Arhiva

Archive for februarie 2010

O ISTORIE NECESARĂ DESPRE LITERATURA HUNEDOREANĂ

27 februarie 2010 Lasă un comentariu

O ISTORIE CU SCRIBI

O carte densă despre zona judeţului Hunedoara a scris Ştefan Nemecsek, o carte ambiţioasă despre oameni, locuri, scrierile lor zburătoare, despre speranţă şi tristeţe, despre uitare şi despre unitate şi ruptură în acelaşi timp.
Cartea se intitulează simplu „ LITERATURA HUNEDOREANĂ ( de la începuturi până în prezent ) şi a fost girată de Editura „ Realitatea Românească, Vulcan, România – 2008. E o carte mesaj şi antologie, o carte ambiţioasă şi structurată pe ideea de religie a scrisului la români, o carte în trei volume :
– Analiza şi clasificarea activităţii literare – vol. I;
– Scriitori din Valea Jiului – vol. II;
– Scriitori hunedoreni – vol. III.
Autorul a avut ambiţia de a sonda spaţiul acesta în care au avut loc înfrângeri sau victorii, de a culege date despre fenomen, de a pipăi cu degetele minţii istoria şi de a lăsa deschisă această panoramă a literaturii speciale din zonă. Cuprinsul este unul stufos, dar clar ordonat, pe autori în ordine alfabetică pentru a împiedica războiul scriitorilor cu scriitorii, pentru a da linişte într-un loc în care nu există linişte, pentru că acolo unde sunt furtuni apar şi lumina fulgerului şi …invidioşii …
O enumerare a tuturor autorilor este imposibilă într-un spaţiu atât de mic de cronică de suflet, dar sunt mulţi autori care sunt nominalizaţi în antologie, unii membri ai Uniunii Scriitorilor, alţii membri a istoriei româneşti, alţii membrii ai Cetăţii lui Dumnezeu, alţii scribi de serviciu într-o lume în care subiectul este puternic zguduit de orgolii greu de înţeles.
Valeriu Butulescu, scriitor şi el, are un cuvânt înainte, un fel de introducere în atmosferă, iar remarca sa este una pertinentă: „ singura înviere accesibilă omului rămâne istoria „, iar istoria este o ştiinţă inexactă în sensul că recompunerea faptelor în papirus se face într-un fel superficial, dar ceva rămâne: amprenta oamenilor pe timpul Hunedoarei, ca zonă transparentă şi rezistentă la moarte … o zonă mişcătoare între aur şi munte, între adâncul subteranului şi vârful bradului, pendulând între cer şi pământ, măsurată de timp şi de vers.
Poate că remarca din cuvântul acesta de întâmpinare este una importantă:
„ Ei bine, acei anonimi mărunţi, care se hărăneau uneori cu ovăzul cailor, au pus şi ei virgule colective în cartea încă nescrisă a istoriei. „
Totul începe simplu, dar se dovedeşte a fi foarte complicat pentru că definiţia scriitorului este greu de fixat în termeni agreaţi de toată lumea şi de curentele literare, şi cu mult mai greu pentru ideologiile de toate culorile, de toate experienţele şi ratările posibile în istoria lumii şi a judeţului Hunedoara. Poate va fi foarte greu de înţeles demersul autorului, când România se va reorganiza altfel, pe regiuni, când Europa va dori să ne deseneze altfel în numele democraţiei şi a liniştii, vom privi cu alţi ochi pasajul de pietoni numit literatură hunedoreană … Din cauza aceasta cartea scrisă de Ştefan Nemecsek e o carte care prinde între coperte istoria unei zone aşa cum a fost, istoria scrisă pe riscul artiştilor şi trăită în mod miraculos între credinţă şi necredinţă, începând cu Palia de la Orăştie, semn al credinţei pentru urmaşi …
Ştefan Nemecsek notează scurt: „ Cum era şi firesc, în perioada cercetărilor făcute şi a documentării materialului prezentat am pătruns mai mult, mai adânc, mai profund în „ atmosfera scriitoricească „, pe care mi-o închipuiam că o cunosc. Nu mi-a plăcut deloc ce am descoperit. Multe orgolii, multe ambiţii personale, multe judecăţi pe care nu le-am putut înţelege. „
Depăşind orizontul acesta îngust autorul a constituit antologia ca pe o poveste despre fenomenul scriitor care s-a manifestat în viaţa celor care au avut curajul şi laşitatea de a scrie şi a pătruns în viaţa scribului care scrie cuminte, fără reguli anume la marea carte a lumii, la marea poveste a lumii, continuând adevărul cuprins în cuvintele care se leagă cumva în vers, în schiţă, în roman, în scenariu, în studiu despre limba română de totdeauna şi de oricând, scribul care nu cârteşte la Dumnezeu când i se cere să scrie ceva cu adevărat important: orice om e o valoare în sine, mai presus de regulile dregătorului de moment.
Meritul autorului este acela de a pleca de la povestea scriitorului de hunedoara de la istoria locului, de prezenta mirajul aurului şi a cărbunelui în Ţara Zarandului şi a Văii Jiului, de a schiţa pe scurt fenomenul social, economic, politic şi religios a ţinuturilor care compun arealul numit Hunedoara. În acest areal sunt mai multe ţări care trebuie luate în considerare ca leagăn, ca picior de plai, ca gură de rai, ca miracol.
Mirajul aurului a dat valoare zonei Brad, puterea neagră a cărbunelui a dat valoare Văii Jiului, pomii din zona montană au scris pe cer istoria, curgerea Mureşului sau a Streiului au caligrafiat destinul omului, nimic nu a fost la întâmplare, scriitori au existat pentru că au existat lucruri minunate care trebuiau descrise cumva, iar cuvântul este semn şi armă, apărător al sufletului prin simpla scriere, rostire sau bâlbâire.
Sunt prezentaţi poeţi ai muntelui şi a subteranei, poeţi obiectivi, livreşti, cei care rămân singuri sau abordează miracolul, cei care au scris amar sau care văd lumina, ironici sau boemi, poţi religioşi sau metafizici, poeţi ai timpului lor în stil hunedorean.
Sunt poeţi adică fabuloşi, clasici, tradiţionali, sentimentali, prinşi în valul optzecist, poeţi discreţi care se văd în transparenţa istoriei.
Sunt romancieri sau personalităţi preocupate de teorie şi critică literară, oameni care au tradus sau au scris istorie, sunt cei care au scris pentru copii sau au scris scenarii pentru filme, scribi ai istoriei, adică.
Citind antologia descoperi pe Valeriu Butulescu folosind cuvinte puţine dar profunde, la limita iresponsabilităţii în timp şi la limita responsabilităţii în faţa istoriei. Dumitru Velea declară că între timp a murit dar că iubeşte paradoxismul şi viaţa luminoasă din haiku, ca semn şi nod în Valea Jiului, dar că preferă să fie prezent la banchetul lui Platon.
Descoperi pe Nicolae Uţică între zori şi amurg, câştigător al concursului de poezie internaţională, că poate ivi o asimptotă la eternitate, sau este pasionat de nedeile momârlanilor ori că e nevoie de o memorie de rezervă pentru a rezista în Valea Jiului, în Vale, adică.
Citind antologia înţelegi că există Apocalipsa după Valeriu sau că e un alfabet straniu în care Valeriu Bârgău a vorbit şi continuă să vorbească, că acest poet aparent fragil a pus pe picioare o editură şi a rezistat în jurnalism exact aşa cum şi-a propus să fie: călăuza.
Povestea este interesantă când înţelegi că Mariana Pândaru face un salt mortal, lacrima i se pare amară, ori e ceva miraculos după căderea nopţii, sau poate ambiţia Paulinei Popa care vine spre noi cu mâinile în flăcări, ne invită la nunta cuvintelor şi este atentă la ghilotina sinelui, îmbrăcând rochia nesupunerii. Este un efort pentru o femeie să ţină în fiinţă o editură aşa cum fac Mariana Pândaru sau Paulina Popa, pentru că trebuie să găseşti soluţii să vezi „ piaţa „ literaturii şi să ai o inimă bună pentru a scrie copiilor la modul serios sau matur.
Înţelegi că Eugen Evu a ieşi în lume, a fost premiat dar se reîntoarce mereu în apartamentul său din Hunedoara pentru a scrie, a descoperit tineri care scriu, a inventa o operă importantă şi a alcătui antologii specifice zonei, pentru că este pregătit pentru toate iubirile, stă cu faţa spre stea, că a descoperit amarul mierii sau şi-a amintit că plângea să nu se nască, dar ne transmite sărutul cu privirea şi poartă rănile altuia, propunându-şi să fie stăpânul jocului deşi are temeri că există o purpură iarna. Se regăseşte în cartea întâlnirilor, acolo unde a pregătit banchetul lui Eugen Evu.
Citind antologia tresari când vezi că unii au trecut dincolo, în zona nedefinită pentru a o defini, că Ionel Amăriuţei când trăia a privit printr-un ochean întors şi s-a simţit vinovat de plecarea cocorilor.
Înţelegi frământarea lui Miron Ţic şi pasiunea sa pentru scris, pregătit pentru miracolul zăpezilor şi are curajul de a face o invitaţie la dragoste la o vârstă matură, pasionat de călătoria spre izvoare, ca simplu martor insolit.
Dumitru Hurubă e pe contrasens şi ca scriitor de umor a nimerit în rezervaţia de zăpăciţi pregătind pentru contemporani o carte de colorat mintea în timpul insomniilor sale binefăcătoare în care a descoperit că … bunica are un amant.
Reflectezi la viaţa de dascăl în judeţul Hunedoara când citeşti cărţile lui Radu Igna, când pricepi că a existat o vâltoare a istoriei şi că la un moment dat nu se întâmplă ceva deosebit în viaţa unui dascăl, doar o revoluţie, sau că există o armonie specifică tocmai la Snack Bar, o armonie a mitocanilor pregătiţi să preia puterea economică, politică sau de orice fel, numai să fie acolo, iar parlamentul lor e la bar …
Descoperi mulţi nonconformişti, revoltaţi sau visători, uneori la marginea misiunii autoimpuse de scriitor, pregătiţi să rateze ţinta şi chiar o ratează.
E lume care a fost şi ai revelaţia că în ţinutul Hunedoarei s-a ivit Palia de la Orăştie, iar autorul face bine că insistă pe fenomenul scrisului adânc şi pe istoria acestei scrieri de excepţie pentru literatura Română, pentru că prin ea ne dovedim că putem exista în eternitate.
Autorul antologiei, Ştefan Nemecsek este un scrib al esenţelor, captează fenomenul vieţii literare în regiunea Hunedoarei ca pe mişcare importantă şi priveşte literatura ca mod de evadare în eternitate, cu toleranţă, ca pe o singură temă mereu actuală. Cărţile sale „ Controverse filozofice „ sau „ Toleranţa în filozofia lockeeană „ indică spre un demers serios şi necesar în istoria recentă a României. De remarcat şi lucrarea sa de sinteză : „ PRESA HUNEDOAREANĂ ( de la origini până în prezent ), antologie în două volume, apreciată pe plan internaţional şi dosar de trecut râul istoriei.
De ce a scris Ştefan Nemecsek această carte despre literatura hunedoreană ?
E o întrebare la care dânsul răspunde exact şi modest: pentru că în decursul timpului peste numele şi personalităţile multora din scribii de hunedoara se aşternuse uitarea şi nu era drept, pentru că aceşti români au scris în limba română şi majoritatea au fost consideraţi ca modele umane şi profesionale demne de urmat pentru generaţii de oameni care au fost, sunt şi vor fii în acest ţinut marcat de strălucirea miraculoasă a aurului şi blestemul aurului şi de forţa cărbunelui care a pus în mişcare lumea în secolul al XIX –lea şi în secolul al XX-lea, lăsând deschise speranţele la civilizaţie.
În loc de concluzie, aş menţiona doar atât: Palia de la Orăştie a fost rodul a cinci cărturari români: Mihai Tordaş – „ episcopul românilor din Ardeal „; Ştefan Herce – „ propovăduitorul Evangheliei în Sebeş „ ; Efrem Zacan – „ dascălul de dăscălie a Sebeşului „; Moise Peştişel – „ propovăduitorul Evangheliei în Lugoj „ ; Archirie – „ protopopul Hunedoarei „ .
Multe persoane care declară că iubesc cultura nu ştiu că au existat aceşti cărturari care mărturiseau că Palia de la Orăştie este doar pârga până când Dumnezeu va îngădui să apară şi alte scrieri.
Antologia Literatura Hunedoreană probează că Dumnezeu a îngăduit a se tipări şi scoate şi alte cărţi pre limba română … şi va îngădui pentru că ne priveşte altfel, priveşte la inima oamenilor, nu la chipul, la titlul sau funcţia lor, la modul cum se îmbracă sau înjură, la modul cum uită …

Constantin Stancu

Categorii:literature Etichete:

LEGATURI LA PETROSANI

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

UN POD PESTE EUROPA

Locuitorii din municipiul Petrosani si cei din localitatea Smedjebacken-Suedia vor deveni frati, dupa ce autoritatile locale au decis ca cele doua orase sa se infrateasca. Actul de infratire va fi semnat la Petrosani la inceputul lunii martie, cand o delegatie din localitatea suedeza va vizita zona. „In perioada 2006-2008, reprezentanti ai comunitatii din Petrosani au fost implicati in proiectul ‘EU villages-meeting points for citizens in Europe’, alaturi de parteneri din Suedia, Cipru si Irlanda. Proiectul a avut succes, bucurandu-se de aprecierea Uniunii Europene, astfel ca in noiembrie 2008, a obtinut locul I la categoria Comunicare. La inceputul lunii februarie, partenerii din Smedjebacken si-au manifestat dorinta de a veni la Petrosani in vederea semnarii protocolului de infratire si demararii discutiilor pentru continuarea proiectului ‘EU villages'”, conform primarului municipiului Petrosani. Delegatia oficiala suedeza se va afla in municipiul Petrosani in perioada 2-4 martie, punctul principal al acestei vizite fiind momentul festiv al semnarii protocolului de infratire in data de 3 martie la primarie. FOTO: FAMILIA, SCLUPTURA IN LEMN ROMANESC

Categorii:literature Etichete:

IMAGINI DE CĂLĂTORIE: ROMA

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

Categorii:literature Etichete:

UN SEMN DE 1 MARTIE 2010, DRAGOSTEA CARE ACOPERĂ TOTUL

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

1Co 13:1 Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n’aş avea dragoste, sînt o aramă sunătoare sau un chimval zîngănitor.
1Co 13:2 Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n’aş avea dragoste, nu sînt nimic.
1Co 13:3 Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n’aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
1Co 13:4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie,
1Co 13:5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndeşte la rău,
1Co 13:6 nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr,
1Co 13:7 acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul.
1Co 13:8 Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfîrşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfîrşit.
1Co 13:9 Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte;
1Co 13:10 dar cînd va veni ce este desăvîrşit, acest „în parte” se va sfîrşi.
1Co 13:11 Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd m’am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
1Co 13:12 Acum, vedem ca într’o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.
1Co 13:13 Acum dar rămîn aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

FOTO: PICTURĂ DE VAN GOGH

Categorii:literature

PRACTIC: 1 MARTIE 2010 ADUCE MODIFICĂRI LA OFICIUL REGISTRULUI COMEŢULUI

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

ACTIVITATEA FIRMELOR SE VA ACTUALIZA DOAR PLĂTIND TARIFUL, ADIO GRATUITĂŢI
26 FEBRUARIE 2010 a fost ultima zi in care persoanele juridice si dezmembramintele fara personalitate juridica ale acestora, cat si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice in mod independent sau asociatiile familiale isi puteau modifica gratuit obiectul de activitate, conform noii clasificari a activitatilor din economia nationala (CAEN Rev. 2). De la 1 martie, aceasta operatiune va costa peste 150 de lei.

Incepand de luni, 1 martie, actualizarea certificatului de inregistrare cu noul cod va costa 150 de lei, la care se adaga pretul publicarii in Monitorul Oficial( la 100 de lei/pagina), acesta putand varia in functie de numarul obiectelor de activitate ale companiei.

Actualizarea obiectului de activitate se va face in baza urmatoarei documentatii:
– Cererea de actualizare a obiectului de activitate conform CAEN Rev.2 (prevazuta in anexa la HG nr. 322/2008; poate fi obtinuta de pe site-ul http://www.onrc.ro sau de la Oficiile Registrului Comertului);
– Certificatul de inregistrare in original;
– Daca este cazul, imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale;
– Dovezile privind plata tarifelor legale pentru transmiterea documentelor prin posta (daca se solicita transmiterea documentelor prin posta);

Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal va efectua actualizarea si va elibera solicitantilor un nou certificat de inregistrare.

In situatia in care se solicita modificarea actului constitutiv, precum si actualizarea obiectului de activitate, solicitantul va depune o cerere de inregistrare si, separat, o cerere de actualizare a obiectului de activitate conform CAEN Rev. 2.

La cererea comerciantilor, se va elibera si un extras de registru cuprinzand obiectul de activitate actualizat conform CAEN Rev. 2, cu specificarea domeniului principal si a activitatii. Aceasta operatiune nu este, insa, scutita de plata taxelor.

Pentru a primi extrasul de registru, solicitantii trebuie sa depuna la ORC o Cerere comanda eliberare acte (in original) si dovada privind plata taxelor pentru eliberarea registrului.

Certificatele constatatoare emise potrivit Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, eliberate conform procedurilor de solutionare a cererilor existente anterior intrarii in vigoare a Ordinului presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, isi pastreaza valabilitatea, insotite de extrasul de registru.

TARIFE NOI LA ORC
Tariful pentru eliberarea off-line de informatii privind unele date de identificare a unei firme, precum denumire, forma juridica, cod unic de inregistrare, numar de ordine in registrul comertului, sediu social, a fost eliminat pentru a facilita accesul unui numar mai mare de comercianti la informatiile furnizate de Oficiul National pentru Registrul Comertului (ONRC).

HG nr. 113/2010 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 130, din 26 februarie 2010.

Potrivit ONRC, prin acest act normativ au fost reduse tarifele de eliberare off-line de informatii pe serii de firme grupate pe criterii, in functie de numarul de firme despre care se solicita informatii: intre 101-500 firme – reducerea va fi de 20% (in loc de 10% cat era pana acum), intre 501-1.000 firme – reducerea va fi de 30% (in loc de 20% cat era pana acum), intre 1.001-10.000 firme – reducerea va fi de 40% (in loc de 30% cat era pana acum).

De asemenea, pentru eliberarea off-line de informatii inregistrate in registrul comertului, precum numar de ordine in registrul comertului, denumire, forma juridica, cod unic de inregistrare, sediu social, durata de functionare, activitate principala, activitati secundare, capital social, activitati autorizate, informatii cu numar variabil de aparitii referitoare la: asociati/actionari, administratori/cenzori/reprezentanti, sucursale/subunitati/sedii secundare, informatii din situatiile financiare anuale, alte categorii de informatii va fi de 0,85 lei pe informatie distincta sau indicator financiar.

Actul normativ prevede ca, pentru a obtine informatii off-line in termen de 48 de ore, se va aplica un tarif suplimentar, reprezentand 50% din taxa normala.

Totodata, in cazul renuntarii la cerere inainte de solutionarea acesteia, al neprestarii serviciului de inregistrare in registrul comertului ori in situatiile in care se achita eronat sau in plus fata de suma stabilita prin prezenta hotarare, taxele, tarifele si comisioanele se vor restitui persoanei care a initiat solicitarea.

Categorii:literature Etichete:

UN HUNEDOREAN DE „SUCCES”

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

Gheroghe Pogea a plecat de la un salariu de 1.200 euro la Ministerul de Finante la un salariu de 4.000 euro la Fondul Proprietatea.

Pogea a avut un salariu d 5.400 lei (1.200 euro) pe luna in calitate de ministru al Finantelor Publice in perioada 2008-2009, potrivit declaratiei de avere.

In calitate de membru al conducerii Fondului Proprietate, functie pe care o ocupa in prezent, el castiga de peste trei ori mai mult, respectiv aproape 17.000 lei (peste 4.000 euro) pe luna.

Salariul presupune indemnizatia de membru al Consiliului Fondului Proprietatea si al unui numar de comitete consultative, conform Ziarul Financiar.

Castigul lunar al unui membru in Consiliul Fondului se ridica la 17.000 lei, ajungand la un total anual de peste 200.000 lei.

Categorii:literature Etichete:

POETUL CONSTANTIN STANCU – LAUREAT AL PREMIILOR PROVINCIA CORVINA, REDACTOR AL REVISTEI NOVA PROVINCIA CORVINA SI PRIETEN AL CELOR CARE IUBESC FRUMOSUL

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

Categorii:literature Etichete:

ŢINUTUL HUNEDOAREI

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

FRUCT PÂRGUIT DIN IUBIRE

Scriitorul Gligor Haşa este un ambiţios, are spirit didactic şi iubeşte ţinutul Hunedoarei. „ MINUNI ŞI ENIGME ÎN ŢINUTUL HUNEDOAREI” – Editura Călăuza v.b. Deva, 2005 este o carte documentar despre acest loc de ţară, o carte în care redescoperi lucruri neştiute şi mituri care au fost şi rămân. Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat apariţia cărţii. Domnul Mircea Ioan Moloţ, preşedintele consiliului a avut o scurtă apreciere despre carte pentru că în felul acesta românii vor cunoaşte şi mai multe despre români. E o pledoarie din dragoste pentru un loc de legendă şi o clarificare a vorbelor, poveştilor, a imaginii spirituale despre o ţară în ţară.
Citind cartea poţi descoperi faptul că pe aceste locuri a fost cândva un ocean primordial Tethis şi că zona Mureşului în limita Orăştiei a fost, este şi va fi un centru civilizator al omenirii.
De pe Columna lui Traian citim drumurile istoriei care ating şi zona Hunedoarei, pe aici au fost urieşi, iar strămoşii noştri au inventat un anume fel de a scrie. Citeşti cu uimire că o femeie din Apuseni a fost soţie a regelui Solomon, probabil una dintre ele, dar a fost acolo.
Autorul se apleacă din dragoste pentru istorie asupra vremurilor lui Decebal, a civilizaţiei dacilor, a comorii care a stârnit şi stârneşte discuţii şi aprinde minţile oamenilor.
Atent la geografia istorică Gligor Haşa ne prezintă cetăţi şi castele din Ţara Haţegului, redesenează limita dintre mit şi adevărul care a fost în acest loc.
Sunt enumerate locuri importante din ţinut precum Deva, Cincişul, Săcărâmb, Roşcani, Prislop, etc. Fiecare loc are oamenii săi, are tradiţiile sale, sunt acolo minuni care au sclipit o clipă, au fost oameni care au sfinţit locul.
În carte scriitorul prezintă şcoala campionilor de la Deva, şcoala cu profil de gimnastică şi atletism unde s-au format şi s-au impus în lume Nadia Comănici, Emilia Eberle, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivaş, etc .. campioanele care au uimit lumea. Amintirea succeselor din domeniul sportiv va rămâne ca o minune a locului, femei care au biruit …
Acest tur de forţă şi tandreţe făcut de reporterul istoriei a fost probabil necesar, s-au fixat câteva repere despre Hunedoara, s-au restabilit ierarhii, s-a fixat în memoria colectivă faptul că pot exista minuni aproape de noi, că enigmele care au uimit lumea încep aici, că Retezatul, sau Mureşul, sau zona Orăştiei sunt locuri extraordinare care merită vizitate.
„ Cele două laturi ale firii privesc şi această carte, plămădită din mers, colindând locuri, cunoscând oameni, certând istoria prin mărturii; trecând plaiuri, colindând poteci, însoţind cursuri de ape opri cutezând pe creste de munţi la toate rotirile de anotimpuri; pendulând nostalgic, ca împătimit visător, între prezent şi trecut ca între verdele crud al ierburilor în primăvară şi albul imaculat al zăpezilor din Retezat. Mereu cu râvna către adevăr şi frumos prin acest nepereche Ţinut al Hunedoarei, marcă şi inimă de ţară. „ – Aceasta este mărturia autorului în prefaţa la carte, o pledoarie din dragoste pentru legendele locului.
Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp.
Cartea conţine scurte eseuri, reportaje, minute despre fiecare temă şi fiecare loc, se fixează în mod sintetic ideea că ceva se întâmplă aici şi parcă nu avem ochi la inimă să vedem. Bătăios cum se autocaracterizează, scriitorul emite ipoteza interesantă şi tulburătoare: CAPITALA ROMÂNIEI ÎN ŢARA HAŢEGULUI ? Eseul are argumente, fapte, dovezi arheologice, idei ale istoricilor, decizii ale conducătorilor României în acest sens. Puţin ştiu despre aceste evenimente, puţini acceptă schimbările din domeniul culturii, dar gândul despre un adevăr ale istoriei ne atrage şi ne face mai puternici. Ideea este reluată de Gligor Haşa într-o altă carte cu titlu exact: Haţegul – adevărata Sarmizegetusa, carte apărută în anul 2009. Brusc vedem că există o memorie în care locuim.
În mod evident scriitorul abordează şi mituri locale precum acela al Cetăţii de Colţ, loc ce a stat în atenţia lui Jules Verne, ori ipotezele plauzibile privitoare la semnul heraldic al Corvinilor, sau frământările care au fost la Săcărâmb în goana după aur în stil românesc. Chiar Eminescu în scrierea sa Geniu pustiu a avut în atenţie pe Avram Iancu, legenda care străpunge memoria moţilor.
Autorul scrie simplu, exact, despre Ţinutul Hunedoarei, doreşte să depună mărturie despre zona aceasta, să lase o pată de culoare în memoria locului şi a ţării. Citind cartea descoperi că istoria e aproape de noi, facem parte din ea, o putem focaliza în sentimentele noastre şi în viaţa de zi cu zi.
Minuni şi enigme, cuvinte şi gânduri, imagini şi eternitate pe trecerea de pietoni.
Păcat că această carte nu are şi fotografii color, cele în alb – negru par sărăcăcioase şi superficiale, probabil nu au existat fonduri pentru a susţine acest exerciţiu de memorie, poate vom regreta că am rămas la memoria noastră alb – negru, e prea puţin pentru o ţară care se vrea în Comunitatea Europeană …
Carte este un fruct pârguit din iubire, din adevăr şi legendă, afirmă autorul …

Constantin Stancu
Februarie, 2009

Categorii:literature Etichete:

OGLINDA VERDE

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

VERBUL ÎN NUDITATEA SA

„ Oglinda verde „ este pentru Eugen Evu volumul de versuri în limba română şi limba franceză concomitent, o încercare de a evada într-o altă cultură şi într-un alt spaţiu spiritual, sub privirea atentă a Lindei Bastide, Ex Vicepreşedinte al Societăţii Poeţilor Francezi, de fapt o variantă a trăirilor unui poet român consacrat spusă mai altfel, în efortul de a se apropia de oameni.
Cartea a apărut în anul 2008 în colecţia „ Poetes a vos plumes „ – Paris şi beneficiază de un argument scris de Linda Bastide referitor la metaforele plasticizante, ivite dintr-un postmodernism controversat şi corosiv în care au căzut mulţi autori, dar din care poetul de faţă a reuşit să se eschiveze.
Eugen Evu însă evadează din ritm, acceptă starea poetică autentică, dar şi suferinţa de a rămâne sub puterea unei vieţi misterioase ca un vers argintat în scrierile vechi, armonizate cu vitalitatea descoperitorului, a inginerului de metafore într-o fizică a formulelor care ne conduc spre relativitatea unui sentiment neauzit de lumină.
De ce oglinda verde, de ce această metaforă ?
Poetul crede într-o patrie a poeziei pure în care te vezi viu, dincolo de limitările zilnice, este confirmarea transcendenţei spre divin …Poate că oglinzile au clorofila eternităţii, ele pot prelucra sevă la lumina inimii …
Experienţa aceasta, cu ieşire spre marea literatură a Europei, vine dintr-o stare a poetului captiv într-o culoare, e joc de cuvinte târzii în căutarea lui Dumnezeu şi talentul de a reface relaţiile dintre cuvinte, de a redescoperi alăturări de cuvinte contradictorii, dar care se apropie, busc, prin prospeţimea mesajului, a ideii …
Sincer, ca de obicei, artistul se deschide spre celălalt, dintr-o dragoste mai puţin înţeleasă în vremurile noastre, de fapt şi mărturiseşte: „ eu sunt timpul meu / Nimic altceva „ – e un curaj nebun, e curajul proprietarului de secunde alunecoase în oglinda verde. Amprenta iubirii unice, sămânţă a vieţii şi smulgere din moarte, îl marchează pe poet, îl motivează spre altceva, cum şi sugerează …
Când priveşte spre lumea în care trăieşte, o lume care a uitat modul cum se face binele pentru celălalt, Eugen Evu vede suferinţa celor prinşi în Eternul Acum, iar poetului îi rămâne şansa de a se sinucide prin opera sa, e capcana în care a căzut omul : „ Într-o lume care îşi germinează cultivă / Promovează determină şi îşi devoră / chipul / …
Luciditatea şi capacitatea de a vedea din afara tragediei este personală şi deschisă pentru învierea prin operă, iar poetul rămâne fidel acestui demers …
Citind aceste poeme puse în volum descoperim curajul omului de a înfrunta destinul cu pasărea morţii pe umăr , poate o viaţă, poate două, adunând şi tinereţea cea de toate zilele …
În alegerea făcută, Eugen Evu a optat pentru poeme pătrunse de misterul vieţii sale, pentru poeme în care a picurat eternitatea, chiar dacă moartea e aproape, atât timp cât îi trăim pe alţii, având un creier oglindă, multiplu cu etern, sub puterea matematicii divine: ascuns nume în număr …
Scriitorul insistă pentru cunoaştere : „ Savoir ! Am strigat şi am dat nume vântului / Care din sine se – nalţă, sieşi piere. Cum nici n-ar / fi. / Eram deasupra apelor ca un izvor al trădării. / Savoir ! am făcut saltul cascadei / Înţelegând deodată. Imaginea curge – / Iar Dumnezeu e privirea. Deci Legea. / ( A şti )
Temele sunt profunde: omul, logosul, moartea, taina, dorul, iertarea, biologul interior, jocul de-a poezia, lumina ca rană a vederii … O carte în care Eugen Evu s-a străduit să prindă esenţa poemului său dintotdeauna, să lase o idee într-o limbă în care cuvintele sună altfel : „ La lumiere blessure de la vue „ . O suferinţă spusă altfel, pentru ca omul să înţeleagă … să cunoască, să fie conştient de oglinda verde din aproapele aproape …
„ Vai lume cum trec anii / Prin noi / cu plugul greu şi / tot mai adânc / înjugat la zloate şi vânturi / şi ploi „ – Vinul cel vechi.
Carte prezintă în final volumele scrise de poet, scrierile sale, pe scurt, o viaţă în care a dus pasărea pe umeri …
Linda Bastide afirmă despre „ Le miroir vert „ : Dând limbajului puterea de a traversa culisele tăcerii, şi poetului Eugen Evu pe cea de a exprima nevoia sa de a zice, dând poemului scrierea sa particulară şi dând, în sfârşit, celui care citeşte, rolul de cercetător care caută falia prin care să prindă verbul în nuditatea sa, pentru a pune astfel jaloanele unei totale comunicări cu ea, iată poezia lui Eugen. „
Sunt aprecieri care vin sincer dintr-o zonă a culturii europene, semn că poezia poate avea ecou încă, dincolo de implementarea monedei euro în economia de graniţă dintre a fi şi a nu fi …
Într-adevăr poetul pare preocupat de a intra în oglinda verde prin versul său ars până la ultima consecinţă a creierului care prinde secunda în mirajul ei de a deveni eternitate verde …

Constantin Stancu

septembrie 08

Categorii:literature Etichete:

POEME PENTRU ŢARA HAŢEGULUI DE EUGEN EVU

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

POEME HATEGANE
de Eugen Evu

Doina de jale aina daina

Uitat de somnul ierbilor întoarse
Spre mumele păduri ce le-au visat
Din seminţii de anotimpuri arse
Mă-întoarce gând desculţ spre vechiul sat

Acolo altui timp, cel dăruit,
Se spune din ursite şi eresuri
S-au stins bătrânii veacului murit
Cu fiecare-n muntele din şesuri

Nici secerişuri nu mai sunt acum
Nici semănate pagini mari sub pluguri
Au năboit doar rugi cu sfânt parfum
Şi-n cimitir sălbăticiţii struguri

S-au scufundat şi crucile de stei
Şi numele străbunilor sculptate
De dălţile ştirbite de scântei
Nu ai pe cine plânge pe-nserate

Pe Valea Bună ară vânt mistreţii
Pe garduri mierle cuibul nu-şi mai fac
Viespii de foc au ciuruit bureţii
Pe nucul rămuros stropit cu var

Străini de sat din cealalată lume
Au retezat omizile livada
Buna şi Moşul au murit cu nume
În arhivariul viscolind zăpada

S-a scufundat şi casa cu cerdac
Sub cerul dac văzduh de duh văzut
Luaţi-mi cuvintele să tac, să tac!
Murit-au părţi din mine, cel născut

Doină de jale –n melos aina daina
Al cui e gândul orb împresurat
Cerşind să iarăşi vadă-n veacuri taina
Pe care-au netezit-o morţii-n sat ?

Cei încă vii ţipenii vin şi pleacă
Nici vorba n-o mai ştiu, nici rânduiala,
Spre alte ţări copiii noştri pleacă
Se-alungă singur timpul, ca spoiala

Ah, moartea satului ca rădăcină
E a altoiului lângă butuc
Pietrosul sâmbur ce-a plesnit lumină
Se stinge orb în guşa vreunui cuc

Vin grauri lacomi cu iuţeala nopţii
Şi pradă de pe vârfuri zvon din rai
Miresmele a tot ce-i viu au damful morţii
Se surpă şi fântânile din grai

De cauţi o vorbă tu eşti retrogradul
Viermele-n poame-i harnic şi mutant
Cum tot ce-a despărţit în viu hazardul
Să-şi afle jertfa cosmicul păcat

Bineţe nu mai dau pe drum niciunii
Satul căzut spre munte răsucit
Ca arătura-n spulberul furtunii
Şi drumu-mi sare-n spate-n plinul lunii,
Sălbăticit.

Sfânt laptele din ţâţele femeii
Seacă izvoare gemene-n făptură…
Ne răzleţim cum altădată zeii
În legea-nstrăinată din scriptură.

Abis dintre sărut şi muşcătură
Abis dintre sărut şi muşcătură

Amintirea

Fecior te căutam desculţ prin lanul de cânepă
Complici subtalaz ameţitor de hlamide-aurii
Vântul ardea rotunjind aşternut sacru
sub zumzet de roiuri
Trântindu-ne umbra spre pădurea din vis
Şi era un izor ca un cuib de mierlă cu tril
între coapse de piatră vie gemând
Cetluit cu licheni violet tremurând rupt sigiliul
Între noi înreruptă cânta stigma lumii bătrână.

Tu acolo suspin de aure dinaintea cuvântului !
Primit darul sărutului precum sâmburii-n fruct
Neruşinea luminii se ascunse atunci prin suspine.
Goliciunea ta m-a văzut adulmecându-mi vigoarea
Contopind iarăşi sfera ce dulce vibra
Cu dintotdeauna ştiut-neştiuta ei
febră a neştirii de-o moarte…

Ah, din cer muşcătura ritmând increatul!

Pulsaţii gemene şi zvâcnet dual
Undeva, fără timpul murit al memoriei,
Extaz indicibil
Sub rozalb liliac înspumatul-i ciorchine.

Şi prin poarta cuvântului
Am recăzut în mister.

Categorii:literature Etichete:

MESAJUL …DUPĂ EUGEN EVU

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

MESAJUL POETICII PENTRU NOI
je vois un homme épouvanté qui me ressemble et qui me fuit.
“poetics of relation” este conceptul asupra caruia insista Edouard Glissant (Galimard, 1990, University of Michigan, 1997). Scriitorul originar din Antilele franceze ii numeste ca primi poeti ai relatiei pe Victor Segalen, Raymond Roussel si Rousseau Vamesul, primii creatori care lasa sa se intrevada repercursiunile imediate pe care un eveniment dintr-o cultura indepartata le are asupra unui individ in modernitate (op cit, p. 27). O data cu micsorarea teritoriilor neexplorate din punct de vedere geografic, actul descoperirii unui celalalt este inlocuit cu actul intelegerii celuilalt ca o civilizatie straina.

Dar aceasta “intelegere” are un sens foarte agresiv.
In realitate, evenimente petrecute in spatii indepartate au impact mult mai mare asupra unui individ, din punct de vedere personal, decat pot sa aiba evenimentele personale, familiale.

Glissant distinge limbajul vocal de cel practic, si invoca nevoia de decolonizare a limbilor creole,

prin «conspiratia ascunderii sensului».

Eliberarea de normele conventionale de transparenta a limbajului,
deci folosirea deliberata a opacitatii lingvistice este folosita ca un instrument de politica poetica. In istoria literaturii, in acelasi fel poate fi interpretata optiunea lui Dante pentru italiana vernaculara in locul latinei imperiale. («Patke, Rajeev S., in Postcolonial Poetry in English », Oxford University Press, 2006, p. 98)
Sensul este ascuns pentru ca sensul este cel pe care marile colonizari incearca sa il reorienteze.

Categorii:literature Etichete:

UN SCURT POEM DE DUMINICA

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

PLÂNGÂNDU-L PE IISUS

Plângându-L pe Iisus – un copil
Adormi la ferestrã: şi-L vãzu pe Ucis
Plutind lin – lebãdã sângerie
Scurgându-se-n cântecul ultim – spre
Lac

Rãnile Lui erau tot atâtea ciudate
Lumini – guri de peşteri – strãpungând spre
Orbitoare Grãdinã

Şi copilul – în vis – o porni spre
Eternele dimineţi – iar
Când s-a trezit – nu mai avea
Nicăieri de ajuns

*
Adrian Botez

Categorii:literature Etichete:

POEZIA DE DUMINICA

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

ECCLESIASTUL IN VERSURI DE EUGEN DORCESCU
– FRAGMENT –

La toate câte se petrec sub soare
Eu inima mi-am pus. Să le cuprind.
Văzut-am om pe om obijduind,
łinându-l sugrumat, fără cruţare.
Îl stăpâneste-n jaf si silnicii,
Îl stăpâneste, spre-al neferici.
Văzut-am păcătosi, la-ngropăciune
Purtaţi cu mare pompă si-ngropaţi.
Iar pe cei drepţi din templu alungaţi,
Stând singuri în cetate si uitaţi…
Si-aceasta este tot desertăciune.
Fiindcă păcătosul nu-i de-ndată
Sters de sub soare pentru gestul său,
De-aceea fiii oamenilor cată
Ei însisi cu-ndrăzneală către rău.
Si totusi, ticăloasa făptuire
De-ar fi si însutită, de-ar dura,
Eu stiu că priveghează Cineva.
Deci, orisicât le-ar fi acum de greu,
Cei drepţi să nu se-nnegure-n mâhnire :
Eu stiu că parte au de fericire
Doar cei care se tem de Dumnezeu,
Doar cei ce se sfiesc în faţa Sa.
Omul infam si crud, fără de lege,
E-asemeni umbrei care se destramă.
Nu-i fericit. Nimic nu se alege
Din zilele-i pribege ca o scamă.
Sunt iute-trecătoare si betege –
De-aceea : Că de Domnul n-are teamă !

Categorii:literature Etichete:

SCLUPTURA IN BRISCA DE EUGEN EVU

25 februarie 2010 Lasă un comentariu

Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: CASA DE MARCAT

25 februarie 2010 2 comentarii

CASA DE MARCAT

In relatiile comerciale cu persoanele fizice, ordonanta de urgenta a guvernului nr. 28 din 25 martie 1999 obliga atat vanzatorii care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul cat si prestatorii de servicii sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Aceasta obligatie revine comerciantilor doar in situatia in care incasarea contravalorii bunurilor livrate si a serviciilor prestate are loc in numerar.
Mentionam cateva obligatii legislative ale agentilor economici referitoare la casele de marcat, pentru a nu pierde dvs timp pretios cautand in zeci de legi stufoase:
– Toti agentii economici care efectueaza tranzactii cu persoane fizice sunt obligati sa posede case de marcat fiscale. Daca lucrati doar cu persoane juridice, puteti emite facturi si chitante catre acestia fara a fi nevoiti sa cumparati casa de marcat.
– Nu aveti voie sa incepeti activitatea unui punct de lucru inainte de a avea fiscalizata casa de marcat.
– In termen de 24 de ore de la fiscalizarea casei de marcat trebuie sa va prezentati la Administratia Financiara de care apartine punctul de lucru, cu o Declaratie de Instalare eliberata de unitatea de service, pentru a vi se inregistra fiscalizarea.
– Bonurile emise catre clienti trebuie sa contina descrierea exacta a produselor sau a serviciilor platite. Asadar aveti obligatia de a avea memorate in casa de marcat toate denumirile produselor si serviciilor pe care le comercializati.
– Aveti obligatia de a efectua un raport zilnic de golire la sfarsitul fiecarei zile in care ati folosit casa de marcat (raport Z). Deasemenea lunar trebuie depus un raport fiscal la Administratia Financiara pentru totalul vanzarilor lunii precedente, raport care se scoate de catre personalul de service.
– Aveti obligatia de a avea afisat la vedere textul „Va rugam solicitati si pastrati bonul fiscal”.
– Dupa incetarea activitatii unui punct de lucru aveti obligatia de a preda la Administratia Financiara, impreuna cu un reprezentant al unitatii de service, memoria fiscala a casei de marcat.
Scopul casei de marcat este inregistrarea tuturor vanzarilor de bunuri si a prestarilor de servicii incasate in numerar astfel incat sa se inregistreze integral pe venituri.
Pentru incasarea prin cont bancar se emite ca factura prin care se confirma livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Comertul cu amanuntul este definit prin O.G. nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.Of. nr. 424 din 1 septembrie 2000) aprobata prin Legea nr. 650/2002. Din acest act normativ aflam ca prin “ comert cu amanuntul sau comert de detail” se intelege activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.
Din acelasi act normativ desprindem definitia termenului “ consumator” care se refera la orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale.
De la obligatia utilizarii casei de marcat sunt exceptate urmatoarele activitati economice:
1. comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate;
2. livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale;
3. serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate;
4. jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
5. serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori;
6. vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
7. transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite si transportul cu metroul;
8. activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite:
– bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci;
– locuri de parcare pentru autovehicule;
– bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
9. activitatile de asigurari si ale caselor de pensii;
10. activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora.
11. activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
12. vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
13. comertul cu amanuntul prin comis-voiajori si comertul prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
14. serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
15. vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism;
16. furnizarea de energie electrica, energie termica, gaze naturale si apa;
17. prestarea serviciilor de telefonie fixa si mobila, posta si curier, salubritate, televiziune, inclusiv prin cablu, Internet;
18. efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
19. serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: