Arhiva

Archive for 24 mai 2011

PRIETENIE DE VACANŢĂ, ADIO PROGRAM DE MUNCĂ!


Categorii:FOTO

CODUL MUNCII: TIMPUL DE MUNCĂ (extras din lege)


Art. 111

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.

Art. 112

(1)Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

(2)În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.

Art. 113

(1)Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

(2)În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Art. 114

(1)Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2)Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(3)Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

(4)Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.

(5)La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

(6)Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Art. 115

(1)Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.

(2)Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Art. 116

(1)Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.

(2)Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.

Art. 117

Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.

Art. 118

(1)Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.

(2)Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

(3)Durata zilnică a timpului de muncă este împărţită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă şi o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.

(4)Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor art. 112 şi 114.

Art. 119

Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.

Categorii:PRACTIC

EXIL ÎN VIS, CĂLĂTORII NEPROGRAMATE: EPOPEEA SILVIEI


 PRIMIM DE LA EUGEN EVU:

“ Potenţiali spioni”. Epopeea Silviei. Repatrierea ca operă.

                       Silvia Constantinescu, o deveancă din Shengen !

Auto-referinţe:

 

„ După bacalaureat am început studiile la Şcoala Tehnică de Activişti Culturali, secţia de bibliotecari, pe care am absolvit-o în 1961. Mi-am continuat studiile la Facultateade Biblioteconomie, curs de zi. În toată perioada am lucrat ca pedagog la Şcoala de tipografi Dimitrie Marinescu, pentru  a mă putea întreţine. (…). După ce am fost redactor la revistele Moda, Flacăra, am fost salariată la Casa de Creaţie din Deva. ( subl. n).Am patru copii, pe Marie-Jeanne Atanasia, Anne Marie Theodora, Marc- Paul Veniamin şi Theo –Alex Christian…În 1977 am emigrat în Suedia, forţaţi de reactualizarea legii conform căreia persoanele cu rude în străinătate, care nu sunt membre de partid, nu mai au voie să lucreze în propagandă, consideraţi fiind „potenţiali spioni”.

…Din 1980, sunt editorul şi redactorul principal al publicaţiei Curierul Românesc, care a apărut ca o iniţiativă personală şi independentă, nelegată de vreun partid politic…Din 1993, sunt membră a Academiei Americano-Română de Arte şi Ştiinţe ( ARA).

Silvia Constantinescu ne-a dăruit nu doar o revistă de mare prestigiu al sufletului românesc din lume, ci şi o operă demnă a fi cunoscută. Recomand cititorului român din ţară, excelenta carte de interviuri „ EXIL- Oameni şi idei”, editată de Curierul Românesc, Sweden, 1995. Între alţi intervievaţi de seamă,  dinainte şi după 1989, îi menţionăm pe :

Ştefan Baciu, Mihai Korne, Victor Frunză, Horia Georgescu, Ştefan Gane, Maria Manoliu – Manea, Dorin  Tudroan, Ion Pantazi, Ion Buzdugan, Eugeniu Dinescu, Corneliu Coposu, Majestatea Sa Regele Mihai al României, Marcel Shapira, Emil(ian) Hurezeanu, Alexandru Ciorănescu. Cartea conţine şi un număr de 53 (!!) publicaţii, edituri sau asociaţii româneşti din lume, multe continuând neîntrerupt de peste 5o de decenii. Revista „ Curierul Românesc, cărţile şi activitatea sa de promotor al culturii româneşti în exil, fiind de excelenţă, îmi permit să sugerez Bibliotecii Judeţene Ovid Densuşianu a o include semnificativ în Dicţionarul de personalităţi hunedorenei, într-o nouă ediţie. ( Eugen Evu).

Despre Silvia şi Exil: „ Exilul are, cred , două finalităţi: în primul rând să afirme permanenţe româneşti, pretutindeni. În al doilea rând, să contribuie la ăpropria sa negare, la dispariţia sa ca exil, atunci când va fi posibilă întoarcerea la izvoare”

                                                                                                       Constantin Mareş

 

„ Ar fi, poate, prea pretenţios să spun, deoarece nu este nimic nou, că exilul mi se pare a fi un mod, un mijloc de cunoaştere, ca iubirea, ca suferinţa, ca sărăcia”.

                                                                                                        Mihai Cismărescu

 

„ Să nu considerăm exilul, care ne roade ca o cangrenă şi ne doare, drept un blestem, ci mai degrabă, drept o experienţă indispensabilă, pe care Cel Atotputernic a găsit de cuviinţă s-o trăimla Parissau New York,la Londrasaula Stockholm,la BuenosAiressau Sidney, pentru propria noastră perfecţiune şi pentru o profundă îngemănare cu destinul veşnic al Patriei”.

                                                                                                           Sergiu Grossu

Adaos:

„ Ca scriitori români, hunedoreni în acest caz, suntem datori să ne amintim că Întâiul Poet al românilor neo- latini a fost Ovidiu, aşadar Poezia în Exil…Şi că într-adevăr, „ Dumnezeu s-a născut în Exil”. Fie acest exil uneori chiar acasă….

                                                                                                             Eugen Evu

                                                                          Scriitor, membru al Academiei Româno- Americane

Dumnezeu s-a născut în exil 

Acuzat de a fi corupt tineretul roman prin reţetele oferite în Arta iubirii şi exilat de Augustus la marginea lumii, Ovidiu îşi petrece ultimii opt ani din viaţăla Tomis, o cetate cosmopolită, atacată de geţi şi izolată în timpul iernilor crunte.

                                                                                                       Horia Vintilă

 

Categorii:GÂND

FĂNUŞ NEAGU, SCRIITOR, A PLECAT ÎNTR-O CĂLĂTORIE ORANJ, SPRE NEBUNII MARILOR ORAŞE DIN CER


FĂNUŞ NEAGU A PLECAT ÎNTR-O CĂLĂTORIE ORANJ

Scriitorul si dramaturgul Fanus Neagu a murit, marti dimineata, la Spitalul Elias din Capitala, la varsta de 79 de ani. Suferea de cancer de prostata in faza terminala.

Bolnav de mai multi ani, boala lui s-a agravat, iar el si-a petrecut ultimele luni in spital.

Fanus Neagu era casatorit si avea o fiica, Anita Ruxandra.

A fost un microbist pasionat, dar a renuntat de mult timp sa mai scrie despre fotbal suparat de decaderea acestuia.

Sucurta biografie

Povestitor, memorialist, nuvelist, romancier si dramaturg, Fanus Neagu s-a nascut la 5 aprilie 1932, in satul Gradistea de Sus din Braila, intr-o familie de tarani.

A studiat primii cinci ani de scoala primara in satul natal. Isi continua studiile intre anii 1944-1948 la Liceul Militar din Iasi Urmeaza apoi Scoala Pedagogica nr. 2 din Bucuresti, iar in 1952 devine cursant al scolii de literatura „Mihai Eminescu” pana in anul 1953, fiind coleg de generatie Nicolae Labis, Radu Cosasu.

Intre anii 1954-1957 invata la Facultatea de Filologie din Bucuresti, dar nu isi incheie studiile.

A fost director al Teatrului National din Bucuresti  intre 1993 si 1996.

El a fost ales membru al Academiei Romane.

Volume publicate:

In anul 1954 debuteaza cu povestirea „Dusman cu lumea”, in revista „Tanarul scriitor”.

In anul 1960 are loc debutul editorial cu volumul de povestiri „Ningea in Baragan”, volum retiparit in 1964 sub titlul „Cantonul parasit”.

In anul 1960 publica „Somn de la amiaza”, iar in 1962 „Dincolo de nisipuri”. In anul 1967 publica „Vara buimaca”, piesa „Scoica de lemn” la Teatrul Nottara din Bucuresti. In anul 1979, „Cartea cu prieteni”. In anul 1981, „Insomnii de matase”. In anul 1985 „A doua carte cu prieteni”.

In anul 1985 i se joaca piesele „Echipa de zgomote” la Teatrul Majestic si „Olelie” la Teatrul National din Bucuresti.

In anul 1987 „Intamplari aiurea si calatorii oranj”, volum de publicistica. In anul 1988 „Scaunul singuratatii”, roman. In anul 1993 i se joaca la Teatrul National din Bucuresti si la Teatrul National din Timisoara piesa „Casa de la Miezul Noptii sau Paiata soseste la timp”. In anul 1994 „Dincolo de nisipuri”, nuvele, la Editura Porto-Franco, Galati.

Premii si distinctii:

Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Cantonul parasit
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Acei nebuni ai marilor orase
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru piesa Echipa de zgomote
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru piesa Casa de la Miezul Noptii sau Paiata soseste la timp
Activitatea profesionala
Decembrie 1993 – este numit director al Teatrului National din Bucuresti
Noiembrie 1993 – devine membru corespondent al Academiei Romane
21 decembrie 2001 – devine membru titular al Academiei Romane

Categorii:PRESA

VÂNZAREA FLORILOR O PROBLEMĂ DELICATĂ, IMPLICĂ ŞI LIMBA ROMÂNĂ


VANZAREA FLORILOR NU ESTE O JOACA!

In cazul vanzarii directe a florilor se impune a se stabili: elementele de identificare si caracterizare ale produselor, precum si traducerea in limba romana a informatiilor oferite consumatorilor.

ANP, la vanzarea online a florilor a constatat ca cele mai multe abateri s-au referit la informarea consumatorilor. Potrivit ANPC, la produsele vandute on-line, producatorul/distribuitorul/vanzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre:

  • denumirea florilor autohtone si exotice, a plantei din ghiveci etc,
  • denumirea ornamentului verde,
  • modul in care se poate cumpara de pe website – pasii care trebuie parcursi: autentificare, stabilirea adresei de livrare, confirmarea comenzii prin afisarea facturii proforme generate automat, alegerea modalitatii de plata, conditiile de livrare.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multi operatori economici din tara care se ocupau de vanzarea florilor, potrivit unui comunicat de presa al institutiei comunicand ca principalele nereguli constatate de ANPC au fost lipsa elementelor de identificare si caracterizare ale produselor si absenta informatiilor in limba romana de pe etichetele plantelor.

Categorii:PRACTIC
%d blogeri au apreciat asta: