Arhiva

Archive for the ‘PRESA’ Category

Codul muncii a fost modificat, angajatorii și munca la negru… O dispoziție în mov!


În data de 4 august 2017, Guvernul României a adoptat o serie de noi reglementări vizând munca nedeclarată, emițând o Ordonanță de Urgență de completare a Codului muncii.

  1. Constituie munca nedeclarată:
    – primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
    – primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
    – primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
    – primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

2. De reținut de către administratori/ directori: angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru.

3. Măsuri, sancțiuni:
– eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate;
– instituirea posibilității ca inspectorii de muncă să sisteze activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată;
– primirea la muncă a unei persoane aflată ilegal în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

A fost stabilită posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare.

 

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE 150 ANI. VALOAREA CĂRȚILOR ÎN CETATE! BNR ȘI MEMORIA CULTURALĂ


 

În data de 3 august 2017, Banca Națională a României a anunțat că, începând cu data de 4 august 2017, va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: argint
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 37 mm
Greutate: 31,103 g
Calitate: proof
Cant: zimțat
Aversul monedei redă o imagine de epocă a sălii vechi de lectură a Bibliotecii Academiei Române, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Reversul monedei prezintă sigla Academiei Române suprapusă peste o compoziție grafică reprezentând colecțiile Bibliotecii Academiei Române; la exterior, inscripția circulară ,,BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE 150 ANI”.


Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 380,00 lei.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Sursa: BNR

Categorii:PRACTIC, PRESA

Alo! Avem nevoie de 1,7 planete pentru a exista aici!


Trăim în contul anului viitor! Resursele s-au dus!

Miercuri, 2 august, semnifică pentru Terra „Overshoot Day”. „Începând de la această dată, umanitatea îşi va fi consumat totalitatea resurselor pe care planeta le poate produce într-un an”, scriu Global Footprint şi WWF într-un comunicat asumat împreună.
Bazându-se pe ultimele date ştiinţifice la care au acces, asociațiile recalculează în fiecare an data „Overshoot Day”.
Șocul s-a produs la începutul anilor 1970, iar fenomenul „deficitului ecologic” s-a amplificat constant și alarmant.

După cum a analizat ONG-ul Global Footprint Network, omenirea şi-a consumat până miercuri totalitatea resurselor pe care planeta le poate produce într-un an şi va trăi deci „pe datorie” până la 31 decembrie (AFP).

În analiza lor se ţine cont de amprenta de carbon şi de resursele consumate pentru pescuit, creşterea animalelor, culturi, construcţii şi utilizarea apei.

În 2016, „Overshoot Day” a fost 3 august. Această dată simbolică „continuă să avanseze brutal: această zi se înregistra la sfârşitul lui septembrie în 1997 iar acum se petrece la 2 august”, conform asociaților amintite.
Cu alte cuvinte, oamenii au nevoie astăzi de echivalentul a 1,7 planete”!

Costul supraconsumului are impact considerabil și evident: penurii de apă, deşertificare, eroziunea solului, scăderea productivităţii agricole şi a stocurilor de peşte, despădurire, dispariţia speciilor.
Emisiile de gaze cu efect de seră „reprezintă ele singure 60% din amprenta noastră ecologică mondială”, ne comunică aceste ONG-urile.

Sunt și semne mai bune când privim la dezvoltarea importantă a energiilor regenerabile în domeniul producţiei de electricitate.

Comunitatea internaţională s-a angajat la Conferinţa de la Paris privind combaterea încălzirii globale, din decembrie 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a limita încălzirea climatică.

Sursa: Stiri pe surse!

Categorii:PRESA

ICCJ dă dreptate pensionarilor


Decizia nr.40 în dosarul nr.80/1/2017

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă, în dosarul nr. 7015/63/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, sumele reprezentând pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, încasate în baza unor hotărâri judecătoreşti desfiinţate în căile de atac, nu se recuperează.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2017.

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

Abuzul în serviciu, o poveste juridică cu tâlc și dantelată


În ziua de 6 iunie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, ale art.11 alin.(1) pct.A lit.d) și ale art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

– Art.248 din Codul penal din 1969: „Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu știinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. „;

– Art.297 alin.(l) din Codul penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl indeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”;

– Art. 132 din Legea nr.78/2000: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. ”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.248 din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”;

2. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.297 alin.(1) din Codul penal;

3. A respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate în privința dispozițiilor art.248 din Codul penal din 1969, Curtea a aplicat, mutatis mutandis, considerentele ce au stat la baza pronunțării Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Prin urmare, Curtea a reținut că dispoziţiile art.248 din Codul penal din 1969 încalcă prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, deoarece sintagma „îndeplineşte în mod defectuos”, din cuprinsul acestora, nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a se înțelege la ce dispoziții legale se raportează încălcarea atribuțiilor de serviciu. Astfel, Curtea a reţinut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu.

Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului „ultima ratio”, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Curtea a reţinut că aceasta constituie, astfel cum prevede şi titlul secţiunii din care face parte, o infracţiune asimilată celor de corupţie, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracţiunii de abuz în serviciu. Prin urmare, incidența infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art.132 din Legea nr. 78/2000 trebuie să se raporteze la dispoziţiile art.246 și art.248 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 și prin prezenta decizie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

 

Ministerul Justiției:

 

Iată comunicatul Ministerului Justiției:

”Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că “acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.

În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că “neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie”.

În cauza ce a format obiectul Dosarului nr.1328D/2017, Curtea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Potrivit comunicatului de presă al Curţii Constituţionale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia Romaniei, “deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric.”

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

Rezerviștii – Noile reguli


 

Normele metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari din 31.03.2017.

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 259 din 13 aprilie 2017

Normele metodologice sunt în vigoare de la data de 13 aprilie 2017.

Procesul de recrutare, conform normelor, are mai multe etape:

  1. ) prezentarea funcţiilor disponibile, a criteriilor de recrutare, a procesului de recrutare şi selecţie, a condiţiilor necesare pentru formare şi îndeplinire a serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, la sediul centrelor militare, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, precum şi prin organizarea şi/sau participarea la activităţi de promovare a serviciului militar în calitate de rezervist voluntar în mediul civil;
  2. ) punerea la dispoziţia candidaţilor a materialelor de informare;
  3. ) consilierea candidaţilor;
  4. ) punerea la dispoziţia candidaţilor a fişei de examinare medicală şi îndrumarea acestora privind modalitatea de efectuare a examinării medicale;
  5. ) completarea dosarului de candidat cu toate documentele necesare dovedirii îndeplinirii criteriilor de recrutare şi verificarea acestor documente;
  6. ) informarea candidaţilor privind data participării la selecţie, respectiv condiţiile şi modul de desfăşurare a probelor.

Rezerviştii voluntari sunt încadraţi, din timp de pace, în funcţii prevăzute în statele de organizare ale comandamentelor, marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale.

Încadrarea se face  pe bază de contract individual pe durată determinată.

Centrele militare. Structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale responsabile cu organizarea şi executarea recrutării şi selecţiei candidaţilor pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar sunt centrele militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

 

 

Categorii:PRACTIC, PRESA

Pensia la licitaţie. Reglemntări privind modul de completare a vechimii în muncă. Legea nr. 186/2016

18 Noiembrie 2016 Lasă un comentariu

Să ne cumpărăm pensia!
Legea nr. 186-2016

Legea prevede plata retroactivă a contribuției de pensie pentru perioada în care cei interesați nu au fost asigurați, în limita a 5 ani.

  • Perioadele pentru care se fac plați retroactive sunt: „valorificate pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârsta, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale si a pensiei de invaliditate”, conform legii.

  • Orice persoana care inca n-a ieșit la pensie si are perioade anterioare neasigurate in niciun sistem de pensii (fie ca vorbim de sistemul public sau de un sistem neintegrat acestuia, cum ar fi, de exemplu, cel al avocaților), in limita a cinci ani anteriori datei încheierii contractului de asigurare. Perioadele anterioare neasigurate nu pot fi perioade in care persoana interesata era obligata sa fie asigurata in sistemul public de pensii.

  • Contractele se pot încheia doar intre 27 octombrie 2016 si 27 aprilie 2017, cu mențiunea că in aceeași perioada trebuie făcute si plățile

    Procedura încetează la 28 aprilie 2017, ulterior nu se mai pot face plăți!

 

  • Contractul de asigurare se poate încheia cu casa de pensii de la domiciliul/reședința persoanei interesate, respectiv din același județ.

    Persoanele interesate pot încheia unul sau mai multe contracte de asigurare sociala, pentru perioade diferite!

    Plata retroactiva pentru contribuția la pensii este valabila pentru perioade anterioare neasigurate, dar in limita a cinci ani, adică plata se poate face pentru perioade cuprinse intre data încheierii contractului de asigurare sociala cu casa de pensii si ultimii cinci ani anteriori acestei date.

  • Concluzionăm că perioadele in care persoana interesata n-a fost asigurata nici in sistemul public de pensii, nici intr-un sistem neintegrat acestuia pot intra în contract

Se exclud avocații, notarii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, militarii (de stat, evident).

  • Pentru viitor persoanele interesate sa achite contribuția la pensii pot încheia oricând un alt tip de contract de asigurare cu casa teritoriala de pensii! Este o altă situație, evident!

    Persoana interesata poate plați retroactiv pentru una sau mai multe perioade anterioare neasigurate, la alegere, dar in limita celor cinci ani.

    Plata retroactiva a contribuției la pensii este strict pentru completarea stagiului de cotizare, pentru vechimea in munca. Stagiul de cotizare este necesar pentru a obține pensia pentru limita de vârsta, pensia anticipata, pensia anticipata parțiala si pensia de invaliditate, potrivit Legii nr. 263/2010.

  • Contractul de asigurare se poate încheia si de către o persoană mandatată (prin procura speciala, autentificată la notar) de către persoana interesata de plata retroactiva, plata se poate face și prin virament intr-un cont bancar indicat de casa teritoriala de pensii. Situația persoanelor care sunt în altă țară.

SuperStock_260-664

Categorii:PRACTIC, PRESA
%d blogeri au apreciat asta: