Arhiva

Posts Tagged ‘TARA HATEGULUI’

VEDERE DIN RETEZAT


Anunțuri
Categorii:literature Etichete:

PROBLEME ACTUALE LA ULPIA TRAIANA SARMISEGETUSA


3.4.4. Ulpia Traiana Sarmisegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmisegetusa, astăzi sat Sarmisegetusa, com. Sarmisegetusa, jud. Hunedoara
Descriere şi importanţă istorico-documentară. Sarmisegetusa romană, considerată una dintre
metropolele Imperiului Roman, a fost prima comunitate de cetăţeni romani întemeiată în inima
regatului lui Decebal după cel de al doilea razboi dacic, încheiat în vara anului 106. Din motive
strategice, oraşul a fost înfiinţat în Ţara Haţegului (sud-vestul Transilvaniei), la circa 30 km de
Sarmisegetusa Regia (Grădiştea Muncelului, în Munţii Orăştiei), vechea capitală a regilor daci.
Etnogeneza românilor şi-a avut rădăcinile în colonizarea romană, iniţiată de întemeierea Ulpiei
Traiana Sarmisegetusa. Această realitate istorică, împreună cu impozantele monumente care se mai
păstrează in situ, fac din Ulpia Traiana unul dintre cele mai importante monumente ale memoriei
istorice şi culturale ale ţării şi, în consecinţă, obligă la o atenţie pe măsură din partea autorităţilor.
Ulpia Traiana Sarmisegetusa se întinde pe 32 ha în interiorul zidurilor şi pe încă cel puţin 100 ha în
afara acestora. Identificat la începutul sec. XVI de către umanistul Mezerzius, oraşul roman a avut
şansa de a nu fi fost acoperit de aşezări urbane ulterioare. Ruinele puteau fi văzute încă „în picioare” în
plin secol XIX, potrivit preotului Ştefan Moldovan, care relatează că s-a plimbat pe străzile oraşului
roman printre „clădirile aflate în picioare”. În interiorul zidurilor de incintă au fost dezvelite
monumente esenţiale pentru cunoaşterea istoriei Daciei şi a Imperiului Roman, precum forul vechi
(forum vetus) sau forul lui Traian, forul nou (forum novum) cu Capitoliul, templul lui Iupiter şi al
Triadei Capitoline (cel mai important şi mai spectaculos templu din întreaga Dacie romană). În zona
extra muros (în afara zidurilor), s-au dezvelit arheologic un amfiteatru şi seria de temple aparţinând
zonei sacre. Prin calitatea vestigiilor arheologico-arhitecturale şi a mărturiilor epigrafice, Ulpia
Traiana Sarmisegetusa este cea mai importantă mărturie a romanităţii situată la nord de Dunăre.
Problemele sitului. Dezvelirea, şi mai ales restaurarea şi punerea în valoare a vestigiilor pe care le
păstrează încă, cer o atenţie specială129
Una din problemele acute ale sitului este cea a regimului de proprietate asupra terenului ocupat
de oraşul antic, o problemă generalizată în cazul siturilor istorice şi arheologice. În vederea cercetării
şi protecţiei, între anii 1998-2000 a fost achiziţionată de către MCC de la localnici o suprafaţă de 16
hectare înţesată cu ruine. Tot atunci, a fost demarat un program de restaurări, dar care a urmat un curs
descendent până în vara anului 2005, când au fost cu totul întrerupte. Mai mult, deşi o nouă suprafaţă
(cca. 16 hectare cu vestigii) a fost oferită ulterior spre vânzare, MCC nu a fost interesat de cumpărarea
lor şi nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune.
. Cu toate acestea, în starea actuală, vestigiile arhitecturale ale
capitalei Daciei romane par să fie total uitate de către autorităţile române. Lipsa de educaţie şi de
interes au schimbat fundamental starea vestigiilor capitalei Daciei romane, în timpul care a trecut de la
vizita lui Ştefan Moldovan, în secolul al XIX-lea, până în zilele noastre.
130
Un alt aspect îl reprezintă situaţia din teren: infrastructura nu există, ruinele nu sunt restaurate,
coloane de marmură cu capiteluri superbe zac la pământ, oricine le poate sparge sau fura. Cele mai
mari distrugeri au fost săvârşite în primii ani de după Revoluţia din 1989. În anul 2000, principalele
fragmente arhitectonice au fost depozitate în două spaţii ale forului lui Traian – care urmau să fie
acoperite pentru asigurarea protecţiei materialului litic –, pe o platformă din scânduri groase, care a
costat peste 1 miliard de lei vechi. Acoperişul nu a mai fost executat. Prin urmare, lemnul a putrezit,
iar blocurile de piatră au trecut prin el, distrugându-şi suportul. Muzeul actual este mic şi neîncăpător,
iar muzeul vechi, care ar putea fi declarat monument de patrimoniu, este pe cale de a se prăbuşi. Pe
terenurile achiziţionate de statul român între 1998-2000 se practică în continuare agricultura, deoarece
nu au existat fonduri pentru a fi înregistrate în cartea funciară.
Pe lângă spectacolul vestigiilor arhitecturale, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, situată în una dintre
zonele cu cel mai mare potenţial turistic din România, în imediata apropiere a Parcului Naţional
Retezat, a vestitelor biserici medievale de la Densuş, Sântămărie-Orlea, Strei, Strei-Sângeorgiu, a
Cetăţii Colţ şi a castelului Huniazilor de la Hunedoara, deţine un potenţial turistic excepţional, care,
dacă ar fi corect exploatat – potrivit reglementărilor internaţionale adoptate de România – ar aduce
mari beneficii economice populaţiei locale, asigurând o calitate superioară a vieţii. O politică
inteligentă, susţinută de un management corespunzător, ar fi putut crea până acum o zonă turistică la
nivel european, salvând în acelaşi timp monumente de o valoare excepţională.

Note: 124 Finanţarea (în cadrul programului Phare 2003) în valoare de 7,2 milioane euro – dintre care 6,4 milioane euro reprezentau
fonduri nerambursabile – nu a fost obţinută.
125 Informaţiile privind acţiunea autorităţilor locale au fost transmise de dr. Gabriela Gheorghiu.
126 Explicaţia termenului în accepţiune extinsă se regăseşte în Glosar.
127 Subunitate a Direcţiei Silvice Hunedoara, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.
128 A fost interzisǎ, în urmǎ cu 2 -3 ani, adunarea crengilor şi frunzelor uscate de pe monumente şi dintre monumente(!), sub
ameninţarea aplicǎrii unor amenzi în cazul nerespectǎrii acestei indicaţ ii impuse de Romsilva de aceaǎs tdatǎ. (inf. dr.
Gabriela Gheorghiu). Un copac cǎzut peste urmele drumului (pavat) care duce la marele sanctuar nu a putut fi înlǎturat timp
de trei ani! Pentru tăierea unor copaci care împiediǎc cercetarea arheologicǎ s -au cerut sume exorbitante (la nivelul a 6800
lei).

Categorii:literature Etichete:

CURIA NOPCSA DE DENSUS


  • Curia (curtea) Nopcsa din Densuş42
    Haţegului, lingvist albanolog, autor a cca. 150 de lucrări de etnografie, lingvistică, arheologie, istorie şi geografie, dar şi …
  • Istoric. Reprezintă un tip de edificiu interesant prin arhitectura sa particulară
  • , jud. Hunedoara 43, dar mai ales important ca martor al memoriei unei istorii ieşite din comun, conservate încă de tradiţiile orale ale locului. Casele (curţile) care au aparţinut familiei Nopcsa, de la Densuş sau Fărcădin44, sunt învăluite de umbrele misterului care a înconjurat membrii numitei familii. Istoria familiei Nopcsa (familia „Noapte”, numele fiind maghiarizat după 1701), una din cele mai celebre din Ardeal, cuprinde personaje contradictorii, aventurieri, nobili şi cărturari şi devine aproape legendară datorită spectaculoasei vieţi a lui Laszlo (Vasile) Nopcsa, nobil ziua şi tâlhar la drumul mare în timpul nopţii, despre care se spunea că ar fi fost celebrul haiduc Faţă Neagră45
  • Starea actuală. Din păcate, curia Nopcsa din Densuş a fost abandonată după 1989 când s-a construit un nou sediu pentru primărie (instituţia funcţionase până atunci în clădirea curiei). S-a destrămat de la un an la altul, în aşteptarea demolării… Aceeaşi soartă a lovit şi curtea din Fărcădin.
  • Note:
  • 40 Ovidiu Haţegan, Dorin Timonea, Romania Liberă, Ediţia de Transilvania40 Ovidiu Haţegan, Dorin Timonea, Romania Liberă, Ediţia de Transilvania-Banat, 19 mai 2005.
  • 41 Barra Nagy Margit, Stilusok, müvek, méstérek, Bucureşti, 1977, pp. 70 şi urm.; Monica Mărgineanu Cârstoiu,
  • Romantismul în arhitectură, Bucureşti, 1989, pp. 189-198.
  • 43 Cea mai celebră dintre curiile ardelene este Magna Curia (Curtea Mare) din Deva, construită în secolul XVII de către
  • principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. A fost restaurată şi funcţionează ca muzeu de istorie şi arheologie.
  • 44 Curtea de la Fărcădin este cunoscută sub numele de „castelul Berthelot”, după numele celui căruia regina Maria i-a dăruit
  • casa care aparţinuse familiei Nopcsa.
  • 45 Numele este împrumutat dintr-un roman al lui Jokay Mor, al cărui personaj central era un anume baron Hatzegy,
  • supranumit tâlharul Faţă Neagră, locul acţiunii fiind chiar Haţegul. Contemporanii, surprinşi de asemănarea dintre acest
  • personaj şi baronul Nopcsa, l-au identificat pe acesta din urmă cu Faţă Neagră, un haiduc care-i tâlhărea pe bogaţi şi-i
  • înzestra pe săraci, iar ziua ducea viaţa de nobil şi demnitar. Nepotul lui Nopcsa-Faţă Neagră, Francisc Nopcsa, a fost un
  • aventurier şi un important om de ştiinţă, vestit paleontolog, de numele lui legându-se descoperirea dinozaurilor pitici din zona
Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: