Arhiva

Archive for the ‘POEMUL’ Category

Constantin Stancu: Poeme dintr-un timp aproximativ


Sursa: Revista „Contraatac”, nr. 38/2017

Redactor șef: Adrian Botez

Anunțuri
Categorii:POEMUL

Primăvara ca o pecete

22 Februarie 2017 Lasă un comentariu

Semne

Primele semne ale primăverii,

totul ia forma trupului tău

de femeie tânără,

e un  miracol,

ceva se ridică din pământ,

umbra ta sau anotimpul care a fost,

ghioceii – picuri de sânge alb pe o lume sângerândă…

 

000054

 

Categorii:POEMUL

Un semn: Muntele din cer

20 Decembrie 2016 Lasă un comentariu

Muntele din cer

 

 

Cele o mie de epistole pe care nu le-am scris

 

în cei o mie de ani de odihnă,

 

mă urmează ca un halou de cuvinte,

 

e un furnicar de vorbe nescrise

 

pregătit să mute muntele din cer în celălalt cer.

 

 

Poemul ca o lacrimă pe umărul Tău, Doamne!…

 

 

 

 

 

 

IMG_20150828_142239

 

Categorii:POEMUL

Trandafirul galben. Toamna în Țara Hațegului…

28 Septembrie 2016 Lasă un comentariu

img_20160925_160048

 

Pe străzile din Bizanţ trece îngerul

cu lanţul său de aur,

dimineaţa, ca o fiinţă, vine în vârful picioarelor,

înfloresc pomii când îi atinge.

 

Cineva inventează culorile ca pe soldaţi

în armurile sunetului.

 

Îngerul complică mereu lucrurile în Bizanţ,

argintul intră-n clopotele mari sub care

se odihneşte cerul ca un animal marin.

 

În Bizanţ îngerul atinge coroana de oţel

a împăratului şi ea înfloreşte pe fruntea lui,

nu-i o minune, e doar transformarea

întunericului în substanţă.

 

O dâră de sânge curge pe vitralii nedefinite, mişcătoare,

incomodă dâră de sânge ca o funie sonoră.

 

În Bizanţ unii văd o corabie eşuată

pe acoperişul catedralei,

cu prora înfiptă-n aureolele sfinţilor de sticlă,

legănându-se în liniştea lunii de april,

în labirintul miresmei florii de liliac…

 

Intri în visul fecioarei ca-ntr-o catedrală,

mintea ţi se face imperiu.

Categorii:FOTO, GÂND, POEMUL

Hațeg, tablou de august


IMG_20150828_101935

 

Ţara Haţegului

În august satele se înalţă-n văzduh

pe aripile raţelor sălbatice,

atunci stejarii trag prin rădăcini

până în frunze oasele celor care au fost.

O mierlă cu o melodioasă coroană pe o aripă

şi o alta pe cealaltă aripă zboară,

zimbrii pasc vocalele ierbii,

înveţi cum se bate tăişul coasei, pe îndelete,

până metalul sună frumos

ca un suflet cântând în ninsoare,

ridici ochii, o clipă, spre femeile

cu trupul mirosind a brad şi veşnicie.

Vine şi dimineaţa mai tăioasă ca ochiul lupoaicei,

mai curată ca sufletul fecioarelor

pregătite pentru ritual la Kogaionon,

te retragi în munte,

înţelegi puterea macilor

de a urca în insomniile statuilor de la Sarmizegetusa…

 

 

Categorii:HAŢEG, POEMUL

Țara Hațegului: Sarmizegetusa… Istoria în vremuri de pace!


IMG_20150828_120905

 

Cetate cu nume de cetate,

mă pierd în istoriile tale multe

ca-ntr-o apă de râu repede de munte,

valurile îmi poartă umbra mai departe

spre alte lumi, cu alte nume.

 

Ziduri îngropate în pământ,

au crescut merii deasupra,

glasuri care strigă după armuri, cât mai multe armuri,

strălucesc în noapte aceste armuri,

luna se destramă în luciul lor,

păsări de noapte zboară pe deasupra capetelor noastre,

 

aur îngropat în râuri, sclipiri în pielea pietrelor de munte…

 

Iată semnul: lumea poate începe cu un munte,

poate sfârşi cu un munte,

cade peste memoria mea o pană de rândunică

din alt edict, poemul de sticlă se sparge în mii de bucăţi,

exilat în provincia unde s-a retras alchimistul…

 

Categorii:GÂND, HAŢEG, POEMUL

Adrian Botez: Ţăranii mei…


ţăranii şi-au pus cămăşi de sărbătoare

cum crinul alb grăit-a cu Hristos:

curatul lor dumnezeiesc mă doare

îngerii mă cutreier` pân`  la os

se duc în moarte cum la sfânta liturghie

se duc pe îndelete şi smeriţi:

ei ştiu că între lumi nu e frânghie

că viii şi cu morţii-s fericiţi

e-atâta linişte pe masa cu lumine

sicriele sunt tronuri de împăraţi

neamul acesta liniştit tot vine

umplut-au cerul Craii din Carpaţi …

ţăranii mei – stăpânii de moşie

nu mor: veghează totul sfânt să fie!

 

Adrian Botez

 

IMG_20150828_160116

Categorii:GÂND, POEMUL
%d blogeri au apreciat asta: