Arhiva

Archive for Mai 2015

Dumitru Hurubă, Scriitori contemporani din judeţul Hunedoara, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2015. Un ochi râde, un ochi plânge. Lecturi, cărţi, pasiune, peisaj cu scriitori din ţinutul cu o mie de ani de singurătate! Publicistică şi eseu contemporan


SCR CONT HUNED

CONVENŢIA CIVILĂ DINTRE FOTBALIST ŞI CLUB. Justiţie şi fotbal…


CNVENŢIA CIVILĂ ÎNCHEIATĂ DE FOTBALIST CU UN CLUB DE FOTBAL!

ICCJ, Decizia Civilă nr. 8661/2011

 

Convenţia civilă încheiată de sportiv cu un club are natura juridică a unui contract de muncă, chiar şi în lipsa înregistrării sale la Inspectoratul Teritorial de Muncă, deoarece:

 

Neînregistrarea contractului la Inspectoratul Teritorial de Muncă nu îl transformă într-o convenţie civilă, având doar consecinţa antrenării răspunderii contravenţionale pentru această omisiune”.

 

RO FOTO

Categorii:PRACTIC, PRESA

ALMANAHUL “SINTAGME LITERARE” 2015…


AUTORII PREZENȚI ÎN ALMANAHUL “SINTAGME LITERARE” 2015!

Poesis:
Adi Filimon, Adrian A. Agheorghesei, Adrian Grauenfels, Adrian Suciu, Adriana Weimer, Aida Hancer, Alina Marieta Ion, Amelia Stănescu, Ana Dragu, Ana Maria Gîbu, Anca Mizumschi, Anca Zeciu, Andrei Zanca, Angela Nache Mamier, Anne Marie Bejliu, Anni- Lorei Mainka, Armina Flavia Adam, Aura Maru, Bianca Dan, Camelia Iuliana Radu, Cătălin Derzelea, Claudia Partole, Cleopatra Lorențiu, Constantin Stancu, Corina Gina Papouis, Cristina Ștefan, Cristina-Monica Moldoveanu, Dan Ciupureanu, Dan Dănilă, Dan Herciu, Daniel Corbu, Daniel Marian, Daniela Toma, Denisse Huzum, Diana Caragiu, Domnica Pop, Dorin Cozan, Dorina Șișu, Dumitru Ichim, Ela Solan, Elena Toader, Florentina Borgovan, Florin Dochia, Florina Huzoaica, Gabriela Crețan, Ileana Adriana Chidu, Ioan Barb, Ioan Florin Stanciu, Ioan Matiuț, Ioan Vasiu, Ion Căliman, Ion Cristofor, Ion Scorobete, Ionuț Caragea, Irina Lucia Mihalca, Isabela Nicoară, Iulia Pană, Iulia Toma, Lia Faur, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasilescu, Luminița Amarie, Luminița Cazan, Luminița Zaharia, Magda Mirea, Maria Dobrescu, Marian Dragomir, Mariana Codruț, Maricica Frumosu, Marius Lăzărescu, Mihaela Aionesei, Mioara Băluță, Monica Rohan, Nuța Crăciun, Nuța Istrate Gangan, Oana Hemen, Octavin Doclin, Octavian Mihalcea, Paul Blaj, Paul Vinicius, Paulina Popa, Petru M. Haș, Petruța Șerban, Raluca Blezniuc, Raul Constantinescu, Răzvan Țupa, Rodian Drăgoi, Romița Mălina Constantin, Silvia Bitere, Silvia Goteanschii, Simona -Grazia Dima, Vasile Dan, Vasile Gheorghe, Victor Munteanu, Victoria Milescu.

Proză:
Alexandru Moraru, Ana Dragu, Caty Urucu, Constanța Marcu, Cristina-Monica Moldoveanu, Dan Iancu, Dana Gheorghiu, Dorin Cozan, Dorina Șișu, Elena Hanganu, Elisei Virgil, Florentina Loredana Dalian, Florina-Sanda Cojocaru, Igor Ursenco, Ioan Alexandru Despina, Ioan Barb, Nicolae Stan, Odette Bota, Radu Ilarion Munteanu, Șerban Tomșa, Ștefan Doru Dăncuș.

Atelier critic:
Adrian Dinu Rachieru, Angela Mamier Nache, Daniel Marian, Gheorghe Clapa, Gheorghe Manolache, Ioan Roșca, Ioan Vasiu, Ion Roșioru, Ionel Bota, Ladislau Daradici, Liviu Ofileanu, Lucian Gruia, Melania Cuc, Mioara Bahna, Ottilia Ardeleanu, Paul Blaj.

Universalia – traduceri de:
Liviu Ofileanu, Eliza Macadan, Baki Ymeri, Dușan Baiski și Blagoie Ciobotin, Radu Niciporuc, Dan Dănilă, Anca Tănase, Simion Dănilă, Adrian Grauenfels.

La curțile dorului (folclor): Ion Căliman

 

floarea soarelui

Categorii:literature, PRESA

Grupele de muncă. O decizie a ICCJ cu efecte în viitor…


În Decizia nr. 11/2015, ÎCCJ s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti şi, în consecinţă:

 

„Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 este:
– 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi
– 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;
– 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare„.

masa tg jiu

Categorii:PRACTIC, PRESA

Salariile angajaţilor societăţilor falite. Fondul de garantare, legi, proceduri, altele…


În caz de insolventă, salariați ai societăţilor afectate de insolventa îşi pierd, de regula, drepturile bănești aferente ultimelor luni de munca, societatea falita nu are fonduri disponibile in scopul acoperirii masei credale.

Protecția de ordin social este reglementate in principal de Codul Muncii.

Plecând de la specificul procedurii de insolventa, tratamentul salariaților este altfel.

Salariații au dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanțele scadente și neachitate depășesc contravaloarea a șase salarii medii brute pe economie/pe salariat.

După deschiderea procedurii insolventei, salariații nu trebuie sa depună declarație de creanța, fiind înscriși automat in tabelul de creanțe al debitoarei.

Salariații beneficiază de prioritate la efectuarea plăţilor in cadrul procedurii insolvenţei.
Creanțele salariale anterioare deschiderii procedurii insolventei si care au fost înscrise in tabel, urmează a fi plătite prioritar. In ordinea prevăzuta de Legea insolventei, creanțele izvorâte din raportul de munca se situează pe locul doi, după creanțele constând in taxe, timbre si alte cheltuieli aferente procedurii.
Creanțele salariale născute după data deschiderii procedurii, respectiv salariile datorate pentru perioada ulterioară deschiderii procedurii, pot fi achitate cu prioritate.

Dispozițiile din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creanțelor salariale protejează angajatul, astfel acesta deține un statut privilegiat in cadrul acestei proceduri speciale. În ipoteza in care creanțele salariale nu sunt acoperite in totalitate, in urma distribuirii fondurilor rezultate in urma lichidării activului debitoarei, a fost instituit un Fond de Garantare pentru plata creanțelor salariale.
Suma totala a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Fondul de garantare este constituit numai din contribuțiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creanțelor salariale cuvenite salariaților in cazul falimentului.

Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților si efectuarea plăţii acestora se realizează de către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de munca, pentru societățile împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare:
• la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
• la cererea salariaților angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizațiilor legal constituite ce reprezintă interesele acestora.

Salariații sau organizațiile legal constituite, înainte de a se adresa organizației teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuării de către acesta a demersurilor necesare pentru plata creanțelor. O copie a notificării şi dovada comunicării se va anexa la cererea adresata agenției teritoriale.

Poziţia ANAF

INFORMARE – PRIVIND FONDUL DE GARANTARE PENTRU PLATA CREANŢELOR SALARIALE – Legea 200/2006

Cadrul general de reglementare în materia raporturilor de muncă, asigurat prin intrarea în vigoare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, a impus necesitatea reglementarii prin lege speciala a constituirii şi utilizării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
Având în vedere dispoziţiile exprese ale art. 167 din actul normativ menţionat, a fost adoptata Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, act normativ ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006 şi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Legea 200/2006 transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităților statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului.
Beneficiază de prevederile Legii nr.200/2006 salariaţii angajatorilor pentru care starea de insolvenţă a intervenit după data de 1 ianuarie 2007.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (denumit in continuare Fond de garantare), asigura plata creanţelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi fata de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
Din resursele Fondului de Garantare se suporta, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege, următoarele categorii de creanţe salariale:
– salariile restante;
– compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;
– plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de munca şi / sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
– compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi / sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
– indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.
Contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă nu se suporta din Fondul de garantare.
Suma totală a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat.
Salariul mediu brut pe economie avut în vedere este salariul mediu brut pe economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistica în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei.
Stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuarea plăţii acestora se realizează de agenţiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă.
Cererile menţionate vor fi însoţite de documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost pronunţată o hotărâre judecătoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolvenţei şi a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
Creanţele salariale suportate din Fondul de Garantare se vor achita în lei, într-o singură tranşa, prin sistemul de plată general utilizat pentru plata drepturilor reprezentând indemnizaţia de şomaj.
Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene (denumite in continuare agenţii teritoriale).
In gestionarea Fondului de garantare, agenţiile teritoriale au următoarele atribuţii:
– primesc, examinează şi soluţionează cererile privind plata creanţelor salariale care rezultă din contractele individuale şi /sau colective de muncă;
– stabilesc cuantumul creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuează plata acestora;
– recuperează debitele create în condiţiile prezentei legi, altele decât cele provenind din contribuţiile la Fondul de garantare;
– reprezintă interesele Fondului de garantare în relaţiile cu instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, instanţele judecătoreşti, societăţi sau organizaţii;
– efectuează schimbul de informaţii cu instituţiile competente din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
Termenul de declarare a contribuţiei la Fondul de garantare constituie şi termen de plată.
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare, în cota de 0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.
In cazul în care se pronunţă închiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a redresării angajatorilor, aceştia sunt obligaţi să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii.

PEISAJ

Sursa ANAF

Categorii:PRACTIC, PRESA

Semnal: Revista Euphorion nr. 1/2015


Numărul 1 / 2015 (serie nouă) al revistei Euphorion impune un nou format, cu o grafică elegantă şi cu un conţinut literar de ţinută. Tema celui mai recent număr este Valoare şi ierarhie, articolele-răspuns la ancheta propusă de redacţia Euphorionîncercând un exerciţiu de sistematizare şi de limpezire în vasta taxonomie la care predispun cele două concepte.

Echipa redacţională vă invită să parcurgeţi texte semnate de unele dintre cele mai importante nume ale literaturii contemporane, precum Ion Bogdan Lefter, Al. Cistelecan, Mircea Muthu, Gheorghe Grigurcu, Radu Vancu, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Rodica Grigore, Ion Dur, Mircea Braga, Paul Aretzu, Adrian Alui Gheorghe şi alţii. Paginile literare ale revistei cuprind inedite aparţinând unor scriitori remarcabili, dintre care îi amintim pe Lucian Perţa, Andrei Zanca, Rodica Braga, Ioan Barb, Liviu Georgescu, Simona-Grazia Dima, Nicolae Suciu. Nora Iuga îşi continuă colaborarea cu Euphorion din ipostaza de traducător, alături de Christel Wollman Fiedler, în spaţiul poeziei de expresie germană, aducându-l de astă dată în paginile revistei pe Manfred Winkler. Cronica de teatru este realizată de Anda Ionaş, iar paginile de artă sunt semnate de Mircea Stănescu şi de Liviana Dan.

Concepţia grafică îi aparţine lui Dan Păun, iar coperta este realizată de Mircea Stănescu. Revista Euphorion, şi în acest nou format, este, cu siguranţă, una dintre publicaţiile culturale reprezentative ale momentului.

 

Am primit de la Ioan Barb

Categorii:literature

Dumitru Hurubă, Încă nu e totul pierdut, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2014. Publicistică şi eseu contemporan. Scriitori şi opere, viziuni şi istorie literară…


Mitica 002Mitica 003

%d blogeri au apreciat asta: