Arhiva
Dumitru Velea, Pragul de jos (Vol. III – Strânse laolaltă)… Eseuri despre demnitatea omului în vremuri complicate
Monica Larisa Manafu, Chiar nu știam ce să mai fac (proză)… Cartea ca un strigăt în Calea Lactee…
Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara – Deva: Curs de formator
Poeme de Adrian Botez: Pământul din oglinzi
HAIDUCUL
El e Haiduc de Spiță Veche
(Femeie rabdă doar din Toane…) :
sar – mii – Bogați – loviți de Streche
când îi înghesuie-n Bulboană
Averi nu strânge – Bani împarte
la cei Sărmani și fără Parte :
la Moara Veche-și face veacul
alăturându-și tot Săracul
Domnia Țării – tremurândă
(…Străină – Rea – Tare Flămândă !)
dă Aur la-Arbănași – Sodom
Pòteri să-l pună sub Osândă !
…dar el Nălucă-i ! – …nu e Om…
năprasnic – lovi Curțile chiar Ieri
dar n-a făcut-o pentru Fală :
El sparge Cheful la Boieri
dând lăcomìi pe Nicovală…!
…așa va fi – în veac – Haiducul
doborâtor de-Obraznici Vulpi :
Umili Pălmași de-i legi și-i scuipi
ți-arată – El – Temei : BUTUCUL…
…venit-au – iar – Vremi de Bejènii
striviți suntem – iar – de Vedènii :
ne-au potopit Străini – Viclènii
omoară-n noi Duh de Ectènii…
…Popor Sărac – născut Colinzi
arând Pământul din Oglinzi
își tot visează Dumnezeul
de pe Pământ – iar nu din Grinzi :
Credința-i luminează Greul…
Colò – -n Pădure și pe Munte
își joacă Murgul – iar – Haiducul
cu-Aureolă – iar – pe Frunte !
…tăiem Ciocoilor – Surtucul !
***
CĂTRE MIHAI SIN PĂTRAȘCU-VODĂ
Mihai sin Pătrașcu-Vodă – un Viteaz între Viteji
a murit când – toți românii – de mult nu mai erau treji !
nici Opincă – nici Vlădică – nici Boieri (în Mâini cu Fier…)
n-au vegheat ca să nu cadă Capul Lui de Cavaler !
El unit-a toți Românii – nu spre Viață – ci spre Somn
și – de-atunci – ne rugăm Cristul să ne dea – iarăși – un Domn :
Domnul-Dumnezeu-de-Seară – și Pribeag pe-acest Pământ
să ne lumineze Calea – și spre Munți – și spre Mormânt !
un Domn-Dumnezeu-de-Seară – dar Zorind – din nou – spre DACI :
Uriași în Duh și-n Suflet (…doar la Străchini – mai Săraci…)
cari să smulgă Dimineața – pentru veci – din Ceți și Crengi
să ne-aducă – iar – spre Tronuri : un Popor Măreț – de Regi !
…hai și-ntoarnă-te spre Patrii – SFÂNTULE IZVOR – MIHAIE
ca să iști – în Duhul nostru – iarăși – o Năvală de Pâraie !
***
STAREA DE POET
Poetul adormi – cu Capul pe Scripca-i Ostenită…
de-ndată – Stol de Ciori – Ispită după-Ispită
s-au năpustit să stingă Lumea ASTA
să ferece – spre Ceruri – Senin-Sfântă Fereastra !
nu poți dormi – Poete : se-mprăștie Sori-Rime
și vei cânta cât Veacul – pân’ iar să fii în Tine…
…Poet : Singura Strajă – la Iepurii ziși ”Lumi”
singurul care știe de Leac și de Minuni !
nu mai dormi – Poete : când t-ei trezi – mahmur
și-ți vei relua Hrisovul-Scripca de Trubadur
afla-vei mii de Slove.. – …că ți le-a șters un Fur !
…până la Moarte ești blestemat să cânți
iar Rimele-Armoniei – spre RAZĂ să descânți…
…ce Plată vei primi – la Slujba ta de Astru ?
Pietre zvârlite-n Spate – și-o Viață de Sihastru…
***
Prof. Dr. Adrian Botez
Ion Popescu Brădiceni – REINVENTAREA CAPODOPEREI… Semnal, câteva note literare
(…) Volumul „Reinventarea capodoperei. Drumul prin oglindă”, de Ion Popescu-Brădiceni, este structurat pe cinci capitole: I. Pagini dintr-o Nouă Istorie a Literaturii Române Contemporane (Nicolae Manolescu şi Calea-de-acces la Sufletul Cărţilor, Ion Creangă – Prostia omenească şi extratereştrii, Tudor Arghezi: „Aleluia” – O interpretare transmodernistă, Lucian Blaga – Între tradiţia iniţiatică şi marea tradiţie umanistă, Ion Pillat – Comunicare cu stările superioare); II. Poeţii detaliului luminos (Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu, Coman Şova, Aurel Ştefanachi); III. Poeţi basarabeni şi sârbi (Leo Butnaru, Nicolae Dabija, Vasko Popa, Ljubomir Simovič); IV. Modelul generator de valori (Ion Lotreanu, Silviu-Doinaş Popescu, Emilian Mirea, Doina Drăguţ, Alex Gregora, Petru Istrate); V. Vreun cronicar contemporan (Mircea Cărtărescu, Lazăr Popescu, Silviu D. Popescu, Andrei Breabăn, Mircea Tutunaru).
Cartea se încheie cu un truism relevant al autorului: „Tot ce-am izbutit într-o viaţă de om înseamnă c-am risipit nişte cărţi, pe ici – pe colo, care au fost (ori n-au fost) scoase în relief de vreun cronicar contemporan autentic, competent, hermeneut duminical”.
Considerăm că munca făuritorului de cărţi nu este o risipă, ci o ofrandă adusă culturii umanităţii.
Revista „Limba Română”, Chişinău
Legea vânzării terenurilor agricole extravilane. Condiții, termene, drept de preemțiune, forme, contravenții
Legea vânzării terenurilor agricole extravilane – 175/2020
Legea 175/2020 prevede noi reglementări pentru vânzarea de terenuri agricole extravilane și intră în vigoare în octombrie 2020.
Terenurile vor putea fi cumpărate numai de către cei care fac agricultură de cel puțin cinci ani în România sau în cazul în care cineva vrea să vândă un astfel de teren la mai puțin de 8 ani de la achiziționare va achita un impozit de 80% din prețul de vânzare.
Legea prevede clar: ”în cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
– să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
– să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani, anterior înregistrării acestei oferte;
– să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan”.
Legea stabilește și că persoanele juridice vor avea de respectat, din octombrie, o serie de condiții la cumpărarea de terenuri agricole, respectiv firmele vor trebui să:
– aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;
– desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
– prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor cinci ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole;
– asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
– în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
Proprietari care vor dori să vândă un teren agricol achiziționat cu până la opt ani înainte, vor trebui să plătească un impozit de 80% pe ”suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă”, în calitate de vânzători.
Dreptul de preemțiune
Legea prevede lista celor cu drept de preemțiune:
- preemptorii de rang I – coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
- preemptorii de rang II – proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;
- preemptorii de rang III – proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;
- preemptorii de rang IV – tinerii fermieri (persoane cu vârsta de până la 40 de ani);
- preemptorii de rang V – Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;
- preemptori de rang VI – persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;
- preemptorii de rang VII – statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.
Legea prevede și amenzi pentru cei care nu respectă legea: sunt stabilite între 100.000 și 200.000 de lei.
Adrian Botez, Casa făcută din împușcături… Revolta poetului
Constatarea poetului este una tristă, lumea este imperfectă, locul unde trăim este afectat de loviturile primite de-a lungul vremii. Istoria are secretele ei, este o istorie în care violența a zdruncinat viața oamenilor, „casa este făcută din împușcături”. Dincolo de tristețe, există și speranța într-o altă lume, mai bună, în alte spații. Până atunci, responsabilitatea poetului este maximă, el receptează semnele, semnalele, are partea lui de vină, pentru violența asupra lumii.
Valorile spirituale se concentrează asupra unei prezențe eterne: Crist. Pentru poet, aceasta este o prezență necesară, este punctul de siguranță, într-o lume nesigură. Crist oferă perspectiva asupra existenței. Suferința are rolul ei, Crist a suferit/ suferă și el, pentru un adevăr maculat de erorile umane.
Ungaretti, poezia în fața infinitului și a mării… Un minut de viață esențială
Ungareti – un minut de viaţă esenţială …
Poetul a căutat starea de graţie care coboară în inimă fructul poeziei, pregătit pentru răbdare, acceptând disperarea ca pe un dat în faţa tăcerii, fiind atras pentru o imersiune într-o limbă de cultură veche, precum limba italiană, sau altă limbă europeană, Ungareti a dat sens cuvântului ca poem, a iubit Italia aşa cum a fost şi este, cu marea ei, cu munţii, cu istoria ei.. Este în opera poetului o dramă a revelaţiei, dar a acceptat lupta spirituală, şi-a deschis inima către ritmul poemului ca fiinţă vie, ca făcând parte din ceva mult mai măreţ, dincolo de fiinţă.
Scrierea poemului în sângele poetului îl duce la origini, la esenţe, la fructul din fruct.
Ungaretti, ca orice mare poet a dat atenţie poemului atât ca formă, cât şi ca viaţă, l-a privit din interior, dar şi din exterior pentru ca fructul să fie matur, pregătit pentru masa divină.
Când citeşti poeme lui Ungaretti, când de fapt de conectezi la marea poezie eşti atacat de imaginile liricii pure, eşti chemat la schimbarea gândului despre poem.
Poemul este la Ungaretti o fiinţă firavă şi frumoasă, trăind în albul hârtiei cu tandreţe, înconjurat de tăceri, de pauze care cheamă şi care lămuresc nevăzutul, poemul se încheagă şi prin cele nevăzute. Poate că efortul lui este acela de a prezenta poezia tridimensională într-un plan bidimensional, poezia ca linie ce străbate sensurile pure.
Cuvintele sunt puţine în poem şi totul pare să transmită câte puţin din ceva nevăzut, dar cititorul trăitor prin poem se lasă captat de sugestie şi se prăbuşeşte în fiinţa poemului.
Distanţa dintre cuvinte este de fapt substanţa poemului, spaţiul dintre cuvinte face parte din poem, este un fel de a scrie cu lumina sau cu sunetul.
Ruptura de lume a poetului reflectă suferinţa, dar suferinţa dă naştere poemului, şi de aici începe existenţa în univers, ca parte a universului prin rostirea lăuntrică.
Poemul este fragment din istorie, viaţa te pregăteşte de moarte, pentru intrarea în ţara poemului ca stare de graţie şi ca viaţă în sine.
Uneori poetul are nostalgia poeziei vechi, cu ritm şi rimă, abia perceptibilă în opera sa, dar chemarea spre rădăcinile poeziei italiene este vizibilă, mai ales la vârsta maturităţii.
Imagini care şochează, agăţarea de viaţă se face în momentul în care o noapte întreagă poetul a fost aruncat de viaţă lângă prietenul mort, atins de evenimente.
„Moartea se ispăşeşte trăind”, aşa vede esenţa vieţii umane lângă piatra rece a bisericii, lângă piatra lipsită de suflet. Tensiunea dintre viaţa la care eşti chemat lângă o biserică şi moartea ca realitate a limitării umane – iată poemul.
„Să te bucuri de un singur minut de viaţă esenţială// Caut o ţară inocentă”. Simplitatea cuvintelor redă complexitatea vieţii, dincolo de fraza ca un fulger este chiar viaţa simplă, poetul trecând dincolo de epocile arse cu frenezie, până la saturaţie.
Evident, poetul face parte dintr-o cultură cu vechi tradiţii, dintr-un mediu care atrage poezia ca pe un fruct, aşa cum singur mărturiseşte.
Taina poetului este prietenia cu noaptea, apăsat de gesturi care par nemuritoare, deşi pământene, sub un foc care provoacă la esenţe.
Lucrurile simple fac legătura cu poemul, imagini obişnuite care capătă sensul infinitului: marea care poate şi ea să moară.
Titlurile volumelor sunt semnificative, vin din fiinţa poetului şi ne îndeamnă la eliberarea prin poezie: BUCURIA; SENTIMENTUL TIMPULUI; CARNETUL BĂTRÂNULUI etc. Chiar şi titlurile poemelor care ating cu un fin semn inima cititorului, iar versurile te purifică: Acum tace până şi visul. Caut pe cer chipul tău fericit. Carne melancolică. Omul, monoton univers. În acest secol al răbdării. Se duce rândunica şi o dată cu ea vara…
Unele poeme sunt mărturisiri lirice despre veşnicie, aproape că poetul speră într-o viaţă perfectă dincolo, unde poezia va fi asemenea eternităţii.
„Amintirile, un inutil infinit/ Dar singure şi unite împotriva mării, intactă…”.
De la Ungaretti înveţi să trăieşti pentru altundeva, înveţi să scrii simplu, până ce cuvântul face parte din tine…
Constantin Stancu
costyabc - hatzegworld 