Arhiva

Archive for mai 2019

Legende și locuri: Hunedoara… „Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp”


Un ținut al enigmelor…

 

 

Scriitorul Gligor Haşa este un ambiţios, are spirit didactic şi iubeşte ţinutul Hunedoarei. MINUNI ŞI ENIGME ÎN ŢINUTUL HUNEDOAREI, apărută la  Editura Călăuza v.b. Deva, 2005 este o carte documentar despre acest loc de ţară, o carte în care redescoperi lucruri neştiute şi mituri care au fost şi rămân. Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat apariţia cărţii, în ideea că este o pledoarie din dragoste pentru un loc de legendă şi o clarificare a vorbelor, poveştilor, a imaginii spirituale despre o ţară în ţară.

Citind cartea poţi descoperi faptul că pe aceste locuri a fost cândva un ocean primordial Tethis şi că zona Mureşului în limita Orăştiei a fost, este şi va fi un centru civilizator al omenirii.

De pe Columna lui Traian citim drumurile istoriei care ating şi zona Hunedoarei, pe aici au fost urieşi, iar strămoşii noştri au inventat un anume fel de a scrie. Citeşti cu uimire că o femeie din Apuseni a fost soţie a regelui Solomon, probabil una dintre ele, dar a fost acolo.

Autorul se apleacă din dragoste pentru istorie asupra vremurilor lui Decebal, a civilizaţiei dacilor, a comorii care a stârnit şi stârneşte discuţii şi aprinde minţile oamenilor.

Atent la geografia istorică Gligor Haşa ne prezintă cetăţi şi castele din Ţara Haţegului, redesenează limita dintre mit şi adevărul care a fost în acest loc.

Sunt enumerate locuri importante din ţinut precum Deva, Cincişul, Săcărâmb, Roşcani, Prislop, etc. Fiecare loc are oamenii săi, are tradiţiile sale, sunt acolo minuni care au sclipit o clipă, au fost oameni care au sfinţit locul.

În carte scriitorul prezintă şcoala campionilor de la Deva, şcoala cu profil de gimnastică şi atletism unde s-au format şi s-au impus în lume Nadia Comănici, Emilia Eberle, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivaş, etc .. campioanele care au uimit lumea. Amintirea succeselor din domeniul sportiv va rămâne ca o minune a locului, femei care au biruit…

Acest tur de forţă şi tandreţe făcut de reporterul istoriei a fost probabil necesar,   s-au fixat câteva repere despre Hunedoara, s-au restabilit ierarhii, s-a fixat în memoria colectivă faptul că pot exista minuni aproape de noi, că enigmele care au uimit lumea încep aici, că Retezatul, sau Mureşul, sau zona Orăştiei sunt locuri extraordinare care merită vizitate.

„Cele două laturi ale firii privesc şi această carte, plămădită din mers, colindând locuri, cunoscând oameni, certând istoria prin mărturii; trecând plaiuri, colindând poteci, însoţind cursuri de ape opri cutezând pe creste de munţi la toate rotirile de anotimpuri; pendulând nostalgic, ca împătimit visător, între prezent şi trecut ca între verdele crud al ierburilor în  primăvară şi albul imaculat al zăpezilor din Retezat. Mereu cu râvna către adevăr şi frumos prin acest nepereche Ţinut al Hunedoarei, marcă şi inimă de ţară”. Aceasta este mărturia autorului în prefaţa la carte, o pledoarie din dragoste pentru legendele locului.

Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp.

Cartea conţine  scurte eseuri, reportaje, minute despre fiecare temă şi fiecare loc, se fixează în mod sintetic ideea că ceva se întâmplă aici şi parcă nu avem ochi la inimă să vedem. Bătăios cum se autocaracterizează, scriitorul emite ipoteza interesantă şi tulburătoare: CAPITALA ROMÂNIEI ÎN ŢARA HAŢEGULUI? Eseul are argumente, fapte, dovezi arheologice, idei ale istoricilor, decizii ale conducătorilor României în acest sens. Puţin ştiu despre aceste evenimente, puţini acceptă schimbările din domeniul culturii, dar gândul despre un adevăr ale istoriei ne atrage şi ne face mai puternici. Ideea este reluată de Gligor Haşa într-o altă carte cu titlu exact: Haţegul – adevărata Sarmizegetusa, carte apărută în anul 2009. Brusc vedem că există o memorie în care locuim.

În mod evident scriitorul abordează şi mituri locale precum acela al Cetăţii de Colţ, loc ce a stat în atenţia lui Jules Verne, ori ipotezele plauzibile privitoare la semnul heraldic al Corvinilor, sau frământările care au fost la Săcărâmb în goana după aur în stil românesc. Chiar Eminescu în scrierea sa Geniu pustiu a avut în atenţie pe Avram Iancu, legenda care străpunge memoria moţilor.

Autorul scrie simplu, exact despre Ţinutul Hunedoarei, doreşte să depună mărturie despre zona aceasta, să lase o pată de culoare în memoria locului şi a ţării. Citind cartea descoperi că istoria e aproape de noi, facem parte din ea, o putem focaliza în sentimentele noastre şi în viaţa de zi cu zi.

Minuni şi enigme, cuvinte şi gânduri, imagini şi eternitate pe trecerea de pietoni.

Păcat că această carte nu are şi fotografii color, cele în alb – negru par sărăcăcioase şi superficiale, probabil nu au existat fonduri pentru a susţine acest exerciţiu de memorie, poate vom regreta că am rămas la memoria noastră alb – negru, e prea puţin pentru o ţară care se vrea în Comunitatea Europeană…

Carte este un fruct pârguit din iubire, din adevăr şi legendă afirmă autorul…

 

 

Constantin Stancu

 

Reclame

Memoria fotografiei: Lancrăm, 2019 – Constantin Stancu și Virgil Todeasă discutând despre festival


Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga”, Lancrăm, 2019. O cronică în imagini


 

 

Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga”, Opera Omnia, ediția a III-a, s-a desfăşurat joi, 9 mai 2019, în Lancrăm, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” Sebeș.

 

Evenimentul a fost organizat ca un preambul al festivalului dedicat poetului la Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm în prezența unor oficialități, elevi, scriitori din județul Alba și județul Hunedoara, membrii ai Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, iubitori de literatură din toată țara, scriitori importanți.

Au participat la eveniment academicianul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, alături conducerea uniunii și de scriitorii Ana Blandiana, Irina Petraș, Ion Mărgineanu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu, Aurel Pantea, Gabriel Chifu, Ioan Popa, Mircea Stâncel, Maria-Daniela Pănăzan, Anca Sîrghie, Sonia Elvireanu, Lorinczi Francisc-Mihai, Ieronim Muntean, Constantin Stancu etc.

Din Argentina a participat scriitoarea Alina Diaconu de origine română. Dânsa fiind prezentă în România pentru apariția cărții Dragă Cioran (Cronica unei prietenii).

Au fost prezenți din partea oficialităților:  preşedintele Consiliului Judeţean Alba – Ion Dumitrel, primarul municipiului Sebeş – Dorin Nistor, alţi reprezentanți ai autorităților județene și locale. De remarcat prezența membrilor familiei Blaga.

Evenimentul a fost moderat cu emoție și bucurie de Silvan Stâncel, director al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba Iulia.

Domnul Nicolae Manolescu a făcut o scurtă prezentare a vieții poetului Lucian Blaga și a încurajat tinerii să urme exemplul marelui poet în diferitele domenii ale vieții, să realizeze lucruri importante și de valoare.

Un grup de muzicieni au interpretat melodii specifice evenimentului în curtea casei memoriale.

Au fost nominalizați pentru premiu scriitorii Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Ileana Mălăncioiu, Ioan Moldovan, Ion Mureșan și Ioan Es. Pop.

Domnul Gabriel Chifu s-a recuzat.

S-a ținut un moment de reculegere pentru poeții plecați: Ion Horea, Emil Brumaru.

Premiul a fost acordat scriitoarei Ana Blandiana, proeminentă personalitate  a literaturii românești contemporane. Ana Blandiana este autoare a peste 100 de volume publicate atât în țară, cât și în străinătate, este  membră a Uniunii Scriitorilor din România, fondatoare a Academiei Civice și a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației, laureată a Premiului Herder, din anul 2016 membru corespondent al Academiei Române.

Prezentarea poetei a fost făcută de Irina Petraș cu emoție și bucurie. Au fost evocate momente din viața Anei Blandiana, rolul ei în literatură, mesajul operei, viața specială a poetei.

După eveniment s-au făcut mai multe fotografii și cei prezenți au felicitat-o pe Ana Blandiana, au comentat importanța premiului acordat.

 

A consemnat C Stancu

Fotografii: Lorinczi Francisc-Mihai

 

Categorii:EVENIMENT

Fonduri europene pentru miroîntreprinderi! Investiții, condiții, termene, reguli, ghidul…


Asociații/ patronii/ oamenii de afaceri care dețin microîntreprinderi pot obține fonduri europene de câte 25.000-200.000 de euro într-un apel de proiecte disponibil în anumite regiuni, pentru care s-a anunțat oficial perioada de înscriere și s-au publicat Ghidul solicitantului, modelul de plan de afaceri și alte documente necesare, respectiv 2.1 A – microîntreprinderi, din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microîntreprinderile eligibile pot depune proiecte și cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS 2014, în perioada 08.07.2019 ora 12:00:00 – 08.11.2019 ora 12:00:00, dar perioada de depunere a proiectelor poate fi redusă în cazul în care bugetul apelului este consumat mai devreme.

 Tipuri de investiții eligibile

Programul finanţează doar anumite tipuri de investiţii, care conduc la dezvoltarea microîntreprinderii:

  • lucrări de construire/ extindere/ modernizare a spaţiilor de producţie/ prestare de servicii ale microîntreprinderilor, inclusiv a utilităţilor generale aferente (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, PSI);
  • achiziţionarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe.
  • achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile (alternative) de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, în limita a 15% din valoarea eligibilă a proiectului.
  • Surse regenerabile (alternative) de energie: energia solară (utilizată la producerea de căldură sau la furnizarea de energie electrică prin sisteme fotovoltaice); energia eoliană; hidroenergia; biomasa (biodiesel, bioetanol, biogaz); energia geotermală.
  • Investiții în active necorporale: brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi şi active similare
  • Investiții în realizarea de instrumente de comercializare on-line a serviciilor/ produselor proprii ale solicitantului. Aceste instrumente au ca scop crearea unui magazin virtual (e-shop) în care sunt implementate diferite funcționalități specifice comerțului electronic: publicarea cataloagelor de articole, prețuri și stocuri, preluarea comenzilor, instrumente de plată electronică.
  • etc.

 

Condiții pentru microîntreprinderi

Firmele solicitante trebuie să mai îndeplinească o serie de condiții, printre care:

  • Solicitantul este societate sau societate cooperativă care se încadrează în categoria microîntreprinderilor: au cel mult 9 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei.

 

  • Solicitantul a desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral, nu a avut activitatea suspendată temporar oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior și a înregistrat profit din exploatare (>0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare. O firmă care depune cererea de finanţare în cursul anului 2019, trebuie să fi fost înfiinţată cel mai târziu la 3 ianuarie 2018 (prima zi lucrătoare din anul 2018) și să fi înregistrat profit din exploatare la 31 decembrie 2018.

 

  • Solicitantul a înregistrat un număr mediu de salariați de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare

Sau

  • Solicitantul are cel puțin 1 salariat cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată, la data depunerii cererii de finanțare.

 

Bugetul total disponibil pentru acest apel de proiecte va fi de 77,4 milioane de euro, în 5 regiuni de dezvoltare ale țării:

  • Nord Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui)
  • Sud Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea)
  • Sud Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea)
  • Vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara)
  • Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu).

Firmele doritoare vor putea face afaceri cu acești bani europeni în mediul urban în județele menționate mai sus.

La o finanțare maximă de 200.000 de euro pe proiect, bugetul va ajunge pentru circa 380 de firme.

Valoarea eligibilă a fiecărui proiect este cuprinsă între 25.000 de euro și 200.000 de euro. Fiecare aplicant va putea obține din fonduri publice maximum 90% din cheltuielile eligibile. Aceasta înseamnă că fiecare microîntreprindere beneficiară trebuie să contribuie din surse proprii cu cel puțin 10% din valoarea eligibilă a proiectului, plus cheltuielile neeligibile.

Domeniile de activitate eligibile (CAEN)

Cu aceste fonduri europene se vor putea finanța afaceri non-agricole din domenii diverse: producție de software, service-uri auto, producție de haine, ateliere de confecții metalice, mobilier, săli de fitness etc.

Pentru toate condițiile, citiți cu atenție Ghidul solicitantului POR 2.1 A – microîntreprinderi 2019!

 

Categorii:PRACTIC, PRESA
%d blogeri au apreciat asta: