Arhiva

Posts Tagged ‘PRESA’

Tineret în acţiune, o soluţie pentru cunoaştere

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Programul Tineret în Acţiune are la bază experienţa programului anterior „Tineret pentru Europa” (1989-1999), a Serviciului european de voluntariat şi a Programului TINERET (2000-2006).
Programul este prezentat de către Comisie după o consultare amplă cu diferite părţi interesate din domeniul tineretului. În 2003 s-a efectuat o evaluare interimară a programului TINERET, primindu-se informaţii de la o mare varietate de specialişti, părţi interesate şi persoane implicate în program. O evaluare ex ante a fost utilizată în procesul de construire a programului Tineret în Acţiune.
Programul constituie răspunsul la evoluţiile din domeniul tineretului la nivel european. Programul este în acord cu evoluţiile recente ale Cadrului european al cooperării europene în domeniul tineretului şi va sprijini procesul politic în cauză.
Obiective:
• Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în general şi cetăţenia europeană a acestora în special;
• Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în special pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;
• Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;
• Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de sprijinire a activităţilor de tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în domeniul tineretului;
• Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.
Structura programului Tineret în Acţiune
Pentru a-şi atinge obiectivele, programul Tineret în Acţiune prevede cinci acţiuni operaţionale.
Acţiunea 1 – Tineret pentru Europa
Scopurile acestei acţiuni sunt:
• creşterea mobilităţii tinerilor prin susţinerea Schimburilor de tineri;
• dezvoltarea cetăţeniei tinerilor şi înţelegerea reciprocă prin susţinerea Iniţiativelor tinerilor, a proiectelor şi activităţilor privind participarea acestora la viaţa democratică.
Acţiunea 1 susţine următoarele măsuri.
1.1 Schimburi de tineri
Schimburile de tineri oferă posibilitatea grupurilor de tineri (în principiu cu vârsta între 13 şi 25 de ani) din ţări diferite să se întâlnească şi să înveţe despre cultura celorlalţi. Grupurile planifică împreună schimbul lor de tineri alegând o temă de interes comun.
1.2. Iniţiative ale tinerilor
Această sub-acţiune susţine proiecte de grup concepute la nivel local, regional sau naţional. De asemenea, sprijină integrarea în reţele de proiecte similare între diferite ţări, pentru a consolida aspectul european al acestora şi pentru a creşte cooperarea şi schimburile de experienţă între tineri. Iniţiativele tinerilor se adresează în principal tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani. Tinerii de la vârsta de 15 ani pot fi admişi dacă sunt însoţiţi de un lucrător cu tinerii sau de un instructor.
1.3. Proiecte pentru democraţie participativă
Această sub-acţiune susţine participarea tinerilor la viaţa democratică a comunităţii lor locale, regionale sau naţionale şi la nivel internaţional. Aceasta este deschisă tinerilor cu vârsta între 13 şi 30 de ani.
Acţiunea 2 – Serviciul European de Voluntariat
Scopul Serviciului European de Voluntariat este de a susţine participarea tinerilor la diverse forme de activităţi de voluntariat, atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene.
În cadrul acestei acţiuni, tinerii (cu vârsta între 18 şi 30 de ani) iau parte individual sau în grupuri la activităţi fără scop lucrativ, neplătite. Serviciul poate dura până la douăsprezece luni. În cazuri excepţionale, tinerii de la 16 ani pot participa la Serviciul European de Voluntariat.
Acţiunea 3 – Tineret în lume
Scopul acestei acţiuni este de a susţine proiecte cu ţările asociate, în special schimburi de tineri şi a celor care activează în munca de tineret şi organizaţiile de tineret, precum şi dezvoltarea de parteneriate şi reţele de organizaţii de tineret.
3.1. Cooperarea cu ţările vecine Uniunii Europene
Această sub-acţiune susţine proiecte cu ţări partenere vecine. Aceasta susţine în principal Schimburile de tineri şi Proiecte de formare şi integrare în reţele în domeniul tineretului.
3.2. Cooperarea cu alte ţări din lume (asociate la program)
Această sub-acţiune vizează cooperarea în domeniul tineretului, în special schimbul de bune practici cu ţări partenere din alte părţi ale lumii. Aceasta încurajează schimburile şi formarea de tineri şi a celor care lucrează în domeniul tineretului, parteneriatele şi reţelele de organizaţii de tineret.
Acţiunea 4 – Sisteme de sprijin pentru tineri
Scopul acestei acţiuni este de a susţine structuri active la nivel european în domeniul tineretului, în special activitatea ONG-urilor pentru tineret, integrarea în reţele, consultanţa pentru persoane care desfăşoară proiecte, asigurând calitatea prin schimbul, formarea şi integrarea în reţele a celor activi în munca de tineret şi a organizaţiilor de tineret, încurajând inovaţia şi calitatea, oferind informaţii tinerilor, dezvoltând structurile şi activităţile necesare pentru ca programul să atingă aceste scopuri şi încurajând parteneriatele cu autorităţi locale şi regionale.
Acţiunea 4 este subîmpărţită în opt sub-acţiuni:
4.1. Sprijinirea structurilor active la nivel european în domeniul tineretului
Această sub-acţiune vizează subvenţiile de funcţionare pentru ONG-uri la nivel european în domeniul tineretului care urmăresc un scop de interes general. Activităţile acestora urmăresc participarea tinerilor la viaţa publică şi în societate şi dezvoltarea acţiunilor privind cooperarea europeană în domeniul tineretului.
4.2. Sprijinirea Forumului European de Tineret
În fiecare an, în cadrul acestei sub-acţiuni, se acordă o finanţare pentru susţinerea activităţilor în desfăşurare ale Forumului European de Tineret.
4.3. Formarea şi integrarea în reţele ale lucrătorilor de tineret şi ale organizaţiilor de tineret
Această sub-acţiune susţine formarea celor care activează în munca de tineret şi în organizaţiile de tineret, în special schimbul de experienţă, expertiză şi bune practici, precum şi activităţi care pot conduce la proiecte de calitate pe termen lung şi la parteneriate şi reţele.
4.4. Proiecte care încurajează inovaţia şi calitatea
Această sub-acţiune susţine proiecte destinate să introducă, să pună în aplicare şi să promoveze moduri de abordare inovatoare în domeniul tineretului.
4.5. Activităţi de informare a tinerilor şi a celor care activează în domeniul tineretului şi în organizaţiile de tineret
În cadrul acestei sub-acţiuni se va acorda sprijin activităţilor la nivel naţional şi european care îmbunătăţesc accesul tinerilor la informaţii şi servicii de comunicare şi cresc participarea tinerilor în pregătirea şi diseminarea produselor informaţionale uşor de utilizat şi destinate unor anumiţi utilizatori. Aceasta susţine de asemenea, dezvoltarea portalelor de tineret locale, regionale, naţionale şi europene pentru diseminarea informaţiilor specifice pentru tineri.
4.6. Parteneriate
Această sub-acţiune vizează finanţarea parteneriatelor cu structuri locale sau regionale pentru desfăşurarea de proiecte pe termen lung care combină diverse măsuri din program.
4.7. Sprijinirea structurilor programului
Această sub-acţiune finanţează structurile de gestionare ale programului, în special agenţiile naţionale.
4.8. Acţiuni de valorificare a programului
Această sub-acţiune va fi utilizată de către Comisie pentru a finanţa seminarii, colocvii şi întâlniri în scopul facilitării punerii în aplicare programului şi a valorificării rezultatelor sale.
Acţiunea 5 – Cooperarea europeană în domeniul tineretului
Scopul acestei acţiuni este:
• să organizeze un dialog structurat între diverşii actori din domeniul tineretului, în special tinerii înşişi, cei care activează în munca de tineret şi organizaţiile de tineret şi responsabilii cu politicile de tineret;
• să susţină Seminariile de tineret şi Seminariile naţionale şi transnaţionale de tineret;
• să contribuie la dezvoltarea cooperării în domeniul elaborării politicilor de tineret;
• să faciliteze dezvoltarea reţelelor pentru îmbunătăţirea unei mai bune înţelegeri a tineretului;
• să susţină cooperarea cu organizaţiile internaţionale.
5.1. Întâlniri ale tinerilor cu responsabilii pentru politicile de tineret
Această sub-acţiune susţine cooperarea, seminariile şi dialogul structurat între tineri, cei care activează în munca de tineret şi cei responsabili cu politicile de tineret. Activităţile includ conferinţele organizate de către preşedinţiile Uniunii Europene şi Săptămâna Europeană a Tineretului.
5.2. Sprijinirea activităţilor pentru realizarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a domeniului tineretului
Această sub-acţiune susţine identificarea cunoştinţelor existente legate de priorităţile din domeniul tineretului, stabilite în cadrul metodei deschise de coordonare.
5.3. Cooperarea cu organizaţiile internaţionale
Această acţiune va fi utilizată pentru susţinerea cooperării Uniunii Europene cu organizaţiile internaţionale care lucrează în domeniul tineretului, în special Consiliul Europei, Naţiunile Unite sau instituţiile sale specializate.
Solicitanţii pot fi:
* Organizatii neguvernamentale infiintate conform ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
* Institutii publice implicate nemijlocit in lucrul cu tinerii
* Grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizatii mentionate mai sus
Doar pentru Serviciul European de Voluntariat
* O structura care se ocupa cu organizarea unui eveniment in domeniul tineretului, sportului si culturii, daca este structura coordonatoare
ATENTIE! Institutiile din invatamantul pre-universitar si universitar nu sunt eligibile.
Modul de finanţare al proiectelor:
Bugetul total al programul Tineret în Acţiune (2007-2013) este de 885 000 000 €.

Categorii:literature Etichete:

Audiovizual european

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Programul de sprijinire a sectorului audiovizual european: MEDIA 2007
OBIECTIVE GENERALE:
Sectorul audiovisual European are un rol important in conturarea cetateniei europene, deoarece este unul dintre principalii vectori pentru a comunica europenilor si in special tinerilor, valorile europene.
Obiectivele acestui program sunt:
– pastrarea si sporirea diversitatii culturale si lingvistice si a mostenirii cinematografice si audiovizuale, garantarea disponibilitatii acesteia pentru public si promovarea dialogului intercultural ;
– o mai buna distributie si vizionare a lucrarilor audiovizuale in interiorul si in afara Uniunii Europene ;
– cresterea competitivitatii sectorului audiovizual in cadrul unei piete europene competitive si deschisa, in vederea ocuparii unui loc de munca.
ACTIVITATI ELIGIBILE:
Acest program va sprijini:
– cresterea numarului productiilor audiovizuale : dobandirea si perfectionarea aptitudinilor in domeniul audiovizual si dezvoltarea lucrarilor audiovizuale europene ;
– distribuirea si promovarea lucrarilor audiovizuale europene ;
– proiecte pilot care sa asigure faptul ca acest program se adapteaza la cerintele pietei.
CINE POATE SOLICITA FINANTARE:
Aplicaţia trebuie să fie trimisă de un grup/consorţiu cu sediul central într-un stat membru al UE.
Orice grup/consorţiu care aplică în cadrul acestei acţiuni trebuie să includă cel puţin o companie/organizaţie legată de industria audiovizuală şi care are sediul central într-o ţară terţă.
Nu sunt eligibile aplicaţiile trimise de persoane fizice.
CONDITII DE FINANTARE:
Suma totala alocata acestui program pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013 este de 754.950.000 Euro.

Categorii:literature Etichete:

Fonduri europene, ştiri, date, clasament

28 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Fonduri europene, joaca de-a banii
România se află pe locul 12 în topul beneficiarilor fondurilor europene, în 2012, cu aproape 4 miliarde de euro absorbiţi, în timp ce Polonia este principalul beneficiar – cu 15,7 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, potrivit Raportului financiar pe anul trecut, publicat marţi de CE.
Contribuţia României la bugetul UE în 2012 a fost de 1,32 miliarde de euro. Cu cele aproape 4 miliarde de euro absorbite, România se numără, astfel, printre beneficiarii neţi ai fondurilor europene.
Beneficiind de 15,7 miliarde de euro, Polonia a fost destinatarul principal al fondurilor acordate de UE, urmată de Spania şi Franţa. Dacă se raportează volumul finanţării UE la venitul naţional brut, Estonia este principalul beneficiar, fiind urmată de Letonia şi Lituania.

Categorii:literature Etichete:

Cartea ca obiect de vânzare, preţul iluziei mari. Târgul International de carte Gaudeamus

25 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Presa
Târgul International de carte Gaudeamus din Bucureşti a fost vizitata de peste 130.000 de persoane A fost cea de a XX-a ediție în anul 2013. Editurile consideră că au vândut cu 50% mai multe cărţi decât anul trecut, conform declaraţiilor care apar în mass-media.

Cele mai vândute cărţi: cărţi pentru copii, cărţi cu povestiri istorice.
Succese: vânzări mari în rândul tinerilor, ofertele şi promoțiile.
Alte genuri căutate: cărţile cu teme fantastice, poveștile care au fost adaptate pe marele ecran, dar şi câştigătoarea Premiului Nobel pentru literatura din 2013, Alice Munro.

Trofee: premiul pentru cea mai buna editura a ajuns la Timisoara. Premiul Goncourt, cel mai râvnit premiu literar francez, acordat de publicul roman scriitorului Sorj Chalandon.

Categorii:literature Etichete:

Revista Transilvania si socul literaturii

13 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Transilvania

Categorii:literature Etichete:

Valea Cernei – Retezat, un drum prin munţi

24 Octombrie 2013 Lasă un comentariu

Drumul Câmpul lui Neag – Băile Herculane, dus-întors

Guvernul a aprobat finanţarea pentru continuarea lucrărilor la drumul care leagă Câmpul lui Neag de Băile Herculane, arteră cunoscută şi sub denumirea „Drumul lui Băsescu”. Membrii Guvernului au aprobat „indicatorii tehnico-economici aferenţi lucrării de intervenţie ‘’Consolidare DN 66A km 29+000-km 30+604”, judeţul Hunedoara”. Valoarea investiţiei este de 5.483 mii lei, iar finanţarea se realizează din împrumutul contractat de la Banca Europeană pentru Investiţii, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Lucrările la Drumul lui Băsescu au început în 1999, iar de atunci nu s-a reuşit decât construcţia a 20 de kilometri. Drumul a provocat numeroase proteste din partea ONG-urilor de mediu, dat fiind faptul că traversează două parcuri naţionale, respectiv Domogled – Valea Cernei şi Retezat.

Text propus de Ştefan Nemecsek – jurnalist

Categorii:literature Etichete:

Igor Mocanu, art critic, curator: AVANGARDA GERMANA & OLANDEZA

21 Octombrie 2013 Lasă un comentariu

Avangarda revizitata. Editia a III-a: AVANGARDA GERMANA & OLANDEZA

Avangarda Europeana in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei 1919-1939

Editia a III-a: AVANGARDA GERMANA & OLANDEZA

Miercuri, 23 octombrie, ora 19.00 – Cinemateca Eforie

Sambata, 26 octombrie, ora 19.00 – Cinemateca Eforie

Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Filme a Romaniei a lansat, incepand cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de dinainte si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Prima editie a proiectului, in numar sase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografica franceza; cea de-a doua editie a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietica; editia a treia se ocupa, intr-o sesiune unica, de avangardele germana si olandeza.

Artisti: Walter Ruttmann, Carl Mayer, Joris Ivens, Mannus Franken

Concept si viziune curatoriala: Igor Mocanu

Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Film a Romaniei

In numarul 6 pe octombrie 1928 al revistei unu, pe ultima pagina, citim: „Simfonia marei Capitale. Vedeti-l la unul din cinematografele de pe Bulevard”. Aceasta e prima si, cred, ultima mentiune a realizatorului de la Frankfurt, daca exceptam participarea acestuia la filmarea scenei cu soimul din vis pentru Die Nibelungen (1924) al lui Fritz Lang, pelicula ce fusese analizata de Barbu Florian intr-un text scris in 1925 si publicat in revista Integral. Filmarile la Berlin: Die Sinfonie der Grisstadt se incheiasera la finele lui 1927, iar in primele luni ale lui 1928 pelicula circula deja in copie atat in Europa, cat si peste ocean, in America. Este totusi surprinzatoare promptitudinea cu care cinematografele bucurestene centrale preiau si difuzeaza filmul, o opera documentara in ultima instanta, chiar daca poetica si uneori suprasaturat metaforica, in care dinamismul urban industrial al marii capitale nemtesti este ponderat numai de linistea premonitorie a evreilor care se plimba neabatuti pe strazi. O promptitudine a cinematografelor autohtone cu atat mai neobisnuita, cu cat pelicula e una din primele care intr-un fel canonizeaza seria de documentare avangardiste care sa inchine ode si simfonii vizuale marilor orase ale lumii, serie inceputa in 1921 cu Manhattan al lui Paul Strand si Charles Sheeler, continuata cu Rien que les heures (1926) al lui Alberto Cavalcanti si chiar cu Berliner Stilleben (1926) al lui László Moholy-Nagy, si ajungand apoi pana la Robert J. Flaherty, Ilia Kopalin si Mihail Kaufman, Svatopluk Innemann, Dziga Vertov, Adalberto Kemeny si Rudolf Rex Lustig, Corrado d’Errico, Eugen Deslav, José Leitão de Barros, Jean Vigo, Jay Leyda, Irving Browning, Manoel de Oliveira, Bonney Powell, Iosif Poseslkii si Rafail Ghikov sau Otakar Vávra. Evident, aceasta lista a creatorilor de simfonii urbane ar fi in mod cras incompleta fara De brug (1928) si Regen (1929) ale regizorului olandez Joris Ivens, ultima in colaborare cu Mannus Franken, scurtmetraje care vor oferi un loc aparte autorului lor in campul cinematografului de avangarda.

Editia a III-a:

BERLIN: SIMFONIA UNUI MARE ORAS / BERLIN: DIE SINFONIE DER GROSSTADT

Germania, 1927, a/n, Documentar

R. Walter Ruttmann (ca Walther Ruttmann)

S. Karl Freund, Carl Mayer, Walter Ruttmann (ca Walther Ruttmann)

Muzica: Edmund Meisel

Operatori: Robert Baberske, Reimar Kuntze, László Schäffer, Karl Freund

Dir. artistic: Erich Kettelhut

Cu: Paul von Hindenburg

Producator: Karl Freund

PODUL / DE BRUG

Olanda, 1928, a/n, Documentar

R. Joris Ivens

S. Joris Ivens

Imagine: Joris Ivens

Producator: CAPI-Amsterdam

PLOAIA / REGEN

Olanda, 1929, a/n, Documentar

R. Joris Ivens, Mannus Franken

S. Joris Ivens, Mannus Franken

Imagine: Joris Ivens

Muzica: Lou Lichtveld (1932), Hanns Eisler (1941)

Producator: CAPI-Amsterdam

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: