Dumitru Hurubă, Scriitori contemporani din judeţul Hunedoara, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2015. Un ochi râde, un ochi plânge. Lecturi, cărţi, pasiune, peisaj cu scriitori din ţinutul cu o mie de ani de singurătate! Publicistică şi eseu contemporan

CONVENŢIA CIVILĂ DINTRE FOTBALIST ŞI CLUB. Justiţie şi fotbal…

CNVENŢIA CIVILĂ ÎNCHEIATĂ DE FOTBALIST CU UN CLUB DE FOTBAL!

ICCJ, Decizia Civilă nr. 8661/2011

 

Convenţia civilă încheiată de sportiv cu un club are natura juridică a unui contract de muncă, chiar şi în lipsa înregistrării sale la Inspectoratul Teritorial de Muncă, deoarece:

 

„Neînregistrarea contractului la Inspectoratul Teritorial de Muncă nu îl transformă într-o convenţie civilă, având doar consecinţa antrenării răspunderii contravenţionale pentru această omisiune”.

 

ALMANAHUL “SINTAGME LITERARE” 2015…

AUTORII PREZENȚI ÎN ALMANAHUL “SINTAGME LITERARE” 2015!

Poesis:
Adi Filimon, Adrian A. Agheorghesei, Adrian Grauenfels, Adrian Suciu, Adriana Weimer, Aida Hancer, Alina Marieta Ion, Amelia Stănescu, Ana Dragu, Ana Maria Gîbu, Anca Mizumschi, Anca Zeciu, Andrei Zanca, Angela Nache Mamier, Anne Marie Bejliu, Anni- Lorei Mainka, Armina Flavia Adam, Aura Maru, Bianca Dan, Camelia Iuliana Radu, Cătălin Derzelea, Claudia Partole, Cleopatra Lorențiu, Constantin Stancu, Corina Gina Papouis, Cristina Ștefan, Cristina-Monica Moldoveanu, Dan Ciupureanu, Dan Dănilă, Dan Herciu, Daniel Corbu, Daniel Marian, Daniela Toma, Denisse Huzum, Diana Caragiu, Domnica Pop, Dorin Cozan, Dorina Șișu, Dumitru Ichim, Ela Solan, Elena Toader, Florentina Borgovan, Florin Dochia, Florina Huzoaica, Gabriela Crețan, Ileana Adriana Chidu, Ioan Barb, Ioan Florin Stanciu, Ioan Matiuț, Ioan Vasiu, Ion Căliman, Ion Cristofor, Ion Scorobete, Ionuț Caragea, Irina Lucia Mihalca, Isabela Nicoară, Iulia Pană, Iulia Toma, Lia Faur, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasilescu, Luminița Amarie, Luminița Cazan, Luminița Zaharia, Magda Mirea, Maria Dobrescu, Marian Dragomir, Mariana Codruț, Maricica Frumosu, Marius Lăzărescu, Mihaela Aionesei, Mioara Băluță, Monica Rohan, Nuța Crăciun, Nuța Istrate Gangan, Oana Hemen, Octavin Doclin, Octavian Mihalcea, Paul Blaj, Paul Vinicius, Paulina Popa, Petru M. Haș, Petruța Șerban, Raluca Blezniuc, Raul Constantinescu, Răzvan Țupa, Rodian Drăgoi, Romița Mălina Constantin, Silvia Bitere, Silvia Goteanschii, Simona -Grazia Dima, Vasile Dan, Vasile Gheorghe, Victor Munteanu, Victoria Milescu.

Proză:
Alexandru Moraru, Ana Dragu, Caty Urucu, Constanța Marcu, Cristina-Monica Moldoveanu, Dan Iancu, Dana Gheorghiu, Dorin Cozan, Dorina Șișu, Elena Hanganu, Elisei Virgil, Florentina Loredana Dalian, Florina-Sanda Cojocaru, Igor Ursenco, Ioan Alexandru Despina, Ioan Barb, Nicolae Stan, Odette Bota, Radu Ilarion Munteanu, Șerban Tomșa, Ștefan Doru Dăncuș.

Atelier critic:
Adrian Dinu Rachieru, Angela Mamier Nache, Daniel Marian, Gheorghe Clapa, Gheorghe Manolache, Ioan Roșca, Ioan Vasiu, Ion Roșioru, Ionel Bota, Ladislau Daradici, Liviu Ofileanu, Lucian Gruia, Melania Cuc, Mioara Bahna, Ottilia Ardeleanu, Paul Blaj.

Universalia – traduceri de:
Liviu Ofileanu, Eliza Macadan, Baki Ymeri, Dușan Baiski și Blagoie Ciobotin, Radu Niciporuc, Dan Dănilă, Anca Tănase, Simion Dănilă, Adrian Grauenfels.

La curțile dorului (folclor): Ion Căliman

 

Grupele de muncă. O decizie a ICCJ cu efecte în viitor…

În Decizia nr. 11/2015, ÎCCJ s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti şi, în consecinţă:

 

„Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (3) din anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 este:
– 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi
– 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;
– 30 de ani (în cazul bărbaţilor) şi 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare„.

Salariile angajaţilor societăţilor falite. Fondul de garantare, legi, proceduri, altele…

În caz de insolventă, salariați ai societăţilor afectate de insolventa îşi pierd, de regula, drepturile bănești aferente ultimelor luni de munca, societatea falita nu are fonduri disponibile in scopul acoperirii masei credale.

Protecția de ordin social este reglementate in principal de Codul Muncii.

Plecând de la specificul procedurii de insolventa, tratamentul salariaților este altfel.

Salariații au dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanțele scadente și neachitate depășesc contravaloarea a șase salarii medii brute pe economie/pe salariat.

După deschiderea procedurii insolventei, salariații nu trebuie sa depună declarație de creanța, fiind înscriși automat in tabelul de creanțe al debitoarei.

Salariații beneficiază de prioritate la efectuarea plăţilor in cadrul procedurii insolvenţei.
Creanțele salariale anterioare deschiderii procedurii insolventei si care au fost înscrise in tabel, urmează a fi plătite prioritar. In ordinea prevăzuta de Legea insolventei, creanțele izvorâte din raportul de munca se situează pe locul doi, după creanțele constând in taxe, timbre si alte cheltuieli aferente procedurii.
Creanțele salariale născute după data deschiderii procedurii, respectiv salariile datorate pentru perioada ulterioară deschiderii procedurii, pot fi achitate cu prioritate.

Dispozițiile din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creanțelor salariale protejează angajatul, astfel acesta deține un statut privilegiat in cadrul acestei proceduri speciale. În ipoteza in care creanțele salariale nu sunt acoperite in totalitate, in urma distribuirii fondurilor rezultate in urma lichidării activului debitoarei, a fost instituit un Fond de Garantare pentru plata creanțelor salariale.
Suma totala a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Fondul de garantare este constituit numai din contribuțiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creanțelor salariale cuvenite salariaților in cazul falimentului.

Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților si efectuarea plăţii acestora se realizează de către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de munca, pentru societățile împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare:
• la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
• la cererea salariaților angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizațiilor legal constituite ce reprezintă interesele acestora.

Salariații sau organizațiile legal constituite, înainte de a se adresa organizației teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuării de către acesta a demersurilor necesare pentru plata creanțelor. O copie a notificării şi dovada comunicării se va anexa la cererea adresata agenției teritoriale.

Poziţia ANAF

INFORMARE – PRIVIND FONDUL DE GARANTARE PENTRU PLATA CREANŢELOR SALARIALE – Legea 200/2006

Cadrul general de reglementare în materia raporturilor de muncă, asigurat prin intrarea în vigoare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, a impus necesitatea reglementarii prin lege speciala a constituirii şi utilizării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
Având în vedere dispoziţiile exprese ale art. 167 din actul normativ menţionat, a fost adoptata Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, act normativ ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006 şi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Legea 200/2006 transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităților statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului.
Beneficiază de prevederile Legii nr.200/2006 salariaţii angajatorilor pentru care starea de insolvenţă a intervenit după data de 1 ianuarie 2007.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (denumit in continuare Fond de garantare), asigura plata creanţelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi fata de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
Din resursele Fondului de Garantare se suporta, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege, următoarele categorii de creanţe salariale:
– salariile restante;
– compensaţiile băneşti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariaţi, dar numai pentru maximum un an de muncă;
– plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de munca şi / sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
– compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă şi / sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
– indemnizaţiile restante, pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.
Contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă nu se suporta din Fondul de garantare.
Suma totală a creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat.
Salariul mediu brut pe economie avut în vedere este salariul mediu brut pe economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistica în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei.
Stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuarea plăţii acestora se realizează de agenţiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă.
Cererile menţionate vor fi însoţite de documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost pronunţată o hotărâre judecătoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolvenţei şi a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
Creanţele salariale suportate din Fondul de Garantare se vor achita în lei, într-o singură tranşa, prin sistemul de plată general utilizat pentru plata drepturilor reprezentând indemnizaţia de şomaj.
Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene (denumite in continuare agenţii teritoriale).
In gestionarea Fondului de garantare, agenţiile teritoriale au următoarele atribuţii:
– primesc, examinează şi soluţionează cererile privind plata creanţelor salariale care rezultă din contractele individuale şi /sau colective de muncă;
– stabilesc cuantumul creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuează plata acestora;
– recuperează debitele create în condiţiile prezentei legi, altele decât cele provenind din contribuţiile la Fondul de garantare;
– reprezintă interesele Fondului de garantare în relaţiile cu instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, instanţele judecătoreşti, societăţi sau organizaţii;
– efectuează schimbul de informaţii cu instituţiile competente din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
Termenul de declarare a contribuţiei la Fondul de garantare constituie şi termen de plată.
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare, în cota de 0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.
In cazul în care se pronunţă închiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a redresării angajatorilor, aceştia sunt obligaţi să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii.

Sursa ANAF

Semnal: Revista Euphorion nr. 1/2015

Numărul 1 / 2015 (serie nouă) al revistei Euphorion impune un nou format, cu o grafică elegantă şi cu un conţinut literar de ţinută. Tema celui mai recent număr este Valoare şi ierarhie, articolele-răspuns la ancheta propusă de redacţia Euphorionîncercând un exerciţiu de sistematizare şi de limpezire în vasta taxonomie la care predispun cele două concepte.

Echipa redacţională vă invită să parcurgeţi texte semnate de unele dintre cele mai importante nume ale literaturii contemporane, precum Ion Bogdan Lefter, Al. Cistelecan, Mircea Muthu, Gheorghe Grigurcu, Radu Vancu, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Rodica Grigore, Ion Dur, Mircea Braga, Paul Aretzu, Adrian Alui Gheorghe şi alţii. Paginile literare ale revistei cuprind inedite aparţinând unor scriitori remarcabili, dintre care îi amintim pe Lucian Perţa, Andrei Zanca, Rodica Braga, Ioan Barb, Liviu Georgescu, Simona-Grazia Dima, Nicolae Suciu. Nora Iuga îşi continuă colaborarea cu Euphorion din ipostaza de traducător, alături de Christel Wollman Fiedler, în spaţiul poeziei de expresie germană, aducându-l de astă dată în paginile revistei pe Manfred Winkler. Cronica de teatru este realizată de Anda Ionaş, iar paginile de artă sunt semnate de Mircea Stănescu şi de Liviana Dan.

Concepţia grafică îi aparţine lui Dan Păun, iar coperta este realizată de Mircea Stănescu. Revista Euphorion, şi în acest nou format, este, cu siguranţă, una dintre publicaţiile culturale reprezentative ale momentului.

 

Am primit de la Ioan Barb

Dumitru Hurubă, Încă nu e totul pierdut, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2014. Publicistică şi eseu contemporan. Scriitori şi opere, viziuni şi istorie literară…

Ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar este stopată! Consiliile locale, primarul ca şef al localităţii, nu mai au putere. Instanţa supremă s-a pronunţat pe tema acesta!

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că procedura de aplicare a măsurii de ridicare a vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. Ridicarea maşinilor parcate neregulamentar va fi interzisă odată cu publicarea deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial.
Demersul a fost iniţiat de Avocatul Poporului care a formulat recurs în luna ianuarie şi azi, 25 mai 2015, ICCJ l-a admis.

Potrivit prevederilor articolului 517 din Codul de Procedură Civilă, alineatul 4, dezlegarea dată problemelor de drept judecate e obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Decizia trebuie să fie motivată în cel mult 30 de zile şi se publică apoi în cel mult 15 zile. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, devine obligatorie pentru instanţă.

Decizia are efecte imediate, pe de altă parte, pentru că judecătorii vor ţine seama de comunicarea oficială a instanţei supreme, nu vor risca o abatere, iar primăriile ar trebui să aibă în vedere că puterea judecătorească poate stabili ce este şi ce nu este bine să facă aceste consilii locale, adică puterea executivă locală.

 

Semnal: Ioan Barb şi Liviu Ofileanu, Plăcuţa Ouija, Ed. Brumar, 2015

Periuţa de dinţi şi istoria

Caravana ”Rabla pentru periuța ta” din Bucureşti ajunge și în Bacău, Constanța, Galați, Timișoara și Alba-Iulia. Pe lângă periuțele de dinți gratuite, organizatorii oferă și consultații gratuite în peste o mie de cabinete stomatologice din România.
Medicii stomatologi recomandă schimbarea periuței măcar o dată pe trimestru, românii o schimbă o dată la un an jumătate, asta în mediu urban. La sate, situaţia face… istorie. Durata medie de folosire a unei periuţe dentare este de …10 ani! Teoria le este cunoscută, dar nu toți o aplică.

 

Sursa: presa

Limba maternă, limbă sacră…

Câte ceva despre resurescţia poetică şi paradoxim, valurile generaţiei…

 

„…6) cultivarea limbii materne ca „sacră limbă“, ca „vehicul“ spiritual
„indestructibil“ / „invulnerabil“, „inalienabil“, „incontestabil“, al existenţei
unui popor prin istorii, lupta impotriva „exploatării“ unei limbi naţionale de
către limbile „imperiale“, militarea impotriva „monopolului“ studierii limbii
ruse in şcoli / facultăţi (in Romania, ca şi in alte ţări socialiste, limba rusă
fiind din 1948, limbă obligatorie, insuşită un deceniu, din clasa a IV-a
elementară şi pană in anul al III-lea de facultate); reprezentanţii resurecţionalparadoxişti
consideră limba maternă – sfanta Limbă Pelasgă > Valahă –
drept Patrie în Logos (≪Limba romană este Patria mea» – Nichita Stănescu);”

Ion Pachia-Tatomirescu

Fragment din Pagini de istorie literară valahă de mâine (I), Ed. Waldpress, 2014

 

Se spune că Sfântul Francisc din Assisi… (fragment) Miracolul de Sus, Miracolul de Dincolo…

EPILOG – sau: EU, MOARTEA ŞI „CHESTIA” DE PE PĂLĂRIE

…Se spune că Sfântul Francisc din Assisi (i se spune doar “cel mai blând dintre sfinţi”, dar eu cred că, înafară de Hristos, este cam singurul creştin adevărat, din toată istoria Pământului…de 2000 de ani încoace!), pe la 1226, aflat pe patul de moarte, undeva, într-o colibă de lângă Portiuncula, ar fi fost stârnit spre piscul Poeziei sale, de nerăbdarea vinovată a unui preot.
Care preot, venit la căpătâiul său, să-i dea “ultima mângâiere”, şi văzând că bietul (de fapt, nesuferitul…) sfânt, în loc să se grăbească, aşa cum e firesc, cu spovedania, ca orişice muritor… – el se ruga şi tot binecuvânta, aşa, cu de-amăruntul şi cu o fierbinţeală a cuvântului (ca Sfântul Mitropolit Dosoftei al nostru!), de se încingea aerul, în jurul lui…binecuvânta, pe rând şi cu dragoste copleşitoare, toate bunurile, pe care preaplinul de dragoste al Domnului le-a creat, ca lume şi paradis, totdeodată…părinţelul, zic, se plictisea de moarte! Tot auzea, ca din gura unui dus pe coclauri (“dus cu pluta”, ar fi zis un valah…), un murmur interminabil: “Să te laude, Stăpâne, sora lună argintie, Stelele aprinse, mândre, într-a nopţii feerie. Să te laude, Stăpâne, vântul, nourii din zare,Vremea bună-n care mila-ţi dă făpturilor mâncare. Să te laude, Stăpâne, sora apă cristalină. Ce curată, nelipsită, setea-n viaţă ne-o alină! Să te laude, Stăpâne, fratele puternic, focul! El e vesel şi-ncălzeşte, luminează în tot locul. Să te laude pământul, mama noastră roditoare! El dă fructe, pâine, iarbă, mii de flori mirositoare”…
Şi, la un moment dat, exasperat fiind părinţelul de aşa “flecăreală, fără cap şi fără coadă” (aşa numesc oamenii “extaza”!), ce ieşea din nimicnicul trup şi din preabogata gură a lui Francisc, sătul până peste cap, de logoreea sfrijitului ăluia întins pe pat, care arăta, întocmai, ca unul numai bun de “ultima strigare” – amintitul preot mârâi, printre dinţii-i perfect sănătoşi şi puşi la “ascuţire de treabă”, de câte ori i se ivea ocazia, în fiece zi (de dimineaţă şi până-n miez de noapte!): “Eh, lasă că vine ea, moartea, curând-curând, şi ţi-o închide ea gura aia a ta, ca o moară stricată…”.
Sfântul Francisc a tresărit, atunci, de mare şi deplin sinceră bucurie: “Îţi mulţumesc, cu umilinţă îţi mulţumesc şi lăudat pe veci, în Împărăţia Lui să fii, că mi-ai adus aminte de sora mea, Moartea, cea cu care tocmai trebuie, uite, degrabă, să mă întâlnesc..!” Şi, cu o seninătate, smerenie şi conştiinciozitate, de care numai el era în stare, începu celebrul său Imn către “sora Moarte”: “Să te laude, Stăpâne, sora moarte cea trupească! De ea nu-i în stare-n lume niciun om să se ferească! Vai de cei ce moartea, Doamne, îi găseşte în păcate…Fericiţi cei care-n viaţă ţin la sfânta ta dreptate! Moartea când va fi să vie, le va fi spre bucurie! Lăudat, slăvit să fie Domnul de a sa fiinţă! Cu iubire, mulţumire şi cu mare umilinţă”…
*
…De aceea, totdeauna, când mi s-a spus că scriu “poezie religioasă”, am considerat expresia asta ca pe un pleonasm: Poezia ori este “pe fir roşu” cu Dumnezeu, ori nu este deloc!
*
…Ei, a venit o vreme (“acea” vreme…), acum şi aici – în artă, ca şi-n viaţă – să ne despărţim.
Să despărţim şi fiinţele, şi apele lumilor!
În viaţă, vremii ăsteia “de final” al “ciclului fiinţialo-dinamic” (…şi “creativ”, s-ar fi cuvenit el “a fire”!) – se obişnuieşte a i se spune, în totală necunoştinţă de cauză, “moarte” (evident, fără sublimul atribut, dat, atât de cumplit inspirat, de către extaticul sfânt din Assisi: “soră”…!) – dar unei cărţi care se sfârşeşte i se zice…sentimentului de sfârşire a cărţii i se zice…hmmm…
Mă rog, scriitorii profesionişti, adică ăia care-şi scot ciorba, tocmai din scrisul cărţilor, deci se preocupă să scrie cât mai mult, pe unitate de timp! – numesc sentimentul născut de acest final de carte, fireşte: “bucurie”! Dar amatorii, adică scriitori care scriu nu pentru vreo plată, ci pentru a împărtăşi semenilor lor minunile şi uluirea, în urma pipăirii nevăzutului din cosmosuri (adică, din Creaţia Dumnezeiască, dar şi din suflet şi Duh!), numesc acest sentiment, născut de finalul (implacabil!) al oricărei cărţi, cu o vorbă mult mai blândă, mai tandră (aproape ca şi Sfântul Francisc!): îi spun “nostalgie”…
Câte n-ar mai fi fost de zis şi scris, dacă n-ar fi venit, buluc şi neiertătoare, neliniştile şi necazurile cele de toate zilele, de ar fi fost mai multă blândeţe şi smerenie…de n-ar fi fost boli şi felurite alte feluri de suferinţe…simţind, mereu, pe spinare şi în îngheţarea, tot mai adâncă, a inimii, biciul teribil al bătrâneţii şi al neputinţelor…câte, o, câte n-ar mai fi fost de împărtăşit, cu semenii noştri (cei cu totul indiferenţi – indiferenţi şi faţă de sfinţi, şi faţă de artişti – egal!)…
…Indiferenţi ca indiferenţi, dar de câte ori sfântul, ca şi artistul, artistul, ca şi sfântul, nu păţesc precum Marele Învăţător Cosmic, Hristos Mântuitorul şi Lumina Lumii: li se răsplăteşte vindecarea de orbire şi de lepre – cu batjocură şi cu scuipaţi… “grupaţi”!
…După învăţătura Sfântului Francisc, şi eu iubesc Moartea. Şi, de aceea, nu de ea mă înspăimânt, ci de îmbătrânire şi de scăderea puterilor, a antenelor simţurilor. E drept, mor simţurile, dar se trezeşte, tot mai autoritară, lumina cea mistică, a Duhului care vede, ca prin sită (dar VEDE!), ceea ce simţurile nici n-ar fi bănuit vreodată: Miracolele de Sus, Miracolul de Dincolo!
*

Adrian Botez

 

Semnal! Istorie literară valahă de mâine…

Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini de istorie literară valahă de mâine, volumul I, Timişoara, Editura Waldpress (ISBN 978–606–614–091–1 / Vol. I – 2014 – ISBN 978-606-614-114-7), 2014; pagini B-5: 608;

Ion Pachia-Tatomirescu, «Pagini de istorie literară valahă de mâine», volumul I, Timişoara, Waldpress, 2014, 608 pagini (cuprins)
BUSOLA PARADOXISMULUI

Paradoxismul (Generaţia resurecţiei poetice şi a paradoxismului…) ………. / 7
Paradoxism (The generation of the poetic resurrection
and of Paradoxism…) …………………………………………………….. / 9
Le paradoxisme (La génération de la résurrection poétique
et du paradoxisme…) …………………………………………………….. / 12
Bibliografia „siglată“ (The Bibliography in Sigles,
la bibliographie des sigles) ………………………………………………………………. / 14
Post-scriptum (I) : De la paradoxismul lui Vasile / Vasko Popa
din poemul scris în 16 decembrie 1947, „La masă cu tristeţea“,
până la cutia-univers, matrioşcizat[ă], din „Grădina de fier“ ………………… / 15
…până la „ultima ştire despre cutia mică“ din livada fieroasă ……. / 22
Sigle ……………………………………………………………… / 27
Post-scriptum (II) : Peristylium şi holopoem (1966 / 2003) ……………… / 28
Sigle ……………………………………………………………… / 30
Peristylium and the Holopoem (1966 / 2003) ……………………………. / 30
Sigles …………………………………………………………….. / 32
Post-scriptum (III) : Secţiuni de aur ale literaturii
române contemporane …………………………………………………………………….. / 32
Post-scriptum (IV) : Fragmente din „scrisoarea-răspuns“
a unui Poet Valaho-Dac trimisă domnului Cantemir
sau Enciclopedicus …………………………………………………………………………. / 46
Duminica Poemului ……………………………………………………………… / 46
Reversibila nuntă …………………………………………………………………. / 46
Numerele lui Salmoş (Salumasua,
„omul Soarelui-Moş“ / „Tatălui-Cer“, regele-zeu-medic
din Cogaion / Sarmisegetusa, onomastic
deformat de cronici în „Zalmas“ / „Zalmoxis“ ………………………… / 47
Dihotomia Munte – Matcă ……………………………………………………. / 49
Întregul, jumătatea, un-doi-irea / undoirea… ……………………………. / 50
Bradul şi cele Zece / Nouă Ceruri… ……………………………………….. / 52
Noul autohtonism, refluxgeneraţia (The Generation
of Deep Clearness), rafinăriile paradoxismului… ……………….. / 54
Limba pelasgă > valahă ca liant deific… ………………………………… / 57
Post-scriptum (V) : Pasărea-Phoenix a modernismului poetic valah… ….. / 59
Lucrarea de doctorat, Generaţia resurecţiei poetice…………………. / 59
În prima secţiune… (subsecţiunea I, „Promotorii
proletcultismului – garda veche“…; subsecţiunea
secundă, „Promotorii proletcultismului – tânăra gardă“;
subsecţiunea a III-a, „Promotorii proletcultismului
în literatura română din Basarabia – Republica
Socialistă Sovietică Moldovenească –,
din Banatul de Voivodina / Serbia etc.) …………………………………… / 59
Secţiunea a II-a ……………………………………………………………………. / 61
Secţiunea a III-a ………………………………………………………………….. / 61
În secţiunea a IV-a ……………………………………………………………….. / 62
În secţiunea a V-a ………………………………………………………………… / 63
Secţiunea a VI-a …………………………………………………………………… / 63
Secţiunea a VII-a …………………………………………………………………. / 68
Secţiunea a VIII-a (Nichita Stănescu) …………………………………….. / 72
Secţiunea a IX-a (Marin Sorescu) ………………………………………….. / 73
Secţiunea a X-a …………………………………………………………………… / 74
Sigle ……………………………………………………………… / 75
Post-scriptum (VI) : Abstract – „The Generation
of Resurrection and of Paradoxism“ …………………………………….. / 76
Post-scriptum (VII) : Noua geografie literară
şi modernist-resurecţia autohtonismului… …………………………………………… / 81
Post-scriptum (VIII) : Paradoxuri ale limitelor tragic-existenţiale
în «Elegia a zecea» de Nichita Stănescu… ………………………………. / 87
Note, sigle ……………………………………………………….. / 94
Post-scriptum (IX) : De la „greşirea cerului“ la paradoxism ontologic
în poezia lui Vasile / Vasko Popa şi a lui Nichita Stănescu ……….…….. / 96
Sigle …………………………………………………………….. / 102

DINAMICA POEZIEI

Un galaxiedric în autentica poezie a spaţiului agrest
(Ion Marin Almăjan) ………………………………………………………………………. / 105
(I) Piton (ca între alpinişti spus) biobibliografic ……………………… / 105
(II) Realism liric / epic într-o tragedie a ţărănimii valahe
„în 36 de tablouri“ ……………………………………………………………… / 106
Crescătorul paradoxist de enigme
(Slavco Almăjan) ………………………………………………………… / 114
Sigle …………………………………………………………….. / 120
Ioan Baba ori meridianul-Novi-Sad al poeziei valah-europene
(Ioan Baba) …………………………………………………………………………………… / 120
(I) Piton („ca între alpinişti spus“) biobibliografic ………………….. / 120
(II) Între „kokoro“ şi „incisive“ …………………………………………….. / 126
(III) Dintr-o „inscripţie pe aer“
căzând şi încolţind în marmură …………………………………………….. / 127
(IV) Fulger ca de pe-o brâncuşiană „Coloană a Credinţei
fără Sfârşit“ cu „tâmpla“ pe zenitul Poeziei ……………………………. / 130
(V) Urechea lui Van Gogh din stânga timp-craniului ………………. / 135
(VI) Iubirea ca „stare de ţăndări“ ………………………………………….. / 137
Ioan Baba or the Novi-Sad-Meridian
of the European-Wallachian Poetry …………………………………….. / 138
(I) A biobibliographic piton (“in mountaineering terms”) ………. / 138
(II) Between “kokoro” and “incisive poems” …………………… / 146
(III) From “an inscription on the air” landing
and germinating on marble ……………………………………… / 147
(IV) A flash of lightning as if from the Brancusian “Column
of the Endless Faith” with its “temple” on Poetry’s zenith ……… / 149
(V) Van Gogh’s Ear at the left of the time-skull ………………… / 155
(VI) Love as the “Smithereeen Condition” ……………………… / 157
Sigle / Sigles ……………………………………………………. / 159
Lirica focului şi a „geminării“ de număr al cosmicei nuntiri
(Nicolae Băciuţ) …………………………………………………………. / 161
Iniţiere paradoxistă la Curtea Măiastrei
şi a Împăratului / Elementului Roşu / Foc ……………………….. / 162
În geminarea numărului nunţii: „55“ ……………………………. / 168
Poetul antigravitaţionalelor mere edenice
(Marian Barbu) ……………………………………………………………………………… / 172
(I) Calea zigzagat-azură a poeziei şi „proviziile de soare“
pentru mileniul al III-lea ………………………………………………………. / 173
(II) Oglinzile în care „se-apleacă“ Aurora… …………………………… / 181
(III) Mulţumire mărului revelator de gravitaţie ……………………….. / 182
(IV) De iubire cu înfrunzire în focul-oglindă ………………………….. / 186
(V) Cuvinte-căprioare îmblânzite în cleştar …………………….. / 189
(VI) La cules de fructe din livada onirică ……………………….. / 192
(VII) Lirice facturi din mileniul al doilea
onorate în mileniul prezent ………………………………………………….. / 200
„Timp absent“ între patru cardinale volume de poeme
(Crişu Dascălu) …………………………………………………………………………….. / 203
Mânăstire dintr-un Cuvânt şi catgut cu bumb de plumb
(Octavian Doclin) ………………………………………………………………………….. / 212
Ultimul psalmist al mileniului al doilea
(Eugen Dorcescu) …………………………………………………………………………. / 221
Apartenenţă la „privelişte“ …………………………………………………… / 221
Piton („ca între alpinişti spus“) biobibliografic ……………………….. / 222
Arc liric „în spaţiul de titlu“ …………………………………………………. / 223
Critici / „critice“ şi cele zece trepte
ale poeziei lui Eugen Dorcescu …………………………………………….. / 224
(I) Treapta întâi, a păcii de pe suprafaţa „mării pregenezice“ ……. / 225
(II) Treapta a doua, a razei caligrafiind cristale ………………………. / 226
(III) Treapta a treia, a „rumeguşului de oţel“
şi a „hematiilor stelare“ ……………………………………………………….. / 226
(IV) Treapta a patra, a oraşului „submers“ între alge ……………….. / 227
(V) Treapta a cincea, a revelării Cetăţii-Pădure ……………………… / 230
(VI) Treapta a şasea, a Psalmistului ………………………………………. / 231
(VII) Treapta a şaptea, a grupului „confuz“
din „arca lui Noe“ ………………………………………………………………. / 233
(VIII) Treapta a opta, cea apocaliptică …………………………………… / 234
(IX) Treapta a noua, a înfăţişării „Ecclesiastului“
cu fagure de miere ………………………………………………………………. / 235
(X) Treapta a zecea, a numărului de aur din „pilde“…………………. / 235
Bibliografia siglelor …………………………………………………………….. / 236
Poetul caligrafiilor în postumitatea peniţei-de-diamant genunos
(Anghel Dumbrăveanu) ………………………………………………….. / 237
Umbra fulgului ………………………………………………….. / 238
Şi măsura poemului …………………………………………….. / 239
O viaţă de caligrafii şi două „inedite“
în prima carte postum-dumbrăveniană ….………………….…….. / 241
„Poliedricul“ între neguroasa nuntă şi templul Cuvântului
(Gheorghe Andrei Neagu) ………………………………………………………………. / 245
Nuntă într-un cer de negru papirus ………………………………………… / 246
„Lacrima Iubirii“ din pământ până-n cerul-cuib-de-Cuvânt ……… / 250
Între „proza de templu“ şi „templul poeziei“ ………………………….. / 253
„Lanţurile Meduzei“ şi papirusul-cer (Gabriela Pachia) ……………………… / 259
„Medusa Chains“ and the Sky’s Papyrus (Gabriela Pachia) ….…………. / 265
Note …………………………………………………………….. / 270
Dorul de frăţie din Valaho-Serbia Poeziei în paradoxism
(Adam Puslojić) …………………………………………………………. / 271
Paradoxism în Valaho-Serbia Poeziei …………………….……… / 274
De la permanenta „stare de eu“ şi de la „ochiul de bronz“,
la saltul lui Florentin Smarandache din paradoxism
în fonfoismul excrementist ……………………………………………… / 280
Într-o permanentă „stare-de-eu“ …………………………………………… / 281
Note (la recenzia „Într-o permanentă stare-de-eu“) …………………. / 282
État-de-moi ………………………………………………………………………… / 290
Note (la recenzia „État-de-moi“) …………………………………………… / 292
Stato-di-coscienza ………………………………………………………………. / 293
În căutarea paradoxismului pierdut… …………………………… / 295
Trimiteri bibliografice ………………………………………………………… / 308
Note sub asterisc, din 2014 (despre „În căutarea paradoxismului
pierdut“…) ………………………………………………………………………….. / 308
Întârziat printre stele privighetorite ……………………………………….. / 347
Note sub asterisc, din 2014 (la „Întârziat printre stele
privighetorite“) ………………………………………………………………….. / 349
Autentic paradoxism şi dadaist-măscăricire ……………………………. / 350
Păduchele fonfoist din fruntea paradoxismului ……………………….. / 351
„Explozii“ fonfoist-smarandachiste şi „reculuri“ …………………….. / 358
Florin Vasiliu: „Polemici privind paradoxismul“ …………………….. / 363
Note (la Florin Vasiliu: „Polemici privind paradoxismul “) ……… / 372
Ion Pachia-Tatomirescu, Scrisoare deschisă către „Al
cincilea anotimp“…………………………………………………………………. / 383
I. Conceptul estetico-literar de paradoxism, desemnând
curentul literar modernist-resurecţional-valah, ale cărui principii
s-au relevat între anii 1965 şi 1970, datorându-se
generaţiei Vasko Popa – Nichita Stănescu – Marin Sorescu
(sau fluxgeneraţia – The High Tide Generation –
postbelic-secundă) ………………………………………………………………. / 384
II. Ultimul obiectiv al lui F. Smarandache
(începând din 1990): americanizarea „smarandachismului“
dadaist-avangardist desuet (sau a „nudaismului“,
„danuismului“, „fonfoismului“) sub numele de paradoxism,
anularea paradoxismului ……………………………………………………… / 395
Note, sigle (la „Scrisoare deschisă…“, de I. P.-T) ……………………. / 400
Ion Pachia-Tatomirescu, Scrisoare deschisă
„Constelaţiilor diamantine“ …………………………………………………. / 401
„Din vechime pentru paradoxism“ – un interviu
luat de Cronicar-Paginator domnului prof. dr. Ion
Pachia-Tatomirescu, în 21 lerundrea 2010,
„ca replică“ la smarandachist-polemicos-calomniosul
text cu titlul „Din nou despre paradoxism“ …………………………….. / 405
Note (la Scrisoare deschisă „Constelaţiilor diamantine“) …………. / 414

DINAMICA PROZEI

„Ciuliniadă“ în hiat
(Mihaela Burlacu) ……………………………………………………….. / 419
Despre aripile romaneşti ale Garderobierului
(Ion Deaconescu) …………………………………………………………………………… / 423
Între paradoxurile Fiannei şi dăscălimea de la drumul electrificat
(Marian Drumur) ………………………………………………………………………….. / 426
(I) „Piton“ (ca între „alpinişti“ spus) biobibliografic ……………….. / 426
(II) Un romancier al paradoxurilor Fiannei ……………………………. / 431
(III) Drumur şi dăscălimea de la drumul electrificat ………………… / 440
Note, sigle …………………………………………………………………………. / 445
Un jurnal al „Sfântului Renatus“
(Dan Negrescu) ……………………………………………………………………………… / 446
„Love Story“ cu şarpe bicefal
(Mihai Prepeliţă) ……………………………………………………………………………. / 448
„Love Story“ avec un serpent bicéphallus (Mihai Prepelita) .……….….. / 456

DINAMICA DRAMATURGIEI

Un galaxiedric de altitudine bine temperat-paradoxistă
(Bogdan Mihai Dascălu) …………………………………………….….. / 467
Efigie de tânăr dramaturg paradoxist …………………………………….. / 468
Mutaţii paradoxiste în spaţiul genului dramatic ……………………… / 471
«Ionà» – dramă de temelie a paradoxismului (Marin Sorescu) ……………. / 477
Sigle …………………………………………………………….. / 490

DINAMICA ESEISTICII

Eseuri despre limite tragic-existenţiale şi „minoritarism“
(Slavco Almăjan) ………………………………………………………………………….. / 493
Între spirit pendulator şi dinamitare de orizonturi
(Iulian Chivu) ……………………………………………………………. / 497
Zigzagare şi „spirit pendulator“ …………………………………………….. / 498
„Dinamitare chiviană“ de orizonturi ……………………………………… / 500
Eseuri filosofice şi lirosofice din literele de aur ale „ciornelor şi zilelor“
(Ion Dur) ………………………………………………………………………………………. / 506

INTERVIURI DE PE PLATFORMA DE BETON…

Despre lira de la umbra macilor din plai
(Nicolae Pop – Ion Pachia-Tatomirescu, 22 decembrie 1977,
Tatomireşti, Dacia) ………………………………………………………………………… / 517
Sigle şi note ……………………………………………………………………….. / 525
Moscova olimpică şi civilizaţia steposlavic-arhetipală
(Loretta Işanova – Ion Pachia-Tatomirescu,
28 iulie 1980, Moscova) …………………………………………………………………. / 530
Despre „Lilium breve“ şi alţi crini…
(Gheorghe Boaghe – Ion Pachia-Tatomirescu,
22 / 31 decembrie 1982, Bechet / Dăbuleni, Dacia) ……………………………. / 534
Note ………………………………………………………………………………….. / 539

LAUDATIO

Laudatio de 9 ianuarie 2014: Mircea Tomuş-80
Întru nouă (şi la nouă lună) ianuarie de-al optzecilea ocol
al Soarelui ……………………………………………………………….. / 545
(I) De la Triada Ursitoarelor – urarea de dimineaţă …………………. / 545
(II) Urare de-amiază, lui Mircea Tomuş,
cel din generaţia modernismului resurecţional
şi a paradoxismului – primul val („valul de şoc“
antiproletcultist-1960 / 1965, sau fluxgeneraţia / The High
Tide Generation) ………………………………………………………………… / 545
(III) Urarea prin „Poemul După-Amiezii“ întru cunoaşterea
Maestrului Mircea Tomuş de către Alumnul-Dac-Pandur
de la Piramida Extraplată ……………………………………………………… / 555
(a) Prin caligrafie ……………………………………………………………….. / 556
(b) Pe stânga Mătcii Sacrei Dunări („cunoaştere cu şalupă“),
ori a doua zi, pe stânga Sacrului Munte
Cogaion > Gugu („cunoaşterea dintr-un urcător / coborâtor autocar
în linie azură, parcă ar fi fost ouat de Pasărea Măiastră ce-am
văzut-o şi noi luându-şi zbor lin din Hobiţa lui Brâncuşi,
cu planare peste Parângul „leilor parângăi“) …………………………… / 558
(c) Pe dreapta cu Yang-Poemul :
„Mircea Tomuş… a pornit călătoria de mire…“,
din 7 / 9 ianuarie 1984 …………………………………………………………. / 564
„Da, La mulţi ani !, vă spun şi eu, peste-un ocean de tuş…“,
din 7 / 9 ianuarie 2014) ……………………………………………………….. / 565

BIBLIOGRAFIA-PIVOT

Bibliografia-pivot – 101 autori ale căror lucrări „constelează“ lista celor
de sub siglele prezentei cărţi …………………………………………………………… / 569

INDEX

Scriitori, artişti, valahi şi străini, „nominali şi subînţeleşi în opere
citate, lucrări literare…“ …………………………………………………………………. / 585

Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini de istorie literară valahă de mâine, volumul al II-lea, Timişoara, Editura Waldpress (ISBN 978–606–614–091–1 / Vol. II – 2015 – ISBN 978-606-614-128-4), 2015; pagini B-5: 616

 

 

 

DINAMICA POEZIEI

Bucuria microcantităţii de energie radiantă din Cuvânt
(Crişu / Hrisant Achimescu) ……………………………………………………………. / 7
Etnopoezie şi liră de-argint-aurit (Ioan Anastasia) ……………………………… / 15
Evanescenţa despărţirii în graţioasă ninsoare
(Antoaneta Apostol) ………………………………………………………………………. / 19
Evanescenţa despărţirii …………………………………………………………………… / 19
Ninsoarea de graţie ………………………………………………………………………… / 20
Între „sălcieri“ şi limbajul piramidelor (Mărioara Baba) …………………….. / 21
Un poet al ţărânii Daciei „cu duh de fulger“ (Vasile Barbu) ……………….. / 24
Între inimă-ou-de-struţ şi rugăciune de-nflorit livada
(Gabriel Petru Băeţan) …………………………………………………………………… / 29
Inima ca două păsări într-o coajă de ou-struţ …………………………………….. / 29
Rugăciunea poetului pentru înflorirea livezii …………………………………….. / 32
Pegasul şi grăunţele oximoronului (Ion Beldeanu) …………………………….. / 34
Rugăciune către Sfântul Duşman Universal (Iurie Bojoncă) ……………….. / 36
Conjugarea lirică a paradoxului în patos lucid, tanget la absolut
(Adrian Botez) ………………………………………………………………………………. / 45
Meditaţii la hematiile-stele din absoluta ninsoare ………………………………. / 46
Între cogaionicul brad şi „crinele golgote“…………………………………………. / 48
Liric erou cu degete galbene de nicotină pe-o cupă de cristal
(Iosif Caraiman) …………………………………………………………………………….. / 52
Între „starea de ţărm“ şi „auzul seminţei“ (Ion Căliman) …………………….. / 54
Ţărmul cu torţa poemului ……………………………………………………………….. / 54
Chirurgie pe timpanul seminţei ……………………………………………………….. / 55
La poale de „Golgotă neurcată“ a poeziei (Radu Cârstoiu) ………………….. / 57
„Electricitatea“ poemului şi caligrafia „la minut“ (Nina Ceranu) …………. / 60
Curentul electric al vieţii din orizontul cunoaşterii dens-metaforice …….. / 60
Caligrafii eternizate „la minut“ pe-npulberatul eurotraseu …………………… / 63
Poeme pe file de beton armat (Ion Chichere) …………………………………….. / 66
Incendii de forsiţia în „regatul ascuns“ (Elena Chiţimia-Armenescu) …… / 67
Haijinul şi baladierul (Şerban Codrin) ……………………………………………… / 70
Greieri pe „hlamida“ de omăt …………………………………………………………. / 70
Sonetul din peristilul baladei …………………………………………………………… / 72
Între mirele-cuvânt şi hunul-păstor-de-Pegas (Ana Corcea) ………………… / 81
Risipitor-adunătorii pufului de înger şi de eternitate (Flavia Cosma) ……. / 84
Învierea şi fotonii din Logos (Theodor Damian) ……………………………….. / 85
Tâmpla eroului liric în „coroana de spini“ a realului ………………………….. / 86
Bucuria Învierii ……………………………………………………………………………… / 87
Lira între „dimineţile Domnului“ şi „jurnalul erotic“
(Virgil Diaconu) ……………………………………………………………………………. / 88
Poeme despre căderea în somnul de sub frunza de brusture ………………… / 90
Eros, „atins de aură“ şi ens vulnerabil ………………………………………………… / 93
„Jaloane lirice“ între eurosala de judo şi „haijin“ (Ştefan Doncea) ………. / 95
Setea, iubirea de Logos ………………………………………………………………….. / 96
Fulgerul şi iarba într-un calendar liric ………………………………………………. / 98
De la muşcătorul de măr edenic la ţânţar (Ana Drăgoianu) ………………….. / 99
„Primordialul“ din perechea edenică nu mai muşcă mărul-Ana
spre a nu se neftini în antiseismic zid mânăstiresc (prefaţă) ………………… / 99
Între portret şi clonă ………………………………………………………………………. / 105
Despre nervoasa cutie metalică a lirismului ………………………………………. / 107
Epigrame-ţânţari „de serviciu“ ………………………………………………………… / 109
Torelle ca „poeseuri“, dialoguri (Constantin Dragu) ………………………….. / 111
Deşertul în „armonie velină“ (Andreea Dudă) …………………………………… / 115
Poezii pelasge > valahe într-un chip dialectal-macedon
încă înţelegându-se cu cel literar (Victor Enache) ……………………………… / 116
Turla cu îngerii poemelor (Veronica Fibişan) ……………………………………. / 122
Ninsoarea şi spovedirea mâinii grea de nescrisa pagină
(Liliana Cora Foşalău) ……………………………………………………………………. / 123
Între zăpada tufănicilor şi un univers într-un vers
(Ioan Găbudean) …………………………………………………………………………… / 125
Fragranţa veşniciei din zăpada tufănicilor ………………………………………… / 126
De la sângele macilor din aur de grâu la supravieţuiri ………………………… / 127
Tăcerea de aur ………………………………………………………………………………. / 128
Ceva univers într-un vers ……………………………………………………………….. / 129
„Timp răstignit“ şi cromozomi sonori (Petre Got) ……………………………… / 130
Sonete auros-argintoase (Ion Hadârcă) …………………………………………….. / 133
Între focul sonetului şi psalmul întomnării (Ion Horea) ………………………. / 135
Ascetica şi focul divin al sonetului …………………………………………………… / 135
Tradiţionalism de întomnare şi psalm ………………………………………………. / 138
Versuri îngeruite şi „sarmale… cu lalele“ (Cătălin Isman) …………………… / 139
Păianjenul-foton cu pălărie (Ignea Loga) ………………………………………….. / 142
Lyra dintre Coloana Infinitului şi ghepardul de rubin
(Dan Lupescu) ……………………………………………………………………………….. / 143
În umbra de lirism a Coloanei Infinitului …………………………………………….. / 144
Astralopitecus, ori despre cosmicul labirint ……………………………………….. / 145
„Albe grădini suspendate“ de coada înflăcărată a stelei
(Constanţa Marcu) …………………………………………………………………………. / 148
Frunza, piatra şi ochiul în cuprindere de radiani
(Adrian Marta) ………………………………………………………………………………. / 151
„Puiziile“ Vanghei şi alte „tradzeri“ în proză în sfânta limbă valahă
îmburuienată (Vanghea Mihanji-Sterghiu) ………………………………………… / 154
Sirenele negurii şi „poetul devorându-şi fiul“
(Gheorghe Mocuţa) ………………………………………………………………………… / 155
În „ghiocul“ dialectal al poeziei (Marius Munteanu) …………………………… / 158
Poemele dintre „altar“ şi „planul“ bine exprimat
(Silvia C. Negru) …………………………………………………………………………… / 160
Înfloritorul praf galactic …………………………………………………………………. / 160
Recomandare de a te logodi în planul celest ……………………………………… / 161
Privighetoare, paradoxism şi sonet-glosă
(Ionel / Janet Nică) ………………………………………………………………………… / 163
Propergol, paradoxism şi privighetoare …………………………………………….. / 164
Univers pulsatoriu …………………………………………………………………………. / 165
„Fântână-Hesiod“ şi aspersor liric în Câmpia Dunării de Jos
(Gheorghe Toma Ofiţerescu) …………………………………………………………… / 167
Semnul autohton al râului de foc, semnul naturii
(Sabin Opreanu) …………………………………………………………………………….. / 168
În rotirea curcubeului (Ştefania Oproescu) ……………………………………….. / 171
Ochi epic-pădurenesc şi verslibrism (Constantin Pădureanu) ……………… / 174
Gravitaţie pentru oglinda concav-celestă (Aurel Pop ………………………….. / 178
Între „diavolul cu coarne de melc“ şi „îngerul cu dublă cetăţenie“
(Spiridon Popescu) ………………………………………………………………………… / 184
Între „homo ludens“ şi corn de melc, sau „ludos Apollini facere“ ……….. / 185
Poezie cu steauă-n hiat de-un sfert de secol
(Ana Pop-Sârbu) …………………………………………………………………………… / 192
Fereastra înaltă a poeziei ………………………………………………………………… / 193
Somnul ca „jucărie“ într-o porumbişte întomnată ……………………………… / 194
Numele ca „baltă de sânge“ din Stihsiberia
(Mihai Prepeliţă) …………………………………………………………………………… / 197
Ecourile secundelor în carul de stele (Ion Răşinaru) ………………………….. / 200
Ecoul secundei şi al altor temporale fragmente …………………………………. / 200
Panta rhei ……………………………………………………………………………………… / 202
Senectute şi transluciditate ……………………………………………………………… / 204
Nuca-nevermore se-naripează dintr-un celest perete de labirint
(Alexe Rău) ………………………………………………………………………………….. / 207
(Semi)nucă-nevermore şi cochilie de Nistru ……………………………………… / 207
Între „mâlul fiinţei“ şi „albul mut ca moartea“…………………………………… / 209
Pitoresc etnografic în „sunetul pietrei“ de pe „drumul tatălui“
(Iacob Roman) ………………………………………………………………………………. / 212
„Tatăl drumului“ şi poezie de pitoresc etnografic ……………………………….. / 213
Concert cu pietre de râu …………………………………………………………………… / 215
Ultimul poet al Rândunicii Albe din Dacia Sud-Dunăreană
(Cristea Sandu-Timoc) …………………………………………………………………… / 216
Rândunica albă a Timoceaniei …………………………………………………………. / 216
Pasărea sufletului ………………………………………………………………………….. / 218
Seelenvogel ………………………………………………………………………………….. / 219
O lupească obârşie şi câţiva ghiocei lexicali ……………………………………… / 220
Între „fântâna metafizică“ şi epistola „domino-sentimentală“
(Marcel Sămânţă) ………………………………………………………………………….. / 221
Fumul din incubatorul metafizicei fântâni ………………………………………… / 222
Epistole între doamna Nick şi Dominic de Atlantida …………………………. / 225
Între liliecii de-atacă părul de pe bigudiuri şi Delta Înrăzărită
(Paul Sârbu) ………………………………………………………………………………….. / 228
Poemul ca înrăzărire postumă …………………………………………………………. / 230
Din clepsidra cu vocale în timpul din ramă
(George Schinteie) ………………………………………………………………………… / 237
Clepsidră cu vocale şi carte „iernos-hermină“……………………………………. / 237
Rame pentru timp: 66 ……………………………………………………………………. / 240
De la cuneiforma babelizare la scribocraţia haosului doinitor
(Constantin Stancu) ……………………………………………………………………….. / 242
De la Etemenanki la Tor[i]da[va] > Turda ………………………………………… / 245
„Primul meridian“ este cel desemnat prin sintagma:
Cuvinte rostite / rostuite „într-o săptămână de-april’ cu îngeri“ ……….. / 250
„Al doilea meridian“ este cel desemnat prin sintagma: Revenirea
(celest-acvatic-primordială) la puterea / „rigoarea“ Cuvântului
Întâi (adică întrupător de Geneză) ………………………………………………………. / 251
„Al treilea meridian“ este cel desemnat prin sintagma:
„Luciditatea“ ecriturii, „entropia“ şi „haosul melodios“ …………………… / 252
Ars poetica stanciană ……………………………………………………………………… / 253
„Lacrimă“ de limbă pelasgă > valahă „îmburuienată“
(C. Branislav Stefanoski) ……………………………………………………………….. / 254
De la curăţatul cartofilor în ritm dactilic la eternitatea
mărului iubitor de vierme (Arcadie Suceveanu) ………………………………… / 256
Geniul, principiile energetice Yin, Yang,
puterea a doua a epigramei… (Efim Tarlapan) ……………………………………. / 259
Puterea Femina / Yin a parodiei de Chişinău …………………………………….. / 261
Puterea Vir / Yang a epigramei de Chişinău ……………………………………… / 270
De la hergheliile de tarpani (cai / „pegaşi“ sălbatici) din Dacia,
la Pegasul / Tarpanul Înaripat al lui Efim Tarlapan, de maximă
euro-anvergură a aripilor, şi la alte scrieri selecte ………………………………. / 274
De la „galaxia de uraniu“ la rugăciuni (Horiana Ţâru) ……………………….. / 280
Şapte funigei strangulează floarea ucigaşă de crin
(Miron Ţic) …………………………………………………………………………………… / 282
Un neotradiţionalist al vinului vechi ………………………………………………… / 283
Şapte dimineţi ale florilor de prun ……………………………………………………. / 284
Perenitatea fiinţei şi o secundă înflorire ……………………………………………. / 286
Despre salvarea prin cuvânt (Ileana Ursu) ………………………………………… / 288
Lirica licuricilor (Florin Vasiliu) ……………………………………………………… / 291
Psalmii de la umbra plantei Moly şi alte poeme anti-Thanatos
(Dumitru Velea) …………………………………………………………………………….. / 295
Psalmii şi planta Moly dintre Homer şi Hegel …………………………………… / 296
Vocea poemului împotriva terorismului ……………………………………………. / 306
Mama Bălaşa pe calea Dalbului-de-Pribeag ……………………………………… / 308
Între cogaionică ninsoare şi trup de-oţel topit
(Nina Voiculescu) ………………………………………………………………………….. / 311
Între „existenţe“ cu luceferi în loc de ochi şi
„sufletul târgului“…………………………………………………………………………… / 312
„Vârcolacii“ înfometaţi de cosmos ………………………………………………….. / 315
Despre mistuitor-de-nflăcărat-ortodoxul calendar ……………………………… / 316
Neotradiţionalism, patriotism şi mesianism
(Vlad Zbârciog) …………………………………………………………………………….. / 319
Cuvintele tăcut-îmburuienate… (Vanghel Zega / Vangheli Dzega) ……… / 324
DINAMICA PROZEI
DINAMICA POVESTIRII ŞI A ROMANULUI

Frunza Evei împăturită şi reîmpădurită în Anul-Şarpelui-Negru-de-Apă
(Grigore Avram) …………………………………………………………………………… / 329
„Roman-jurnal analitic“ şi „poliedric timp“ cu măşti de carnaval
(Veronica Balaj) ……………………………………………………………………………. / 331
Despre o epopee a „deochiului dictatorial-modern“
(Victor Bodon) ……………………………………………………………………………… / 334
Uezenică, „Homo interneticus“ şi povestitorul de cursă galactică
(Snowdon King / Ionuţ Caragea) …………………………………………………….. / 337
Din „Atempus“, la „Homo interneticus“……………………………………………. / 337
Povestitor de lungă cursă interstelară ………………………………………………… / 338
„Trei contr[e]a-cărţi“ de proză (Florin Contrea) ……………………………………. / 339
Câmpia magnetică a prozei ………………………………………………………………. / 340
Epico-terapie în gri …………………………………………………………………………. / 340
Labirint (cu / fără -y- / -th), dar cu „gaură neagră“ în cer …………………………. / 341
„Răpitoare metalizate“ în „clivante roci“ naratologice
(Florin Logreşteanu / Radu Scorojitu) ………………………………………………. / 341
(I) „Piton“ (ca între „alpinişti“ spus) biobibliografic ………………………….. / 341
(II) Răpitoare metalizate, clivante „roci sociale“,
naratologie ……………………………………………………………………………………. / 343
(III) Istorie logreştean-hieroglifică, personaj-catadioptru,
sinecdocă, puzzle şi metonimii ………………………………………………………… / 349
Între o uliţă de austru şi un hematom al dimineţii de libertate
(Gheorghe Mocanu ………………………………………………………………………… / 360
Mişcarea uliţei ……………………………………………………………………………… / 360
Hematomul „noii dimineţi de libertate“…………………………………………….. / 361
Hieroglifele aşteptării (Maria Niţu) …………………………………………………. / 364
Pe văile realismului contemporan (Constantin Pădureanu) …………………. / 366
Povestirile însomnorării de sub luna de marţi (Miron Ţic) ………………………. / 368

DINAMICA JURNALULUI DE CĂLĂTORIE

Între Villeurbanne-Franţa şi Bechet-Dacia
(Gheorghe Boaghe) ……………………………………………………………………….. / 369
Însemări de pe drumul „răbduriu“ (Nina Ceranu) ………………………………. / 370
Între jurnal caligrafiat pe frunze de arţar şi totem alaskan
(Corneliu Florea / Dumitru Pădeanu) ……………………………………………….. / 371
Emigrarea ca un „transplant de cord“……………………………………………….. / 371
Jurnal de călătorie prin civilizaţiile a două continente ………………………… / 372
DINAMICA DRAMATURGIEI
Şapte zile ale „Olimpiadei flaşnetarilor“ şi alte vodeviluri pentru tineret
(Emil Şain) …………………………………………………………………………………… / 377
DINAMICA ESEISTICII

Decalog de cultivat / cristalizat conştiinţa naţional-valahă şi alte eseuri
(Ion Marin Almăjan) ……………………………………………………………………… / 383
Între fortunescianul spirit şi valea de descântece a Gilortului
(Ioan Anastasia / Ion Sgaibă) ………………………………………………………….. / 388
O vale a descântelelor din Alutuania > Oltenia …………………………………. / 388
Teză despre polivalentul spirit fortunescian ……………………………………… / 389
Un istoric de marcă al Pelasgimii > Valahimii – din secolele al VIII-lea
şi al X-lea (Dumitru Bălaşa) ……………………………………………………………. / 391
Liturghie în pelasgă > valahă şi bălării mancurt-barbaiane
(V. G. Barba) ………………………………………………………………………………… / 393
„Cazul Dacia, recursuri / radiografii şi despre cronicari
(Adrian Botez) ………………………………………………………………………………. / 395
Nouă radiografii ale „cazului Dacia“……………………………………………….. / 395
Noi eseuri despre „sacra“ triadă valah-cronicărească …………………………. / 403
Aforismele revelării „cerinului dienoc“ de 21 Decembrie 2012
(Sorin Cerin) …………………………………………………………………………………. / 405
Politologie şi pamflet (Ilie Chelariu) ……………………………………………….. / 409
Parnasianism hermetic, „ermetism canonic“, „barbianism“
(Theodor Codreanu) ………………………………………………………………………. / 411
Pentru Tribunalul Suprem al Poeziei şi al Ecriturii de Azi
(Virgil Diaconu) ……………………………………………………………………………. / 416
De la „ochiul de lumină“ la curcubeolata lupă a criticului literar
(Doina Drăguţ) ……………………………………………………………………………… / 418
Nu „eseistică-de-chibiţ“, ci veritabil eseu-dinamită-în-orizont
(Lucian Hetco) ………………………………………………………………………………. / 420
Despre arheu şi despre „vlaho-planetarism“………………………………………. / 421
Despre criza şi caverna canceroasă a moralei de azi (postfaţă) ……………. / 423
Politologie şi morfologie socială contemporană ………………………………… / 428
Spiritul Pandur ca hologând pentru Europa (Dan Lupescu) ………………… / 430
Valoare estetică şi sacru „prezent“ husserlian al receptării
(Iulian Negrilă) ……………………………………………………………………………… / 441
Hermeneutică sub curcubeul-cobiliţă al Duhului Olteniei
(Florin Paraschiv) …………………………………………………………………………… / 443
Asociaţia pentru Cultură şi Marea re-Unire a Valahimii
(Cornel Petroman) …………………………………………………………………………. / 447
Eseuri şi pamflete între salcia Ofeliei şi îngerul tăiat
(Dumitru Radu Popescu) …………………………………………………………………. / 449
„Trans-caligrafii“ în pântecul balenei (Ion Popescu-Brădiceni) …………… / 453
Un pandur din Brădiceni îşi eternizează serile …………………………………… / 456
„Cristalizarea hazardului“ pe rug de paradoxism ……………………………….. / 457
Între interogaţie, frumuseţe interioară şi Duh Naţional Valah
(Dan Puric) …………………………………………………………………………………… / 458
Renaşterea demnităţii, a Duhului Naţional Valah ………………………………. / 459
Frumosul de la sâga din râu şi Duhul Naţional Valah …………………………. / 461
Istoria literaturii ca ecritură a disperării şi a iubirii de semeni
(Ion Rotaru) ………………………………………………………………………………….. / 463
Tragedia de astăzi a Valahimii din antica vatră a Daciei
(Cristea Sandu-Timoc) …………………………………………………………………… / 467
O nouă siglă de aur în cultura Valahimii (Aurel Sasu) ……………………….. / 474
Dacii şi Jertfa Întemeierii (Alexandru Stănciulescu-Bârda) ………………… / 476
O istorie a spiritualităţii nipone, pornind de la „cuibul privighetorii“
(Florin Vasiliu, Brânduşa Steiciuc) ……………………………………………………. / 479
A History of the Nipponese Spirituality,
Starting from “The Nest of the Nightingale”
(Translated by Dana Sala and Karin Ciurea) …………………………………….. / 480
INTERVIURI DE PE PLATFORMA
DE BETON ARMAT
Ion Filipciuc – Ion Pachia-Tatomirescu, De la ştiinţa a se face
nemuritori a Pelasgo-Dacilor, la seninătatea protagonistului
mioritic (28 decembrie 1988) …………………………………………………………… / 485

George Schinteie – Ion Pachia-Tatomirescu, Maturitatea
„tânără“ a poet-poemului şi „spaţiul orei zero“
(16 martie 1989) …………………………………………………………………………….. / 516

Artur Silvestri – Ion Pachia-Tatomirescu, Aparţin paradoxismului
şi disipativ-grupului de la „Ramuri“ (15 răpciune 2005) ……………………… / 533

Adrian Botez – Ion Pachia-Tatomirescu,Tipologia admiraţiei:
exactă, nihilistă, ori hiperbolic-distructivă (22 martie 2013) ……………….. / 540

Doina Moţ – Ion Pachia-Tatomirescu, Profesionistul de geniu
este în arenă şi profanul arbitrează (14 prier 2014) …………………………….. / 563
LAUDATIO
Laudatio de 29 răpciune 2014 – Marian Barbu-75 :
Un zâmbet autentic-auriu dintr-un luminos april’-1980 ………………………. / 573

Laudatio de 11 florar 2006 – Crişu Dascălu-65 :
Crişu Dascălu la al LXV-lea ocoliş întreg de Soare ……………………………. / 579
INDEX
Scriitori, artişti, valahi şi străini, „nominali şi subînţeleşi în opere
citate, lucrări literare…“ ………………………………………………………………… / 585

Ion Pachia-Tatomirescu, «Pagini de istorie literară valahă de mâine», volumul al III-lea, Timişoara, Waldpress, 2015, 632 pagini (cuprins)

DINAMICA POEZIEI

Câteva antologii utile într-o droaie de… inutile
(Gabriela Pachia, Ars poetica, I, 2003) ……………………………………………….. / 7
Antologie în care-s de blestemat excrementismul, inepţia etc.
(Agero / L. Hetco, Blestemul lui Brâncuşi, I, 2004) …………………………………… / 11
Antologie de „mirabile“ grăunţe lirice (Biblioteca Municipală
din Lugoj, Mirabila sămânţă, 16 – 19 ani, 2005) ………………………………. / 12
Rămas-a decada-n ideea de aur a grupului
(Ilie Chelariu, Treisprezece poeţi vii, 2005) ……………………………………….. / 15
Antologia de poezie „nehaihuie“ a celor 24
(Editurile Singur şi Grinta, Poeme hai hui, 2012) ………………………………. / 23
Zboruri într-o aripă-două de vis, de pe când găinile poeziei cuprinse
de gripă aviară se neftineau în paralelipipede spre a face ouă cubice
pentru „omleta romboedrică“, specialitatea casei intelectuale,
Armonii Ovoidal-Găineşti din Adjud-Vrancea
(Gheorghe A. Stroia, Aripi de vis, 2013) …………………………………………… / 27
Între paradoxist-expesionistă „lumină (i)legală“ şi „bogză“
(Mihaela Aionesei) ……………………………………….……………… / 34
Poeme ale stress-ului cotidian şi ale reificării
(Dan Anghelescu) ………………………………………………………………………….. / 39
Cezura întâmpinării transcendentului
(Ioan Ardeleanu) ……………………………………………………………………………. / 41
Fanta-zmeie, fantasm-Eu, între „eneidici-ochi-de-amfibie“…
(Marina Raluca Baciu) ……………………………………………………………………. / 44
Poeta dintre gutuiul edenic şi soarele de nord al Vislandei
(Veronica Balaj) …………………………………………………………………………….. / 48
Paradoxism oracular pe linia fosforescentă a nopţii
(Mircea Bârsilă) …………………………………………………………………………….. / 52
Despre balada celui ce-a refuzat să se mai nască
(Octavian Blaga) …………………………………………………………………………….. / 55
Elegie şi înfiorare cosmică (Eugenia Bulat) ……………………………………….. / 60
Poeme pentru un certificat de „doctor în Erotologie“
(Ionuţ Caragea) ……………………………………………………………………………… / 63
Malaxor de nestemate şi nisipuri lirice (Zenovie Cârlugea) …………………. / 66
La marginea iernii (Ştefan Cârstoiu) ………………………………………………… / 70
Atlantida egalilor (Ilie Chelariu) ……………………………………………………… / 70
Sonete şi alte „rigori“ (Emil Chiriţă) ………………………………………………… / 73
Între crinii imperiali şi ţeapa pentru cele indomptabile
(Aura Christi) ……………………………………………………………. / 75
Între corbigramă, epitaf şi fabulă (George Corbu) ……………………………… / 79
Albe grădini suspendate de coada înflăcărată a stelei
(Alexandru Corduneanu) ………………………………………………… / 86
Bornele electrobateriei-text: lebăda albă – lebăda neagră
(Melania Cuc) ……………………………………………………………………………….. / 88
Între caratele poemului, fotoni şi garderobier
(Ion Deaconescu) ……………………………………………………………………………. / 90
„Pretutindenarii“ demoni de pe axa temporalităţii
(Viorel Dogaru) ………………………………………………………………………………. / 94
Micropoeme-haiku din oglinzi-urme de îngeri
(George Drăghescu) ……………………………………………………………………….. / 96
Irepresibile cuvinte înmugurind prin porii betonului
(Manolita Dragomir-Filimonescu) ……………………………………………………. / 99
Cercul poemului ca „expresie deplină“ a punctului-paradox
(Doina Drăguţ) ……………………………………………………………………………… / 102
Lirica între arca-de-artă a singurătăţii şi cartea-groapă-de-var
(Dan Elias) …………………………………………….………………… / 104
Cele trei trepte de la evuiana rachetă lirică
(Eugen Evu) ………………………………………………………………………………….. / 112
Poetul citit „în prismă“ de Dumnezeu
(George Filip) ……………………………………………………………………………….. / 121
Cosmos al valahei noastre limbi (Dumitran Frunză) ………………………….. / 123
Poeme ale călătoriei în „starea de albastru“ (Mariana Gherga) ………… / 125
Emisfere androginice, bisturiu de Zeus-chirurg…
(Daniela Gifu) ……………………………………………………………………………….. / 127
Însuşirea de nume / „semnificanţi“ în direct-proporţionalitate
cu capacitatea de a suporta durerea din „semnificaţi“
(Ratcu Golesîn) …………………………………………….……………. / 131
Lirico-terapii pentru sfinţii medici dintre sunete de-arginţi
(Dimitrie Grama) …………………………………………………………………………… / 135
The Metaphors of the “Multilayered Reality”
and the Paradoxist Rainbow Within the Logos ………………………… / 143
Versuri inculpate şi paradoxism bine temperat
(Lucian Hetco) ……………………………………………………………………………… / 146
Un „psalmist“ contemporan din Dacia Sud-Dunăreană,
sau despre „re-naşterea lui Petru…“ (Petru Iancu-Timoceanu) …………….. / 148
Paşapoarte pentru furnici (Maria Kolozsvari-Popescu) ………………… / 149
Caligrafii subselenare (Adela Marincu-Popa) …………….…………….. / 150
Poeme între „carcera cu oglinzi“ şi „măştile luminii“
(Ioan Mazilu-Crângaşu) …………………………………………………………………. / 152
„Religia iubirii“ aproapelui din câmpie (Lavinia Diana Miloş) ….…….. / 154
Ecouri danubiene (Ivo Muncian) ………………………………………………….. / 156
Inscripţii cu fluturi de pe planeta-circ (Adrian Munţiu) ………………………. / 164
Poetul cu porumbel de la poarta „Republicii“ lui Platon
(Nicolae N. Negulescu) ………………………………………………………………….. / 168
The Poet Holding a Dove at the Gate of Plato’s “Republic” …………… / 172
Le Poète au pigeon à la porte de „La République“ de Platon ………….. / 176
Radioactiva cenuşă a clipelor pe-o cosmică rană
(George L. Nimigeanu) ………………………………………………………………….. / 180
„Tratat“ despre iluzia ce „magnetizează“ mâinile
(Niculina Oprea) ……………………………………………………………………………. / 182
Frustrări ale sinelui în tot mai însingurata călătorie
(Dumitru Oprişor) ………………………………………………………………………….. / 185
Vocale în „clopote de cretă“ şi „constanta trisalm-haiku“
(Marc Orheianu) ……………………………………………………………………………. / 188
De la un „congres al spinilor“ şi de la o „furtună în blugi“,
până la o „spoliere de timp“ (Virgil Panait) ………………………………………. / 190
Legământul secund, sau conexiunea primă în ştiinţa nemuririi
(Octavian Pop) ……………………………………………….………….. / 194
Freziile dintre „traverse“ şi „transversalii“
(Ion Popescu-Brădiceni) …………………………………………………………………. / 198
„Clamor“ de toamnă (Ion Potopin) …………………………………………………. / 203
Debut septuagenar cu trăit-frumoase stihuri mironcostineşti…
(Mircea Rămoiu) …………………………………………………………………………… / 205
Spaţializarea Logosului împotriva „surdelor urechi neînvăţate“
(Monica Rohan) ………………………………………….……………… / 207
„Foxy-poezie“ şi originalitate sub masca stilurilor
(Ileana Roman) ……………………………………………………………………………… / 212
Uimirea câmpiei şi zborul ciocârliei
(Alexandru Samoilă) ……………………………………………………. / 217
Cu licuricii înhămaţi la o ispititoare berlină
(Nicolae Sârbu) ……………………………………………………………………………… / 220
De la „testament“ la „răstignirea ultimului cuvânt“
(Christian Wilhelm Schenk) ……………………………………………………………. / 221
În avioneta cu elice-tufănică în zbor peste „întâmplările frunzei“
(Ion Scorobete) ……………………………………………………………………………… / 225
Poezia trăirilor cotidiene şi a întâmpinării evenimentului
(Gabriel Stănescu) ………………………………………………….…… / 231
Parnasianism în „primul cincinal“ al mileniului al III-lea
(Victoria Stoian) ……………………………………………………………………………. / 234
Un poet-Sisif cărând stânca speranţei re-întregirii Daciei,
în vreme ce pământu-i pelasg > valah i se tot „retrage“
de pe fronturile cu imperiile mileniilor I, al II-lea etc.
(Vasile Tărâţeanu) …………………………………………………………………………. / 238
Un binom al paradoxismului: geometrie – leucemie
(Horia Ţâru) …………………………………………………….……….. / 245
Între naufragii printre părţi de vorbire şi Cleveland
(Ioan Ţepelea) ……………………………………………………………………………….. / 248
Lirism şi „fiice ale ideilor“ din auriculul stâng
(Nicolae Toma) …………………………………………….……………. / 252
Piramida extraplată de grâu şi regretatul templu
(Marcel Turcu) ……………………………………………………………………………… / 255
Ocultare şi epifanie între vocalele-sfeşnic din poeme
(Traian Vasilcău) ……………………………………………………………………………. / 269
Tradiţionalism de brumărel şi o liră din dor
(Ioan Vasiu) ………………………………………………………………………………….. / 273
„Ana rănii de castel“, între albastru şi anatomia tornadei
(Monica-Oana Vintilescu) ………………………………………………………………. / 279
Iubirea între zero şi plus-infinit / minus-infinit
(Adriana Weimer) ………………………………………………………. / 285
Poezia „mărului“ între „pufoasa legalitate“ şi „ideal“
(Baki Ymeri) …………………………………………………………………………………. / 287

DINAMICA PROZEI

DINAMICA POVESTIRII, A ROMANULUI…

De „nunta“ celor cinci „falii de roman“
(Vasile Andru) ………………………………………….……………….. / 299
Din textul cu electrică baterie până în aria romanescă
(Melania Cuc) ……………………………………………………………………………….. / 306
Un roman istoric în caligrafia unui haijin valah
(Vasile Moldovan) …………………………………………………………………………. / 313
Fidelitate paradoxistă între „oglindă“ şi „zolism“
(Gheorghe Andrei Neagu) ………………………………….…………… / 327
De la Apocalypsis… la edenica lume cunoscută
(Artur Silvestri) …………………………………………………………………………….. / 330
Incitanţă şi paradox în spaţiul epic
(Enola Stoica) ……………………………………………………………………………….. / 341
Lumea „rhizomei“ şi a caracatiţelor admirabil-temperate
(Marius Tupan) …………………………………………………………………………….. / 344

DINAMICA REPORTAJULUI, A JURNALULUI……

Viaţă „secvenţială“ între „momente“ şi reportaj
(Dumitru Oprişor) ………………………………………..……………… / 355
Călător prin Valahimea Daciei Sud-Dunărene
(Cornel Rusu) ……………………………………………………………………………….. / 359
O istorie literară a municipiului Timişoara
(Mircea Şerbănescu) ………………………………………………………………………. / 364
Jurnalul unui emigrant în „paradisul diavolului“
(Florentin Smarandache) …………………………………………………………………./ 365

DINAMICA DRAMATURGIEI

Aurul paradoxismului şi cosmosul cotidian al morii de ciment
(Dumitru Radu Popescu) ………………………………………….…….. / 375
În perimetrul „morii de ciment“ ………………………………… / 375
Domnuţi-consoane dansează vocale-fecioare …………………………. / 377
Casa sufletului în idilismul din Vinerea Verde …………………. / 378
Magnetica mare şi orbul spermatozoid …………………………. / 380
Eterna re-facere a lumii prin arte şi pistruiatul cu lanternă ……… / 383
Despre vopsirea carului pe trei părţi / laturi …………………….. / 384
Moara de măcinat oasele de piatră ale răsculaţilor valahi,
ridicată de Viena / Budapesta în Alba Iulia Daciei Nord-Dunărene,
pentru obţinerea „cimentului fortificator“ de Imperiu Habsburgic
din orizontul anului 1785, devenit, din 1867, Imperiu Austro-Ungar …… / 386

DINAMICA ESEISTICII

Cartea „existenţei fantastice“ într-o dialectică a transformărilor
(Paul Anghel) ……………………………………………………………………………….. / 393
Un dicţionar biobibliografic al unei filiale a Uniunii Scriitorilor
(Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu) …………………………………………… / 395
Ocultare în bibliotecă şi epifania de la templul tâmplelor
(Marian Barbu) ……………………………………………………………………………… / 397
Despre rost-rostirea prenumelor în limba pelasga > valaha de azi
(Tudor Olimpius Bompa) ……………………………………………………………….. / 412
Imagologie de centru (Mariana Brandl-Gherga) ………………………………… / 417
Istoria trăită la faţa locului (Constantin M. Ciocazan) ………………………… / 419
Uniilă între mofteme şi ecologia limbajului (Ion Coja) ……………………….. / 423
Morfologie şi sintaxă de îmburuienare a limbii
pelasge > valahe (Ion Coteanu) ……………………………………………………….. / 425
Primul volum dintr-o istorie a plagiatologiei…
(Alexandru Dobrescu) ……………………………………………………………………. / 427
Primul mare boier al eminescologiei din mileniul al III-lea
(Nicolae Georgescu) ………………………………………………………………………. / 441
Calea lupului din steag (Cleopatra Lorinţiu) ……………………….…… / 444
Pentru o monografie a speciei pamflet în literatura valahă
(George Niţu) ……………………………………………………………………………….. / 445
Paradoxism ca energie estetică din câmpuri semantice opuse
(Constantin M. Popa) …………………………………………………………………….. / 447
Confesiuni şi convertiri în gând de aur creştin
(Dorina Popescu) …………………………………………………………………………… / 451
Basarabia – documente istorice şi de suflet valah pe 200 de ani
(Mihai Prepeliţă) ……………………………………………………………………………. / 453
Orator-criticul în puterea flăcării violete
(Adrian Dinu Rachieru) ………………………………………………………………….. / 463
Parte a întregului literaturii naţional-valahe
(Alexandru Ruja) …………………………………………………………………………… / 476
Pelasga > valaha de azi din Dacia dintre Dunărea de Mijloc
şi Marea Adriatică, adică din Sigynia…
(Richard Sârbu, Vasile Frăţilă) ……………………………………………………….. / 482
Între pagina de monografie, convorbire duhovnicească şi povesteseu
(Artur Silvestri) …………………………………………………………………………….. / 489
Limba pelasgă > valahă – matca limbilor indo-europene
(C. Branislav Stefanoski) ……………………………………………………………….. / 504
Medicină şi filosofie sau gemenele de la Charmides şi Platon
(Mihai C. Teodorescu) …………………………………………………………………… / 507
„Mihai Viteazu“ – o imperioasă bibliografie
(Mariana Urzică, Dana Popescu, Ileana Cioarec) ………………………………. / 509

MONOGRAFII

Monografia satului Băcioi, din Basarabia-Dacia
(Sofia Carol-Gujuman) …………………………………………………………………… / 515
Un admirabil studiu monografic despre comuna Brădeşti-Dacia
(Rodica Florescu, Gheorghe Luţă) …………………………………………………… / 516
Monografia satului Sacoşu-Mare din Timiş-Dacia
(Gheorghe Lungu) …………………………………………………………………………. / 522
„Dimensiunea ortodoxă a ens-ului“ (Diana Niculescu) ………………… / 525

INTERVIURI DE PE PLATFORMA DE BETON…

Mă simt apropiat de Ţara dumneavoastră…
(Loretta Işanova – I. P.-T.) ……………………………………………………………… / 531
Teme literare majore, laborator şi program literar
(Artur Silvestri – I. P.-T.) ……………………………………………………………….. / 541
Cuvântul sinonim infinitului / infinirii
(Ion Pachia-Tatomirescu – Ch. W. Schenk) ………………………………………. / 550
Interviu de martie cu un Dac-Pandur de la Piramida Extraplată
(Dan Lupescu – I. P.-T.) …………………………………………………………………. / 559
Poezia într-o prismă octogonal-stelată a „Cafenelei literare“
(Virgil Diaconu – I. P.-T.) ………………………………………………………………. / 587

LAUDATIO

„Sexagenara“ revistă „Lumina“ ……………………………………………………….. / 601

INDEX

SCRIITORI, ARTIŞTI, VALAHI ŞI STRĂINI, „NOMINALI ŞI SUBÎNŢELEŞI ÎN OPERE
CITATE, LUCRĂRI LITERARE…“ (CIFRELE DE REFERINŢĂ TRIMIT ŞI LA DERIVATE
ONOMASTIC-ADJECTIVALE) …………………………………………………………………… / 609

 

 

https://www.scribd.com/doc/264100715/Ion-Pachia-Tatomirescu-Pagini-de-istorie-valah%C4%83-de-maine-II, click pentru lectura

Istorie literară: Maria-Daniela Pănăzan, Poezia religioasă românească. Analize şi comentarii estetice, Sibiu: Ed. CronoLogia, 2012

 

Maria-Daniela Pănăzan a ales un motto pătrunzător la începutul analizei, din Apostolul Pavel, cartea Efeseni 4:1-6, un text care trimite la unitatea credinţei în Iisus, în legătură spirituală a creştinilor, la toleranţă, la speranţă şi înţelepciune… Textul este bine selectat şi demonstrează posibilităţile poeziei religioase, a creaţiei literare capabile să dărâme zidurile din orice vreme, valorile îi dau consistenţă…
Maria-Daniela Pănăzan este consecventă, iubeşte poezia, iubeşte frumosul, e atentă la fenomenul literar contemporan, la reevaluările istoriei, la profunzimea unui sentiment pe o lacrimă de înger. Cu analiza detaliată a poeziei religioase româneşti ne provoacă şi mişcă fotografiile standard din istoria literară. După o muncă asiduă ea ne re-propune cartea Poezia religioasă românească. Analize şi comentarii estetice, o panoramă a poeziei care pătrunde în fiinţa omului, schimbă sensurile şi valorile seculare, aduce clarificări şi continuă o muncă începută la Universitatea din Alba Iulia, sub atenta îndrumare a unor iubitori de adevăr şi frumos, teza de doctorat – Ion Buzasi, lucrarea de masterat – IPSS Andrei, Mitropolit al Clujului. Scurta istorie a poeziei religioase, cartea reia pe un plan mai profund lucrarea de Disertaţie (în anul 2006, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia) şi a tezei de doctorat (Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2010), autoarea adaugă, mai bine-zis, strânge buchete de imn la ediţiile anterioare, în acest fel peisajul subiectului prinzând perspectiva eternităţii. E un studiu sistematic a domeniului, continuu, desăvârşindu-şi tema prin atragerea de noi opere, autori, întâmplări, fenomene, analize, texte.
Acest studiu sistematic al poeziei religioase româneşti începe cu un argument, autoarea simţind nevoia să clarifice aceste momente astrale din istoria literară, pornind de la Ion Buzaşi (fostul profesor) sau Eugen Simion, care la rândul lor au atins subiectul ca fiind mai mult decât semnificativ pentru istoria literară. Este stabilit locul poeziei religioase în cadrul mai larg al poeziei româneşti, pilonii de bază ai temei fiind operele unor cunoscuţi scriitori, dar şi a unor scriitori mai puţin importanţi, aparent, deoarece istoria literară nu le-a acordat atenţia cuvenită la timpul potrivit sau nu au fost înţeleşi, ori nu au făcut parte dintr-un grup literar care să-i susţină. Autoarea are curaj, restabileşte noi coordonate, dă verdicte pertinente, trecând de barajul inerent al diferitelor doctrine creştine, mizând pe valorile estetice şi literare, implicând principii teologice clare, acceptate de gândirea religioasă românească. Sunt restituiri, sunt noutăţi, sunt perioade, sunt destine marcate de lumina divină, toate se impun prin trăire profundă.
Sunt evaluate, reevaluate, potenţate operele unor mari scriitori români precum Eminescu, Blaga, Arghezi, Goga, Ioan Alexandru, Grigore Vieru. Sunt surprinşi poeţi importanţi cu poezii religioase profunde, poate mai puţin prezenţi în spaţiul public, precum Sandu Tudor, Vasile Militaru, Petre Got sau Virgil Todeasă, Ovidiu Vasilescu. Poeţi semnificativi pentru mari colectivităţi de credincioşi sunt prinşi în rama analizei sistematice: Traian Dorz, Radu Gyr, Costache Ioanid, Daniel Turcea, Zorica Laţcu-Teodosia, etc.
Maria-Daniela Pănăzan a fost generoasă cu fiecare poet în parte, a scris profund despre Paul Aretzu, a adus în plin plan temele poeziei lui Eugen Dorcescu, sau a reliefat dimensiunea specială a poeziei lui Nichita Stănescu ori poezia lui Ştefan Augustin Doinaş.
Se pot uşor observa orizontul de timp şi netimp din acest studiu, instituţiile importante ale teologiei creştine: lumea lui Dumnezeu, omul ca parte a creaţiei, revelaţia generală, revelaţia particulară, iubire ca dimensiune divină, suferinţa – temă de inspiraţie profundă, depăşirea limitelor umane prin credinţă, speranţa, ca înfrângerea timpului negru carceral, ţipătul artistului într-o lume păcătoasă, influenţa valorilor creştine asupra memoriei colective şi artistice, puterea cuvântului divin de a modela lumea, artişti transformaţi de opera proprie, mituri şi mitologii în viaţa de credinţă…
După ce cititorul se familiarizează cu noţiunile principale şi cu aspectele esenţiale ale domeniului, acesta este introdus în supra-dimensiunea poeziei religioase. Sunt prezentate sursele de inspiraţie ale poeziei religioase, fenomenul sacrul în oglindă cu desacralizarea, influenţele creştine până în secolul al XX-lea, dominantele poeziei religioase, simbolurile arhetipale, dimensiunea geografică a temei, ecourile biblice, convergenţa dintre poezia carcerală şi poezia religioasă. Sunt redate misticul şi logica creştină în sfera poeziei religioase din secolul al XX-lea, cuvântul care zideşte sau cântarea cântărilor ca formă profundă de scriere cu inima. Nu sunt ocolite confesiunea, credinţa ca stare de existenţă în faţa lui Dumnezeu, apoi motive religioase la poeţii români din exil, cei plecaţi spre Babilonul modern din Europa, cu nuanţe speciale pentru exilul metafizic şi exilul lingvistic. Se pune în lumină poezia imnografică, sau taina iubirii, a nunţii, a psalmilor, a revelaţiei speciale, etc.
Cartea trage atenţia asupra sacrului în poezia românească de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolul al XXI-lea, face o analiză a limbajului poeziei religioase şi a poeziei rugăciune, toate bazate pe o bibliografie de excepţie, bogată, nuanţată, profundă, demonstrând că resurse gândirii româneşti sunt extraordinare, în legătură cu marea cultură a lumii şi, pe verticală, cu Dumnezeu.
Din conceptul despre poezia religioasă dezvoltat de Eugen Dorcescu, autoarea a reţinut în studiul ei: „între mistic şi religios există o diferenţă de arie şi intensitate. Poezia mistică poate fi, la rigoare, şi religioasă, dar poezia religioasă nu este, neapărat, mistică. Misticul cuprinde mai multe perimetre religioase, în principiu pe toate, şi, totodată, reprezintă esenţa lor spirituală, eliberată de contingenţele cultului, chiar dacă se manifestă, deseori, prin acestea”.
Despre Nichita Stănescu notează: „…nu întâmplător cuvintele devin necuvinte: ele curg lent înspre nevăz, neauz, nepipăit, negust, metamorfozându-se în preacuvinte îngereşti, în imaginea absolută a îngerului cu o carte în mâini…”.
Ioan Alexandru este bine conturat ca personalitate aparte, iar opera sa pare a veni dintr-o tradiţie creştină de primă mână: „Citirea cu un alt ochi critic a textelor de inspiraţie religioasă, a imnelor în întregimea lor, ar putea scoate la iveală un adevărat mistic a literaturii române, iar poezia lui recunoscută ca <<poezia teologiei şi a liturgicii şi teologia poeziei>>”.
Cititorul de poezia va remarca trimiterile istoricului literar la partea religioasă a poeziei lui Macedonski. De notat susţinerile corecte ale lui Nichifor Crainic: „…psalmii macedonskieni sunt plângeri în faţa lui Dumnezeu, pe teme fundamentale, ce alcătuiesc tristeţea vieţii: vremelnicia ei, duşmănia semenilor, truda nerăsplătită, iluzia deşartă, deznădejdea, nefericirea, zădărnicia tuturor lucrurilor. E calvarul sufletesc al poetului, care îndură toate cu încredere în justiţia dumnezeiască”.
„Poezia-rugăciune este o modalitate artistică de a comunica gândurile, ideile şi sentimentele într-un mod specific liric, în care profunzimea cugetării şi complexitatea exprimării primesc conotaţii dintre cele mai diverse” (Maria-Daniela Pănăzan). Aceasta este prezentarea fenomenului special a rugăciunii devenite poezie prin impregnarea divinului în versurile artistului, prin modelarea consoanelor şi vocalelor cu fiorul spiritual, depăşirea limitelor şi deschiderea orizontului spre logos şi chiar dacă poemele nu fac parte din canoanele vreunei Biserici, ele se înscriu în patrimoniul liric românesc şi universal.
Despre arta limbajului în poezia religioasă, istoricul literar consideră că opera artiştilor inspiraţi este o facere, o creaţie care imită pe Dumnezeu în sensul bun al cuvântului, poetul pare inundat de lumina divină, el duce mesajul, făclia la oameni sub semnul intertextualităţii şi transtextualităţii, remarcând etapele: arta scrierii textului, momentul receptării textului, efectul de purificare provocat de text (conform teoreticianului H.R. Jauss, pe care îl citează).
Până la urmă, la baza limbajului biblic stă poezia, chiar şi la textele în proză fiorul se transmite prin ritmul şi rima dinamică a verbului plin de har, prin organizarea ideilor în manieră divină, depăşind înţelegerea de suprafaţă, atrăgând sufletul spre abis, stil preluat din psalmii lui David, specific evreilor…
Maria-Daniela Pănăzan a exemplificat analiza sa, a luminat studiul estetic cu exemple din poezia religioasă, demn de o teologie a poeziei, selecţia făcută în carte demonstrând valoarea acestui gen de lirică.
Despre începuturile poeziei religioase Maria Daniela Pănăzan ţine să sublinieze că aceasta îşi are izvorul în imnurile creştine, în tropare, în Psaltire, în Cântarea Cântărilor, în colinde, în cântecele credinţei. Sunt enumeraţi Niceta de Remesiana, Ioan Cassian sau Dionisie Exiguul, cei care au pus în mişcare trăirea cu Dumnezeu prin imnurile care păstrau mireasma textului scriptural original. Numele sunt puţin uzitate de critica literară care, probabil, îi plasează într-un timp involut, însă au un rol special pentru istoria literară şi pentru sufletul românesc.
În concluzii, autoarea ţinând să sublinieze: „Privită în întregul ei, lirica religioasă supusă interpretării noastre este o manifestare de tip hierofanic a sacrului, divinitatea însăşi fiind regăsită în relaţia sa complexă cu Fiinţa Omului. Poetul, modelul antropologic arhetipal, este cel care realizează, prin versuri, prezenta tainei divine existente în cotidian, dar şi camuflarea sacrului în profan, a re-găsirii de sine în lucrurile mărunte, a căror semnificaţii profunde nu mai sunt percepute, tainic, de către omul modern de astăzi”.
Pentru o deschidere spre universalitate, cartea are şi un sumar în limba engleză, inspirată notă literară, argument pentru pătrunderea în lume a poeziei româneşti învăluită în armătura valorilor creştine…
Şi totul a pornit de la Te Deum Laudamus, imnul lui Niceta de Remesiana (338-420), poet al spaţiului daco-roman, pomul cu scribi rodind rotund peste acest pământ numit România, cu umbra lui Dumnezeu pe mâna dreaptă a poetului în timp ce îşi scrie poezia cu fantezia pe fantezie călcând…
Maria-Daniela Pănăzan notează în cartea pe care o analizăm: „Marile creaţii sunt rodul întâlnirilor cu Dumnezeu în Iubire, rodul unei intense trăiri lirice, manifestate prin raportare la sacralitatea vieţii. Poezia de inspiraţie religioasă este o formă concretă de comunicare, dintotdeauna, a omului cu Dumnezeu”.
• Maria-Daniela Pănăzan, Poezia religioasă românească. Analize şi comentarii estetice, Editura CronoLogia, Sibiu, 2012, 462 pagini; cu o bibliografie cuprinzând opere literare, antologii de poezie, istorie şi critică literară, eseuri, monografii, dicţionare, cărţi de teorie literară, teologie şi filozofie, studii şi articole, summary – prezentarea pe scurt a cărţii în limba engleză.

• Maria-Daniela Pănăzan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, doctor in filologie, profesor de limba si literatura Romana, director Editura CronoLogia, Sibiu. Volume de poezii, poeme în proză, monografii, eseuri: Dor de acasă, Editura ASTRA, Blaj, 2003; Psalmodiere Iubirii, Editura ASTRA, Blaj, 2004;
Poeme de Iubire, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005; Poezia religioasă românească – eseu monografic, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2006; Sacrul în poezia românească. Studii şi articole (coautor), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Michelangelice (coautor), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008; Parabole biblice. Selecţie si comentarii(coautor), Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009; Coordonate religioase ale poeziei româneşti, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010; Performanta si prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine româneşti, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011; Pagini de istorie literara contemporana, Editura Astra, Blaj, 2011; Poezia religioasa românească. Analize si comentarii eseistice, Editura CronoLogia Sibiu 2012; O istorie a gimnasticii feminine artistice. Înainte si după Nadia Comăneci, Editura CronoLogia, Sibiu, 2012

Ion Pachia-Tatomirescu, portret de scriitor la Piramida Extraplată

TATOMIRESCU, Ion Pachia
(pseudonime: Ioan Viespan, D. Dacian-Bratu etc.)
Poet, eseist, traducător.
Născut la 16 februarie 1947, Tatomireştii de Jos, jud. Dolj.

Studii:
Facultatea de Filologie, Universitatea din Timişoara (1966–1971),
Doctor în ştiinţe filologice.

Profesii şi locuri de muncă:
Redactor la ziarul „Înainte”din Craiova (1971);
Profesor la: diverse şcoli generale din Judeţul Dolj (1971–1976);
Profesor la: Liceul Agroindustrial şi Liceul Real-Umanist din Filiaşi (1976–1982); Liceul Industrial nr. 10 din Timişoara (1983–1987); Liceul Industrial nr. 4 (1987–1990); Colegiul Naţional Bănăţean (1990–până în prezent);
Director al Editurii Aethicus;
Redactor-şef al revistei „Caietele Dacoromâniei”.

Colaborează la: „Ramuri”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Contemporanul”, „Lucea fărul”, „Contrapunct”, „Banatul”, „Steaua”, „Transilvania” etc.

Volume publicate:
Munte, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972;
Crocodilul albastru, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1975;
Încîntece, Bucureşti, Editura Litera, 1979;
Zoria, Bucureşti, Cartea Românească, 1980;
Lilium breve, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981;
Peregrinul de azur, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1984;
Verbul de mărgăritar, Timişoara, Editura Facla, 1988;
Dumnezeu între sălbatice roze, Timişoara, Editura Hestia, 1993;
Haiku, ediţie trilingvă româmă-franceză-neerladeză, Bruxelles–Porto, Editura Fundaţiei Fernando Pessoa, 1994;
Nichita Stănescu şi paradoxismul, Timişoara, Editura Arutela, 1994; ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Timişoara, Editura Aethicus, 2000;
Împăratul din munţii de azur/ The Tale of the Emperor in the Azure Mountains, versuri şi proză, Timişoara, Editura Aethicus, 1996;
Mihai Eminescu şi mitul etnogenezei dacoromâneşti, Timişoara, Editura Aethicus, 1996;
Bomba cu neuroni, Timişoara, Editura Aethicus, 1997;
Zalmoxianismul şi plantele medicinale, vol. I, II, Timişoara, Editura Aethicus, 2007; Stelele dalbe… dintr-o „Colindă la Timişoara în Decembrie Însângerat, la anul 1989”, poeme pentru copii, Timişoara, Editura Aethicus, 1998;
Dacoromânia lui Regalian/ Regalinus’ Dacoromania — The Independent State of Dacoromania (258–270), Foundet by Regalianus, the Great Grandson of the Hero-King Decebalus, Timişoara, Editura Aethicus, 1998;
Aforismele apei/ Aphorismes de l’Eau,Timişoara, Editura Aethicus, 1999;
Colegiul bănăţean, monografie, Timişoara, Editura Aethicus, 1999;
Fulgerul sferic/ Éclair sphérique,Timişoara, Editura Aethicus, 1999;
Salmi/Salmes /Salms, distihuri, ediţie română, franceză, germană, Timişoara, Aethicus, 2000;
Istoria religiilor,vol. I, Timişoara, Editura Aethicus, 2001;
Ultimele poeme hadronice, Timişoara, Editura Aethicus, 2002;
Cereasca horă din carul cu doi-sprezece brebenei, poeme pentru copii, Timişoara, Editura Aethicus, 2002;
Dicţionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaţiei…, Timişoara, Editura Aethicus, 2003;
Povestea celor trei mustăţi de fier, povestiri pentru copii, Timişoara, Editura Aethicus, 2003;
Compostatorul de nori, antologie esenţială, cu un Pentaedru prefaţator semnat de Vladimir Streinu, Miron Radu Paraschivescu, Constantin M. Popa, Adrian Dinu Rachieru, cu un Dodecaedru postfaţator de Mircea Iorgulescu, Ion Dur, Ioan Buduca, Laurenţiu Ulici, Ion Rotaru, Paul Van Melle, Florin Vasiliu; Paul Courget, Eugen Dorcescu, Jean-Claude George, Jean-Paul Mestas, Marian Barbu şi cu un Tabel cronologic de Mugur Moşescu, Timişoara, Editura Aethicus, 2004;
Generaţia resurecţiei poetice (1965–1970), Timişoara, Editura Augusta, 2005.

Antologii:
Mărul din Rai cu stelele Crăciunului daco-românesc, antologie de colinde de pe văile Amaradiei, Gilortului, Jiului, Motrului, Mureşului şi Oltului, Timişoara, Editura Aethicus, 1998.
Casa faunului. 40 de poeţi contemporani, Timişoara, Editura Hestia, 1996.

Traduceri:
Gilbert Stenfort, Poeme ornitologice, traducere în colaborare cu Veronica Balaj, Timişoara, Editura Paradox, 1990;
Ivo Andrić, Curtea blestemată, traducere în colaborare cu Steva Perinat, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2005.

Ediţii îngrijite:
Sfântul Ioan Cassian, A douăzecişipatra convorbire duhovnicească, Timişoara, Editura Aethicus, 1999;
Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur, Timişoara, Editura Aethicus, 2004;
Mihai Eminescu, Luceafărul, Timişoara, Editura Aethicus, 2004;
Nichita Stănescu, Omul — Fantă, Timişoara, Editura Aethicus, 2004.

Premii:
Diplomă de excelenţă/ Certificat for Excelence, acordată de International Writer, University of Colorado (1991);
Premiul Societăţii Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin – Serbia (1998);
III-ème Prix Vitrail Francophone, acordat de Société des Poetès et Artistes de France (1999);
IV-ème Prix Vitrail Francophone, acordat de Société des Poetès et Artistes de France(2000);

Referinţe critice
În periodice:Vladimir Streinu, „Luceafărul”, 18 martie 1967; Miron Radu Paraschivescu, „Ramuri”, nr. 10, 1966; Aurelia Gogi, „România literară”, nr. 20, 1972; Mircea Iorgulescu, „Luceafărul”, nr. 32, 1972; Adrian Popescu, „Viaţa Românească”, nr. 1, 1973; Paul Dugneanu, „Luceafărul”, nr. 39, 1980; Ion Buduca, „România literară”, nr. 6, 1981; Rodica Opreanu, „Orizont”, nr. 3, 1989; Jean-Paul Mestas, „Jalons” (Vichy–Paris), nr.73, 2002; Claude George, „Art et Poèsie”, nr. 177, 2002 ş.a.
În volume: Florea Firan, De la Macedonski la Arghezi, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1975; Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1976; Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Albatros, 1977; Constantin M. Popa, Clasici şi contemporani, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1987; Alexandru Ruja, Parte din întreg,Timişoara, Editura de Vest, 1994; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, I, Promoţia ’70, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Constantin M. Popa, Noaptea lui Vincent,Craiova, Editura Aius, 1998; Florin Vasiliu, Universul paradoxurilor,Bucureşti, Editura Eficient, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni,Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Valentina-Bobină Vucovan, Exerciţii de critică literară, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române,vol. 5, Bucureşti, Editura Niculescu, 2000; Radu Păiuşan, Ionel Cionchin, Asociaţia Istoricilor Bănăţeni — un deceniu de existenţă (1990-2000),Timişoara, Editura Eurostampa, 2001; Aurel Berinde, Geneza romanităţii răsăritene,Timişoara, Editura Bemirodan, 2002; Marian Barbu, Trăind printre cărţi,vol. I, Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale Ion D. Sârbu, 2002; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare — contribuţii la o istorie a literaturii române,vol. II, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003; Jean-Paul Mestas, Povos e Poemas/ Peuple et Poèmes, Lisboa, Universitaria Editora, 2003; Marian Barbu, Trăind printre cărţi, vol. IV, Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale Ion D. Sârbu, 2005; Marian Barbu, Alexandru Gheorghe, Medalion literar – Structură permanentă de cultură şi educaţie,Craiova, Editura Ramuri, 2006.

Sursa: http://uniuneascriitorilortm.ro/content/tatomirescu-ion-pachia