Arhiva

Archive for Noiembrie 2013

Revista Hatzegworld – Călătorii literare nr. 3/2013. Literatură, prieteni, semne…

29 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Coperta 13

Revista Hateg 13 – click aici pentru vizualizare

Apare la 1 Decembrie în format electronic!

Categorii:literature

Literatura, mineriada, cartea, iubirea…

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

 

Un premiul literar

 

Sub umbra ocrotitoare a marelui voievod Mircea cel Bătrân, la Mănăstirea Cozia a avut loc lansarea celei de-a III a ediții a MINERIADE CULTURALE INTERNAȚIONALE destinată liceenilor iubitori ai Paliei și al lui Apollo şi a Premiului Literar “Ştefan NEMECSEK”. Acțiunea culturală, inedită prin amploarea ei, a captat interesul multora dintre cei care știu să îmbine stihurile fie ele în versuri, proză sau eseu, sala în care s-a semnat ”Marea Înțelegere” sau ”Pacea de la Cozia” devenind neîncăpătoare pentru cei care au dorit să-i fie alături colegului nostru Ștefan Nemecsek, cel care a inițiat această acțiune, ca o contramineriadă culturală, săvârșită de fii și fiicele minerilor acuzați de mineriadele de tristă amintire prin cultură încercând să se schimbe sensul cuvântului mineriadă și să se modifice percepția denaturată asupra imaginii Văii Jiului”.

Acum, la ce-a de-a treia ediție manifestarea culturală, prin amploarea pe care a luat-o a depășit granițele țării, ideea fiind preluată și de reprezentanții Ambasadelor din Suedia şi Norvegia, precum şi Consulatul Onorific din Solvesborg, Regatul Suediei, a Casei Regale a României, care doresc să o includă în viitoarele proiecte culturale. Evenimentul de la Cozia a avut loc datorită deschiderii către cultură și istorie a PS Arhimandrit dr. Vartolomeu Androni, Stareţul Mănăstirii Cozia şi Exarh al mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, cel care a transmis participanților următorul mesaj:

”Dumnezeu, care, în planul Sau pentru lume, pe toate le orânduieste după a Sa voie și veșnică știință, V-a incredintat sfânta misiune de educare, modelare și pregătire pentru viață a tinerelor vlastare. Vă îndemn, in această zi de lansare a competiției culturale să păstrați unitatea și sfintenia familiei, să puneți în sufletele curate și nevinovate ale elevilor învățaturile sfinte, bune și folositoare. Insuflați-le respectul pentru viata proprie și a semenilor si determinati-i să se simta responsabili față de întreaga creație și societate. Deschideti-le inimile ca să-L primească pe Hristos- Domnul Vietii. Înrădacinați în ei crestineștile valori morale și spirituale ale neamului nostru românesc. Istoria ne-a dovedit cu prisosință ca izvorul dăinuirii noastre a fost Hristos și Biserica Sa, intemeiata de El pe vatra noastră străbună. Iar prezentul ne arată că nu poate exista o schimbare reală si profundă a societății, fără schimbarea lăuntrică a omului.”.

Președintele juriului concursului literar internațional prof, univ, dr. Nicolae Dinescu a ținut să mulțumească celor prezenți că s-au ostenit să ajungă la acest eveniment cultural, printre cei prezenți regăsindu-se nume importante ale publicisticii și jurnalismului românesc.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan a reiterat în cuvîntul său că este mîndru că această acțiune a pornit din orașul pe care-l păstorește și că întodeauna arta și cultura vor fi sprijinite ori de câte ori va fi nevoie. Acesta a oferit în numele comunității vulcănene placheta aniversară ”550 de ani de atestare documentară a orașului Vulcan„ părintelui Grigorie, cel care a asistat la semnarea Păcii de la Cozia și care este intrigat și acum „de ce nu s-au respectat întocmai cele parafate” în aceste locuri sfânte ale creștinătății.”

Scriitorul Ioan Velica, a înmânat mai multor personalităţi din administraţia vâlceană şi conducerea Mănăstirii Cozia, diplome din partea Ligii Scriitorilor din România, Filiala Hunedoara.

Iată că, Mănăstirea Cozia gazdă a atâtor evenimente epocale a găzduit și această întâlnire cultural literară. A fost un eveniment deosebit , a participat foarte multă lume bună, directori de unități de învățământ, cadre didactice universitare, scriitori, jurnaliști, reprezentanți ai tuturor posturilor de televiziune din Vâlcea, elevi liceeni și nu numai, iubitori de literatură și de carte bună.

“Vrem ca şi la această a treia ediție a Concursului şi Premiului Literar ŞTEFAN NEMECSEK, să scoatem la rampă elemente valoroase, cu aplecare spre literatură, cu aplecare și spre arta plastică, sculptură și pictură, în așa fel încât să îmbunătățim zestrea culturală a țării cu noi elemente valoroase, pentru că stă în putință neamului românesc. Elementele valoroase sunt peste tot, nu rămâne decât să le căutăm, stimați părinți și stimate cadre didactice, ele nu pot să zacă undeva, intrate într-un con de umbră, ele trebuie scoase la suprafață, șlefuite și promovate, a concluzionat președintele juriului concursului, prof. univ. dr. Nicolae Dinescu.

 

 

Text – Angella Dumitraşcu

 

Text propus de Stefan Nemecsek

Categorii:PRESA

Poeme tehnice la Florentin Smarandache

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

APOGEU ESTETICO-EXISTENȚIAL, PRIN PSEUDO- ANECDOTISM: PreSimțiri și Post-Simțirialte poeme cu poeme (cu ilustrații fotografice diverse), de FLORENTIN SMARANDACHE
Avem în față o nouă carte a lui FLORENTIN SMARANDACHE (nu știm a câta – după câte ne amintim, trebuie să tot fi scris, până acum, în jur de 80 de cărți de literatură, în limbile: română, franceză și engleză; unele dintre ele au fost traduse în chineză, rusă, arabă, spaniolă, portugheză, sârbo-croată etc.): PreSimțiri și Post-Simțirialte poeme cu poeme (cu ilustrații fotografice diverse), Societatea Cultural-Științifică Ad-Sumus, Editura Duran’s, 2013.
Iată ce scrie președintele-fondator al Academiei Daco-Române, dl Geo Stroe, despre cel care semnează această nouă apariție, într-un articol apărut în revista Art-Emis:
Academia DacoRomână din Bucureşti, România, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist trilingv (română-franceză-engleză) Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011. Niciun scriitor trilingv nu a primit Premiul Nobel până în prezent. (…)Are o operă vastă şi a abordat toate genurile literare: poezie, proză, teatru, eseuri, traduceri. El reflectă foarte bine globalismul actual ca scriitor deoarece a trăit şi a vizitat 40 de ţări, şi-a scris memoriile de călătorie şi jurnalul şi a creat în mai multe stiluri şi despre multe subiecte datorită fundalului său multicultural şi cunoştinţelor enciclopedice în multe domenii. Este și un poliglot. Corespunde Testamentului lui Albert Nobel referitor la „cel mai mare beneficiu făcut umanităţii”, deoarece paradoxismul, mişcarea literară pe care a iniţiat-o, este acum folosită – prin Teoria Raţionamentului Paradoxist şi Plauzibil Dezert-Smarandache (abreviată DSmT) – în medicină, cibernetică, cercetarea aerospaţială, robotică, logică, filosofie, transdisciplinaritate (interconectând literatura şi ştiinţa, pavând drumul spre noi dezvoltări în literatură). Paradoxismul este prima avangardă literară din lume cu aplicaţii practice în ştiinţă. De asemenea, este multitalentat şi, prin înaltele şi variatele sale experimente literare avangardiste, a realizat o operă remarcabilă într-o direcţie ideală, în conformitate cu Testamentul lui Alfred Nobel, în beneficiul umanităţii. Ca scriitor complet, a scris şi a publicat: poezie, dramă, romane, povestiri, eseuri, jurnale, dar şi articole lingvistice, manuale de matematică şi lucrări de cercetare, programe de calculator, filosofie şi traduceri (din franceză, engleză, spaniolă, portugheză şi italiană în română), filatelist. El însuşi şi-a tradus unele cărţi din română în franceză şi engleză.
În domeniul umanist, el este tatăl „paradoxismului” în literatură, mişcare de avangardă movement, bazată pe folosirea excesivă a antitezelor, oximoroanelor, contradicţiilor, paradoxurilor în creaţii, pornit de el în 1980 în România, ca protest antidictatorial. A publicat cinci
(n.n.: de fapt, s-au cam făcut NOUĂ, între timp!) Antologii Paradoxiste Internaționale, la care au contribuit sute de scriitori din întreaga lume (http://fs.gallup.unm.edu//a/Paradoxism.htm). În tiparul sau în legătură cu paradoxismul el a introdus: Noi tipuri de poezie cu formă fixă, precum: Distihul Paradoxist, Distihul Tautologic, Distihul Dualist, Terţianul Paradoxist, Terţianul Tautologic, Catrenul Paradoxist, Catrenul Tautologic, Poemul Fractal, Non-Poemele (1990) şi alte experimente poetice avangardiste dincolo de limitele poeziei”.
…Cu drept cuvânt, atât omul, cât și artistul FLORENTIN SMARANDACHE trebuie apreciat, cu deosebit respect, nu doar pentru calitățile, estetice ori științifice, ale operei domniei sale, ci, poate, în primul rând și înainte de toate, pentru curajul său atitudinal și pentru caracterul său, pentru verticalitatea morală, pe care le impregnează, în orice lucrare a Duhului său.  Domnia sa pare a fi modelar nu doar prin paradoxismul ctitorit, ori prin teoriile sale (matematice, fizice, informaționale), extrem de interesante și incitante, deschizătoare de surprinzătoare perspective cognitiv-umane – ci este modelar, fără doar și poate, pentru Duhul românesc, în genere, căruia îi indică punctele cardinale uitate, de o bună bucată  de vreme (mai mult de  jumătate de veac…!): demnitate, onoare, sete de Adevăr și putere de caracter, muncă/lucrare tenace și fără de răgaz, pentru a apăra acest Adevăr.
Noi credem și susținem că noul său volum (demonstrând, din plin, efectul înviorător al dușului de gheață și lumină, proaspăt ideatic, pe care îl administrează  lumii așa-zis moderne – de fapt, aprig degenerate!   –  paradoxismul), format din poezie sapiențial-aforistică și o concizională anecdotică de tip paradoxistic (aparent, sub forma unor poeme într-un vers, situate în zona nu doar formal, ci și semantic, a “poemelor tehnice”, care, adică, respectă ceea ce FLORENTIN SMARANDACHE și-a autoimpus, “legislativ”, din punct de vedere formalo-conținutistic! –  grupate câte unu-două, până la grupuri de cinci-șase-șapte-opt versete – care, însă, citite a doua oară/de mai multe ori, demonstrează că au fost create spre a ilustra poemul scurt, despre care făcea vorbire romanticul genialoid american Edgar Allan Poe – cel care, prin lucrările sale “Filosofia ceației poetice” și “Principiul poetic”, a ctitorit, sau, măcar, înnoit, atât teoria literară, cât și legile poeticii!), izvorăște tocmai din această dorință de re-amintire (către umanitate și către poporul din care se trage autorul),  a legilor morale, a principiilor de cosmică anvergură, ale creației umano-divine.
Așa cum Urmuz/Demetru Demetrescu-Buzău lasă să se reverse, dincolo de anecdoticul, de teratologicul grotesc  și de absurdul cosmic, cataractele semantice ale unor arhei atitudinali și simboluri ale mișcării secrete a Duhului uman – tot așa și FLORENTIN SMARANDACHE tentează, dincolo de aparențe, să închege un univers coerent al existenței și făptuirii esențial-umane.
Pentru a mări puterea de convingere asupra autenticității demersului scripturistic și a trăirii vitalisto-poetice, autorul folosește tipul de literă SEGOE SCRIPT, prin care se sugestionează asupra scrisului de mână. MÂNA FĂPTUITOARE-ÎNFĂPTUITOARE, DEMIURGICĂ.  Este clar că anecdoticul  maschează, de fapt, o vastă concepție de viață, teribile dubii existențialisto-expresioniste…
Autorul, de fapt, se deconspirase, oarecum, încă dintru început, printr-un fel de PREFAȚĂ, la SCRIPTUM  FURTIVUM (scriere ascunsă), aparținând scriitorului și jurnalistului OCTAVIAN BLAGA:  Poemele cu poeme sunt compoziţii de versuri independente (poeme într-un vers), DAR O LEGĂTURĂ SUBTILĂ, ÎNTRE VERSURI, TRANSCENDE.
Titluri de astfel de poeme scurte și de poeme (172 la număr) într-un vers (care disimulează, atât prin utilizarea anecoticii concizional-paradoxiste, cât și prin utilizarea punctului așa-zis final – continuitatea ideatică și de imagine, ale poemului scurt!), precum: Raze curate (Un pictor restaurator de antichități modern./Desenând raze curate de paradis), Unghi de umilință (Soarele se aprindea la față/Linia de tragere cu arma nu era trasă./Doar unghiul de umilință a rămas același.), Minciuni (Mă vorbise de rău cineva cu niște minciuni./Este cineva la care nici nu gândește, mi-a spus./Și-atuci am început să mă gândesc la cine nu m-aș gândi./Eram într-un fil foarte bulgar.), Dragoste ratată (Iubeam o damă și un câine./Pe mine mă iubea doar câinele.), Nesimțire (Bună ziua, scaunule!/Pe Ion îl cheamă Vasile, iar pe scaun Marian./Îmi venea să-i trag o palmă pe fața de masă.) Program (Sângele e întemniţat în trupul de carne. /Curgând la deal şi la vale într-o savantă neştire.), Absurdum est (Raţă trăindă pe nori. /Sună cîinele. /Oameni în statui. /Aşa ne trăim absurdul nimicniciei în present.), Istorie (Unii sunt scrişi cu litere de-o şchioapă. /Alţii, cu litere care şchioapătă.),Concluzie (Nicăieri nu-i dreptate. /Iar porcul glod găseşte oriunde.) etc. etc.  – sunt semne ale unor experimentări îndelungi întru existența umană, dimpreună cu aceste instrumente, numite viață și moarte, lume cosmică (micro- și macro-…), dragoste, sentiment al iminenței sacralității…FRUMOS  – Frumos pereceput, la limita existențialului, între existențial, ca impersonalitate divin-sapiențială și…inevitabil: estetic! Da, este cea mai fermecătoare carte, pe care noi am citit-o, dintre toate cele 75 ori 80, de până acum, ale lui FLORENTIN SMARANDACHE!
Imaginile foto (care pot avea și misiunea, tacită, de a împărți textul în douăzeci și una de părți difuze), confirmă, sprijină și augmentează intențiile (tensionatoare, în registre paralele: cosmic-divinul dublează semantic umano-divinul) textului: ceruri încărcate de nori, fulegere și trăsnete (sugerându-se că singura relație cu Omul, menținută/întreținută de divinitate, este una de expresie luminică a mâniei, una imperial-celestă și dominată de aspectul iahwico-veterotestamentar al divinității). Dar nu lipsesc, imagistic, amurgurile senectuții sapiențiale și nopțile enigmei existențiale – prin care finalul de carte este înseninat, îndemnat spre liniștire, echilibru spiritual și reflecție. Ba chiar, prin imaginea Porumbelului Alb – se marchează șansa împăcării de/cu sine a omului existențialist-dezechilibrat de propriile viziuni, absurd și aparent ireconciliabile logic, asupra lumii și ființării în lume. Iar finalul cărții aparține speranței pandorice (de victorie asupra neantului și/sau auto-aneantizării semantice): un poem, DOR, este dublato-confirmat semantic, prin imaginea unui câmp al belșugului (formal, dar și resurecționat din străfunduri!) și al tensiunii strict umano-divine a dorului (care va rămâne, “precum în cer, așa și pre pământ”, singura imperialitate valabilă, semantic și atitudinal, pentru fătura și făptuirea umano-divină): Ţi-ai uitat chipul pe roza floare. /De când nu mai vii, nu mai sunt. /Braţele le-am pierdut pe lângă trup. /Am ieşit din mine prin simţuri afară. /Durerea este o vietate. /Plânge pe clape dorul. /De când nu mai eşti, nu mai vin. Chipul de pe “roza-floare” devine singurul reper atitudinal al ființei sensibile și dinamico-spirituale a omului. Așa cum “roza-floare” este expresia perenității și ciclicității existențiale, așa și dinamica făptuitor-umană va deveni expresie a perenității – pierderea, durerea și ne-venirea vor fi, mereu și ciclic, urmate de aflare/re-găsire, înseninare și re-venire ontic-graalică.
Existența, ca suferință (Suferinţă : Plângi cu lacrimi de ceară. /Îţi fotografiez durerea. /Nu există moartea, ci timpul care se opreşte./Ca-ntr-o închisoare.), îmbătrânire/senectute (Îmbătrânire : Ceata brazilor aleargă după mine. /Prin giulgiurile iernii. /Mă doare material această zăpadă. – sau: Senectute : Marea e un munte albastru. /Îi întorc valurile, filă cu filă.
În barba mea creşte timpul. /Tot mai albastru. /Iarna cade deasupra zăpezii.) și nefericire, sau chiar ca avertismente funeste, sau ale neantului (Nefericire: Ploaia înflorea străzile mele. /Pe alt cer, poate râdea soarele. /Mereu pe meridianul tristeţii. /De ce atâtea nopţi în viaţă? – sau Fluturii morţii : Un strigăt cu pietre azvârlind din gură. /Apoi, alt strigăt, muiat în linişte. – ori chiar: Neant : Un om care-a ieşit din el. /Cu ochii burduşiţi în somn. /Se izbeşte de gol.), “greutatea timpului” (Greutatea timpului: Sufletul uscat al focului. /Neîntruparea în cuvinte. /Ziuă vie. /Atât de greu cântăreşte timpul.), inflația stării de noapte, armonizată simfonic ori, mai des, infernalizată, prin gonflarea timpului în anotimpuri (Anotimpuri /Cîmpuri răscolite de plug, timpuri răscolite de bombe. /Grâul îşi potriveşte chipul în că-maşa ţăranului. /Vieţi întinse-n ţărână. /Trăind ca-n plângerile unei cepe culese toamna târziu. /Materia sângerează în albul vin de iarnă. /Noaptea nu există /Nu există noapte fără mine. /Aşa cum chipul este masca su-fletului. /Şi fluviul moare în ocean. /Nu există noapte fără tine.), în viețile noastre – sunt aspecte posibil de  ameliorat și convins, prin magia ploii și, consecutiv, a înfloririi Duhului, să se auto-exorcizeze semantic și să efectueze transfigurarea/transcenderea, implicit chiar stării de nefericire (care este una tranzitorie, iar nu definitivă!), întru ploaia resurecțională și către solaritatea reiteratoare de cicluri existențiale: Ploaia înflorea străzile mele. /Pe alt cer, poate râdea soarele.. Suferința prin timpul-istorie, îmbătrânirea și reificarea în-cerată a existenței umano-divine, precum și somnul Duhului, cel născător de monștri și de neant nu sunt și nu pot fi stări definitive ale ființei/ființării, ci etape spre/întru re-inițierea întru Eternitatea Divină a stării de Grădină a Existențialității Reale a Ființei/Ființării Umano-Divine. Stările tranzitorii pot fi rezolvate, amiabil și cu translări în registrul eliberării sinelui-floare-înfloritoare, spre eternitatea-Grădină. Iată dovada textual-contextuală:EternitateFloarea ţine-n ea parfumul./ Ca-ntr-o închisoare.). Cum este posibilă rezolvarea tensiunii existențiale? Simplu: 1-prin renunțarea la starea definitorie a condiției umano-animalice, de egoism-egotism (un fel de autoreflexie deformatoare și, deci, alienantă și, în cele din urmă, aneantizatoare): Egoism  – Ascult strigătul culorilor aprinse. /Trăiesc într-o peşteră rece cu dinţi de stalactite. /Nu cred decât în mine. /Cine să-mi spună dacă mă exist?  – 2- prin ZBOR întru TRANSCENDERE, VÂNT ÎNTRU LOGOS-CUVÂNT (Zbor:  Luna clipeşte din ochiul pe ju-mătate închis./Împrumut de la ziuă câteva di-mineţi. /Zbor pe brazda de ape a vântului.), 3- prin abandonarea singurătății egotiste, prin care se refuză cuvintelor potențialitatea demiurgică originară, ioanică, paradisiacă, întru Logos-ul Neafectat de Cădere (Cuvinte mutilate : Gânduri torturate în necântecul singurătăţii. /Sângele se cântă pe câmpia de suflet. /Mutilez cuvinte în fauna versu-rilor.) – singurătatea ca stare de înstrăinare și falsificare semantic-existențială, de sterilitate semantică – și adoptarea stării pozitiv-creative, demiurgice și autodemiurgice, prin ARTĂ, “ogorind”, Poetul precum țăranii (care “șterg urmele” Căderii, ale Sterilizării prin Luciferizarea cu Interogații Inutile și Inutilizabile, care “nimicesc pământul”, restaurând celestul în terestru! – Ogorind: Ţărani, la munca câmpului. /Ştergând urmele. /Nimicind pământul. /Ca-ntr-o dragoste nedesluşită. /Ca-ntr-o sărbătoare de Crăciun. /În urma lor, cresc brazi cu globu-leţe şi betele direct din pământ. ), Lumea Cuvintelor/Logos Întemeietor/Reîntemeietor, Cuvintele Fecunde, Cuvintele Mustind de ROD, Cuvintele care nu neagă moartea-putrefacția, pentru că Moartea-Putrefacția semnifică nu doar sfârșit de ciclu, ci Început Proaspăt și Înalt, ci translucidizarea/trancenderea/Revelarea Eternității în Efemeritate (Efemerism Citesc lumina. /Forând în strat de vremi. /Mă dizolv în juru-mi. /O nouă naştere îţi cer.) și reiterarea Stării de Viață-Ciclicitate Infinită a Vieții, mustind de Eternitate (abundă, în textul cărții, ARTELE POETICE!): dinspre “carierea drumului întru Logos” (Autopoem Stol de zile fâlfâind vioi, /Drumuri cariate de noroi.), spre Artă poetică: Versurile, coloane infinite de grai. /Să scutur fructele din poeme, până n-au să putrezească.
Speranța Pandorică marchează sfârșitul nopții existențiale, nemaicultivând starea de război/ războire cu sinele mistic (Linişte tulbure : În pasărea aceasta se află un zbor. /Desenând liniştea. /Dar oamenii trag cu tunurile în pace. Plăcerea mâniei, războiul. /În pasărea aceea se afla un zbor.), sau pe cea de singurătate alienantă… – nu, ci: Am închis noaptea într-o floare cu cheia speranţelor, Pandoră ! – ci cultivând starea binecuvântată de MUGURI BUCUROȘI (Muguri bucuroşi : Porni cu râs de muguri copţi. /Primi sărutul de spumă al sân-gelui. /Ne-am îngropat atâţia ani în glie. /Pentru a cunoaşte bucuria înmu-guririi.), precum și pe aceea originară, de Stare-de-Dragoste/Soi-de-ZBOR-prin-Femeie: Un soi de zbor : Să iubeşti femeile ! /E ca un cadou împachetat în sur-prize. /Dragostea, un soi de zbor pe cerul unei inimi nesfârşite. /Soarele tăbăceşte bolta.
 
Omul care muncește, în debutul cărții, există sub dublu regim: al norilor celești, gata să se dezlănțuie terifiant, dar, pandant, și al copacilor/copacului tereștri/terestru, înfloriți/înflorit și luminați/luminat. Raiul/Grădina Raiului este posibil de recuperat/restaurat. Omul, oricum, își vede de treaba lui, munca și concentrarea spirituală devin expresie naturală și spiritual-atitudinală: resurecția Omului, prin rodul muncii spiritualizate/concentrate, ca pandant al mâniei celeste, deviant spre tiranie/tiranizare existențială.
Învingătorul este Poetul Învins ARTISTIC (în speță, FLORENTIN SMARANDACHE!), cel care, înfrângând potențialul declarat al Morții, prin asimilarea organică a EK-STASIS-ului, transcende starea de Învins Existențial, în aceea de Existență Revelat-Eternă/Hristică, de Revelare a Adevărului-ca-Stare-Divină, Resurecțional-Hristică, NEOTESTAMENTARĂ, de  Restaurare/Reaflare a Stării de GRĂDINĂ: Învinsul Ochi ascunşi. Şi-a ieşit din el. /Pentru că trebuia să învingă în-frângerea. Trebuia să înfrângă gloria ade-vărului.
Iată cum, din pseudo-anecdotism, răsare (la modul soteriologic) Mântuirea, ca Apogeu al Stării de Trezire/Revelare-a-Adevărului-Ființei/Stării-de-Grație-a-Ființării-Umano-Divine! – …asta, dacă ai Har Poetic, Har al GRĂDINII!
Iar FLORENTIN SMARANDACHE are din plin, să dea și la alții. Și asta, în ciuda…”criticilor mei” (ipotetici, dar…”demonstrând întru demonstrație”, la modul strict ludic, steril  și marionetistico-păpușar”! – cam așa :Criticilor mei (ipoteză) Sună clopoţelul, drăgăşelul!/Parcurg drumul de la sala de clasă la sala de masă. /Închisă, împinsă. /Bat la uşă,/deschide o păpuşă. și/sau: Criticilor mei (demonstraţie) : Dacă vreun critic prea zelos se leagă de asta, şi-i hotărât ca în cele din urmă o să ia un pendul şi o să măsoare adevăratul răstimp de când sună clopoţelul şi până în clipa când se aude bătaia în uşă, iar apoi, aflând că aceasta ţinuse doar două minute, treisprezece secunde şi trei cincimi, se va apuca atunci să mă înjure pentru o atare încălcare a unităţii de vers.), a duhurilor cârtitoare ale lumii terestre. Și, firește, întru Sacra/Autosacrificatoarea Abluție Luminoasă și întru Smerirea-cea-Adevărată, întru Arheul Absolut al Duhului Valah – EMINESCU!(cf. Pericol de naştere:  
Poemele se dau acum jos din carte. /Locuiesc în poemele acestea la o sută de ani versuri depărtare de Eminescu. /Cartea aceasta, desigur, a mai fost scrisă o dată. /Cu acelaşi negru de sub unghie împrumutat de la viaţă. /Eminescule, mă duc să mă spăl. Aşteaptă-mă, rogu-te ! ).
 
                                                                                              Adrian Botez
Categorii:CARTEA

Tineret în acţiune, o soluţie pentru cunoaştere

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Programul Tineret în Acţiune are la bază experienţa programului anterior „Tineret pentru Europa” (1989-1999), a Serviciului european de voluntariat şi a Programului TINERET (2000-2006).
Programul este prezentat de către Comisie după o consultare amplă cu diferite părţi interesate din domeniul tineretului. În 2003 s-a efectuat o evaluare interimară a programului TINERET, primindu-se informaţii de la o mare varietate de specialişti, părţi interesate şi persoane implicate în program. O evaluare ex ante a fost utilizată în procesul de construire a programului Tineret în Acţiune.
Programul constituie răspunsul la evoluţiile din domeniul tineretului la nivel european. Programul este în acord cu evoluţiile recente ale Cadrului european al cooperării europene în domeniul tineretului şi va sprijini procesul politic în cauză.
Obiective:
• Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în general şi cetăţenia europeană a acestora în special;
• Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în special pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;
• Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;
• Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de sprijinire a activităţilor de tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în domeniul tineretului;
• Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.
Structura programului Tineret în Acţiune
Pentru a-şi atinge obiectivele, programul Tineret în Acţiune prevede cinci acţiuni operaţionale.
Acţiunea 1 – Tineret pentru Europa
Scopurile acestei acţiuni sunt:
• creşterea mobilităţii tinerilor prin susţinerea Schimburilor de tineri;
• dezvoltarea cetăţeniei tinerilor şi înţelegerea reciprocă prin susţinerea Iniţiativelor tinerilor, a proiectelor şi activităţilor privind participarea acestora la viaţa democratică.
Acţiunea 1 susţine următoarele măsuri.
1.1 Schimburi de tineri
Schimburile de tineri oferă posibilitatea grupurilor de tineri (în principiu cu vârsta între 13 şi 25 de ani) din ţări diferite să se întâlnească şi să înveţe despre cultura celorlalţi. Grupurile planifică împreună schimbul lor de tineri alegând o temă de interes comun.
1.2. Iniţiative ale tinerilor
Această sub-acţiune susţine proiecte de grup concepute la nivel local, regional sau naţional. De asemenea, sprijină integrarea în reţele de proiecte similare între diferite ţări, pentru a consolida aspectul european al acestora şi pentru a creşte cooperarea şi schimburile de experienţă între tineri. Iniţiativele tinerilor se adresează în principal tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani. Tinerii de la vârsta de 15 ani pot fi admişi dacă sunt însoţiţi de un lucrător cu tinerii sau de un instructor.
1.3. Proiecte pentru democraţie participativă
Această sub-acţiune susţine participarea tinerilor la viaţa democratică a comunităţii lor locale, regionale sau naţionale şi la nivel internaţional. Aceasta este deschisă tinerilor cu vârsta între 13 şi 30 de ani.
Acţiunea 2 – Serviciul European de Voluntariat
Scopul Serviciului European de Voluntariat este de a susţine participarea tinerilor la diverse forme de activităţi de voluntariat, atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene.
În cadrul acestei acţiuni, tinerii (cu vârsta între 18 şi 30 de ani) iau parte individual sau în grupuri la activităţi fără scop lucrativ, neplătite. Serviciul poate dura până la douăsprezece luni. În cazuri excepţionale, tinerii de la 16 ani pot participa la Serviciul European de Voluntariat.
Acţiunea 3 – Tineret în lume
Scopul acestei acţiuni este de a susţine proiecte cu ţările asociate, în special schimburi de tineri şi a celor care activează în munca de tineret şi organizaţiile de tineret, precum şi dezvoltarea de parteneriate şi reţele de organizaţii de tineret.
3.1. Cooperarea cu ţările vecine Uniunii Europene
Această sub-acţiune susţine proiecte cu ţări partenere vecine. Aceasta susţine în principal Schimburile de tineri şi Proiecte de formare şi integrare în reţele în domeniul tineretului.
3.2. Cooperarea cu alte ţări din lume (asociate la program)
Această sub-acţiune vizează cooperarea în domeniul tineretului, în special schimbul de bune practici cu ţări partenere din alte părţi ale lumii. Aceasta încurajează schimburile şi formarea de tineri şi a celor care lucrează în domeniul tineretului, parteneriatele şi reţelele de organizaţii de tineret.
Acţiunea 4 – Sisteme de sprijin pentru tineri
Scopul acestei acţiuni este de a susţine structuri active la nivel european în domeniul tineretului, în special activitatea ONG-urilor pentru tineret, integrarea în reţele, consultanţa pentru persoane care desfăşoară proiecte, asigurând calitatea prin schimbul, formarea şi integrarea în reţele a celor activi în munca de tineret şi a organizaţiilor de tineret, încurajând inovaţia şi calitatea, oferind informaţii tinerilor, dezvoltând structurile şi activităţile necesare pentru ca programul să atingă aceste scopuri şi încurajând parteneriatele cu autorităţi locale şi regionale.
Acţiunea 4 este subîmpărţită în opt sub-acţiuni:
4.1. Sprijinirea structurilor active la nivel european în domeniul tineretului
Această sub-acţiune vizează subvenţiile de funcţionare pentru ONG-uri la nivel european în domeniul tineretului care urmăresc un scop de interes general. Activităţile acestora urmăresc participarea tinerilor la viaţa publică şi în societate şi dezvoltarea acţiunilor privind cooperarea europeană în domeniul tineretului.
4.2. Sprijinirea Forumului European de Tineret
În fiecare an, în cadrul acestei sub-acţiuni, se acordă o finanţare pentru susţinerea activităţilor în desfăşurare ale Forumului European de Tineret.
4.3. Formarea şi integrarea în reţele ale lucrătorilor de tineret şi ale organizaţiilor de tineret
Această sub-acţiune susţine formarea celor care activează în munca de tineret şi în organizaţiile de tineret, în special schimbul de experienţă, expertiză şi bune practici, precum şi activităţi care pot conduce la proiecte de calitate pe termen lung şi la parteneriate şi reţele.
4.4. Proiecte care încurajează inovaţia şi calitatea
Această sub-acţiune susţine proiecte destinate să introducă, să pună în aplicare şi să promoveze moduri de abordare inovatoare în domeniul tineretului.
4.5. Activităţi de informare a tinerilor şi a celor care activează în domeniul tineretului şi în organizaţiile de tineret
În cadrul acestei sub-acţiuni se va acorda sprijin activităţilor la nivel naţional şi european care îmbunătăţesc accesul tinerilor la informaţii şi servicii de comunicare şi cresc participarea tinerilor în pregătirea şi diseminarea produselor informaţionale uşor de utilizat şi destinate unor anumiţi utilizatori. Aceasta susţine de asemenea, dezvoltarea portalelor de tineret locale, regionale, naţionale şi europene pentru diseminarea informaţiilor specifice pentru tineri.
4.6. Parteneriate
Această sub-acţiune vizează finanţarea parteneriatelor cu structuri locale sau regionale pentru desfăşurarea de proiecte pe termen lung care combină diverse măsuri din program.
4.7. Sprijinirea structurilor programului
Această sub-acţiune finanţează structurile de gestionare ale programului, în special agenţiile naţionale.
4.8. Acţiuni de valorificare a programului
Această sub-acţiune va fi utilizată de către Comisie pentru a finanţa seminarii, colocvii şi întâlniri în scopul facilitării punerii în aplicare programului şi a valorificării rezultatelor sale.
Acţiunea 5 – Cooperarea europeană în domeniul tineretului
Scopul acestei acţiuni este:
• să organizeze un dialog structurat între diverşii actori din domeniul tineretului, în special tinerii înşişi, cei care activează în munca de tineret şi organizaţiile de tineret şi responsabilii cu politicile de tineret;
• să susţină Seminariile de tineret şi Seminariile naţionale şi transnaţionale de tineret;
• să contribuie la dezvoltarea cooperării în domeniul elaborării politicilor de tineret;
• să faciliteze dezvoltarea reţelelor pentru îmbunătăţirea unei mai bune înţelegeri a tineretului;
• să susţină cooperarea cu organizaţiile internaţionale.
5.1. Întâlniri ale tinerilor cu responsabilii pentru politicile de tineret
Această sub-acţiune susţine cooperarea, seminariile şi dialogul structurat între tineri, cei care activează în munca de tineret şi cei responsabili cu politicile de tineret. Activităţile includ conferinţele organizate de către preşedinţiile Uniunii Europene şi Săptămâna Europeană a Tineretului.
5.2. Sprijinirea activităţilor pentru realizarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a domeniului tineretului
Această sub-acţiune susţine identificarea cunoştinţelor existente legate de priorităţile din domeniul tineretului, stabilite în cadrul metodei deschise de coordonare.
5.3. Cooperarea cu organizaţiile internaţionale
Această acţiune va fi utilizată pentru susţinerea cooperării Uniunii Europene cu organizaţiile internaţionale care lucrează în domeniul tineretului, în special Consiliul Europei, Naţiunile Unite sau instituţiile sale specializate.
Solicitanţii pot fi:
* Organizatii neguvernamentale infiintate conform ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
* Institutii publice implicate nemijlocit in lucrul cu tinerii
* Grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizatii mentionate mai sus
Doar pentru Serviciul European de Voluntariat
* O structura care se ocupa cu organizarea unui eveniment in domeniul tineretului, sportului si culturii, daca este structura coordonatoare
ATENTIE! Institutiile din invatamantul pre-universitar si universitar nu sunt eligibile.
Modul de finanţare al proiectelor:
Bugetul total al programul Tineret în Acţiune (2007-2013) este de 885 000 000 €.

Categorii:literature Etichete:

Audiovizual european

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Programul de sprijinire a sectorului audiovizual european: MEDIA 2007
OBIECTIVE GENERALE:
Sectorul audiovisual European are un rol important in conturarea cetateniei europene, deoarece este unul dintre principalii vectori pentru a comunica europenilor si in special tinerilor, valorile europene.
Obiectivele acestui program sunt:
– pastrarea si sporirea diversitatii culturale si lingvistice si a mostenirii cinematografice si audiovizuale, garantarea disponibilitatii acesteia pentru public si promovarea dialogului intercultural ;
– o mai buna distributie si vizionare a lucrarilor audiovizuale in interiorul si in afara Uniunii Europene ;
– cresterea competitivitatii sectorului audiovizual in cadrul unei piete europene competitive si deschisa, in vederea ocuparii unui loc de munca.
ACTIVITATI ELIGIBILE:
Acest program va sprijini:
– cresterea numarului productiilor audiovizuale : dobandirea si perfectionarea aptitudinilor in domeniul audiovizual si dezvoltarea lucrarilor audiovizuale europene ;
– distribuirea si promovarea lucrarilor audiovizuale europene ;
– proiecte pilot care sa asigure faptul ca acest program se adapteaza la cerintele pietei.
CINE POATE SOLICITA FINANTARE:
Aplicaţia trebuie să fie trimisă de un grup/consorţiu cu sediul central într-un stat membru al UE.
Orice grup/consorţiu care aplică în cadrul acestei acţiuni trebuie să includă cel puţin o companie/organizaţie legată de industria audiovizuală şi care are sediul central într-o ţară terţă.
Nu sunt eligibile aplicaţiile trimise de persoane fizice.
CONDITII DE FINANTARE:
Suma totala alocata acestui program pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013 este de 754.950.000 Euro.

Categorii:literature Etichete:

Fonduri europene, ştiri, date, clasament

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Fonduri europene, joaca de-a banii
România se află pe locul 12 în topul beneficiarilor fondurilor europene, în 2012, cu aproape 4 miliarde de euro absorbiţi, în timp ce Polonia este principalul beneficiar – cu 15,7 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, potrivit Raportului financiar pe anul trecut, publicat marţi de CE.
Contribuţia României la bugetul UE în 2012 a fost de 1,32 miliarde de euro. Cu cele aproape 4 miliarde de euro absorbite, România se numără, astfel, printre beneficiarii neţi ai fondurilor europene.
Beneficiind de 15,7 miliarde de euro, Polonia a fost destinatarul principal al fondurilor acordate de UE, urmată de Spania şi Franţa. Dacă se raportează volumul finanţării UE la venitul naţional brut, Estonia este principalul beneficiar, fiind urmată de Letonia şi Lituania.

Categorii:literature Etichete:

Cartea ca obiect de vânzare, preţul iluziei mari. Târgul International de carte Gaudeamus

25 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Presa
Târgul International de carte Gaudeamus din Bucureşti a fost vizitata de peste 130.000 de persoane A fost cea de a XX-a ediție în anul 2013. Editurile consideră că au vândut cu 50% mai multe cărţi decât anul trecut, conform declaraţiilor care apar în mass-media.

Cele mai vândute cărţi: cărţi pentru copii, cărţi cu povestiri istorice.
Succese: vânzări mari în rândul tinerilor, ofertele şi promoțiile.
Alte genuri căutate: cărţile cu teme fantastice, poveștile care au fost adaptate pe marele ecran, dar şi câştigătoarea Premiului Nobel pentru literatura din 2013, Alice Munro.

Trofee: premiul pentru cea mai buna editura a ajuns la Timisoara. Premiul Goncourt, cel mai râvnit premiu literar francez, acordat de publicul roman scriitorului Sorj Chalandon.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: