-Adeodatus a regăsit Paradisul Permisiv. Fericirea – consecutivă (şi real-izată prin), după cum afirmă şi Tudor Aleman – suferinţei/suferinţa maxime/maximă, ajunsă pe muchia de cuţit a pierzaniei semantice a vieţii. Este condiţia lui Dismas – tâlharul de dreapta, pocăit pe cruce, în ultima clipă.
Ca urmare, violenţa continuă, spre/dinspre lume şi sine, îndurată/oferită de Hans-Adeodatus, reprezintă tocmai Şansa Salvării – Iniţierea întru Iubire-Cunoaştere-Înţelegere, ca Hotar al Infernului-Iluzie – spre Paradis. Iată, deci, ce numim noi VIOLENŢĂ METAFIZICĂ: violenţa iniţiatică, absolut necesară, precum NAŞTEREA-CA-VIOLENŢĂ-SMULGERE-DIN-INCREAT (naşterea fizică, dar, mai ales, a doua naştere, cea spirituală, prin labirintul iniţierii) – prin care omul accede la tainele sacre ale universului şi fiinţei-fiinţării.
Considerăm că trebuie privită cu luare-aminte şi povestirea 2, despre egipteanul Unamonu, care nu moare prin chinuri-chinuiri savante – ci prin săgetare, în preajma Iubirii Nevăzute: el, înainte de săgetare, vede statuia lui Hator-Zeiţa Voluptăţii, cea cu cap de pisică – dar buzele lui ţipă numele nevăzutei iubite Isit(de la Isis, zeiţa egipteană a misterului “căsătoriei, simbol al armoniei şi fidelităţii[…], zeiţă sapienţială, posedând arta magiei, a tămăduirii şi chiar pe cea a învierii din morţi”) . Unamonu trăieşte, şi el, sub nostalgia mamei Merit, de care este despărţit, pentru a fi închinat templului lui Osiris-Masculinitatea Cosmic-Solară – dar, mai interesantă este ştiinţa-înţelegere a lui Unamonu (ca autoviolare spirituală), despre moarte-întrupare, urmărind, în spirit-gând(deci, iniţiindu-se în moarte, în viaţă fiind!), traseul sufletului tatălui său, în lumea cealaltă. Asistă la: a-pătrunderea sufletului în Casa lui Osiris; b-la cântărirea sufletului-inimă; c-la atitudinea favorabilă a zeiţei-soră-Lună Isis; d-la verdictul final al lui Osiris:”Biruitor să iasă răposatul ca să umble prin toate locurile, printre duhuri şi printre zei, iar paznicii porţilor Apusului deloc să nu-l oprească!” Iată de ce, prin suferinţa anticipată, a participării la fazele mistic-iniţiatice ale Spiritului Tatălui – Fiului i se permite SĂGETAREA, ca Fixare întru Nevăzutul Divin, cu propensiune spre regăsirea Maternului-Doi.
Dacă Hans-Adeodatus este străpuns de durerea inimii, Unamonu este străpuns de durerea gâtului:
a-inima – simbol al Centrului, Brahmapura(locuinţa lui Brahma, sau Tronul lui Dumnezeu, la creştini),
b-gâtul – simbol al intermediarităţii vitale, al comunicării sufletului cu trupul, “sediu al vieţii, al sufletului sau al frumuseţii”.
Săgetare-Fixare în Absolutul Crucii Cosmice(Nirvana buddhistă), prin cele patru focuri de revolver, realizează abia Toma Novac – rezultanta în Absolut a traiectului labirintico-iniţiatic al metempsihozei, pusă sub semnul mistic 7 – al (Auto)Creaţiei, prin eliberarea de karmă. El devine, astfel, paredrul existenţial al Numelui său – al Logos-ului Nume Divin: Toma=Geamănul(lui Dumnezeu) şi Novacul-Titanul Cosmic, de tip prometeic, înlănţuit de Stânca Absolutului. El este Titanul Inimii – Săgetatul în Inimă – deci este şi sub simbolul (Auto)Sacrificiului – 4(5) -Crucea, şi sub simbolul Plenarităţii Divine – 1. Evident că Androginitatea se desăvârşeşte sub semnul Eva-Viaţă, dar şi a Ilenei-Elena-Focul Cosmic Iluminator şi Constant(helàne=făclie, torţă, sau hèle=strălucirea soarelui).
Violenţa metafizică, între numerele-capitole-etape metempsihotice 2 – 5 – 7, din romanul Adam şi Eva, are trepte de manifestare spirituală evolutivă – deci se dovedeşte a fi indispensabilă iniţierii spirituale, ba chiar considerăm că, la Rebreanu, cel puţin, ea simbolizează însăşi iniţierea spirituală.

 

Adrian Botez
***

 

Categorii:ESEU

Viaţa? O scurtă nebunie cu dragoste şi vicii, semnează Ionuţ Caragea, comentează Florentin Smarandache


Acest exil spiritual continuu

Poetul Ionuţ Caragea

Nu sunt primul care să remarce stilul paradoxist al poetului Ionuţ Caragea, membru de onoare al Asociaţiei Paradoxiste Internaţionale – colaborator la volumul 6 al Antologiei Paradoxiste Internaţionale (antologie ajunsă în prezent la volumul 10, timp de două decenii: 1993-2013), în care îi este publicat poemul de mari dimensini „Analfabetism literar” (52 strofe în care autorul, la fiecare două strofe, foloseşte o singură literă pentru începutul tuturor cuvintelor, cu excepţia strofei finale), şi evidenţiat de Universitatea din New Mexico – Gallup, pentru merite culturale. Alţi scriitori au întrezărit talentul său. Precum Cezarina Adamescu, care vorbeşte despre paradoxul din poezia „Ceva din mine caută ceva” în revista Agero din Stuttgart (recenzie din 9 mai 2009), iar Prof. Dr. Constantin Miu desprinde antinomiile autorului din poemele „Marea singurătate a zborului”, „Cer fără scări” şi „Guru amnezic” (recenzii publicate în revista Sferaonline la 9 august 2009 şi 13 decembrie 2009) .
De curând am putut răsfoi cartea sa “Antologie de poeme 2006-2012”, publicată la editura Fides din Iaşi în 2013, şi să extrag din ea poemul în întregime paradoxist „Să fii poet” pentru volumul 11 al seriei paradoxismului. Versurile sale sunt, într-un grad mai mare sau mai mic, exponente ale oximoronelor, ale zbaterilor interne, ale solitudinii şi exilului. Fiindcă Ionuţ face parte din tagma noastră, a celor cu mai multe ţări, sau cu nici una!… pătura socială a emigranţilor. Exilat de două ori!… mai întâi în Canada, la Montréal (2003-2011), apoi în… România, unde locuieşte şi scrie astăzi (la Oradea).
Nihilism în ideile sale: „viaţa este zero, la puterea doi / şi rămîne zero, nuli suntem şi noi” („Eu la pătrat”, pag. 15). Inutilitate: „sîngele curge-n vene degeaba, sufletul meu e o pală de vînt” („Pot să?”, pag. 165). Introspecţie: „uneori urăsc lumea / pentru că există fără mine / uneori mă urăsc / pentru că exist fără lume” („Prizonier”, pag. 77). Şi obsesia înstrăinării: „Exil în camera de veghe, / Exil în starea hibernală, / Exil la miile de leghe, / Exil în groapa comunală” („Exil”, pag. 147).
Ca stil, repetiţia, din câteva poeme, îmi aminteşte de volumul La Baad, al lui Cezar Ivănescu: „să fii romantic şi să fii un martir, / să fii apatic şi să fii în delir, să fii ruşinea încercată pe dos, să fii degeaba şi să fii cu folos” („Să fii poet”, pag. 194).
Încheiem cu aceste versuri memorabile ale autorului: „aceasta este viaţa, un veni, vidi, vici, / o scurtă nebunie cu dragoste şi vicii” („Festina Lente”, pag. 102). Şi cu maxima latină: Poeta nascitur, non fit (Poetul este înnăscut, nu făcut).

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache,

25 aprilie 2014

Categorii:literature

Semnal, roman de Constantin Stancu: Operaţia, in format electronic


Romanul Operaţia de Constantin Stancu

http://www.bookbyte.ro/ebook-operatia-constantin-stancu

 

Operatia copertaa

Categorii:CARTEA
%d blogeri au apreciat asta: