Arhiva

Posts Tagged ‘SOCIAL’

SĂRACII MAI GENEROŞI DECÂT MOGULII


Un studiu a aratat ca saracii sunt mai generosi prin natura lor, fiind mai increzatori in oameni si mai predispusi sa-si ajute aproapele.

Dupa cum a aratat studiul realizat la Universitatea Berkeley, ei sunt dispusi sa ajute chiar ramanand in anonimat, fara ca macar sa ii intereseze in ce fel vor fi folositi banii pe care ii daruiesc.

Iar concluziile acestui studiu nu vin decat in compeltarea statisticilor din SUA, care arata ca oamenii cu venituri mai mici doneaza mai mult in scopuri caritabile decat cei mai instariti.

Una dintre explicatii ar putea fi aceea ca persoanele cu un venit mic sunt mai pline de compasiune pentru ca si ele, la randul lor, sunt mai dependente de ceilalti. In plus, lor le lipseste frica – tipica celor bogati – ca vor pierde totul si vor fi inselati, au conchis oamenii de stiinta.

Categorii:literature Etichete:

DREPTATEA CA BAROMETRU AL DEMOCRATIEI


STATISTICA CEDO, UN BAROMETRU PENTRU RELATIILE SOCIALE DIN ROMANIA

In anul 2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat 4.247 de plangeri indreptate impotriva Romaniei, dintre care 97% au fost respinse.

Astfel, din analiza hotararilor pronuntate impotriva Romaniei de catre CEDO a rezultat ca cele mai multe condamnari pronuntate de CEDO impotriva Romaniei, anul trecut, sunt:
– cele privind incalcarea dreptului de proprietate (art.1 din Primul Protocol Aditional la Conventie) – 91 de hotarari,
– dreptului la un proces echitabil (art. 6) – 72 de hotarari si
– dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante (art. 3) – 15 hotarari.
– Pana la 16 iulie 2010, suma despagubirilor pe care statul roman trebuie sa le plateasca in urma condamnarilor la CEDO este de 3.191.519 EUR, pentru anul 2010. Pentru 2009, despagubirile sunt de aproximativ 12 milioane EUR.

Categorii:literature Etichete:

DE LA BRĂŢĂRILE DACICE LA BRĂŢĂRILE OFICIALE …


TEZAURUL DE LA SARMISEGETUSA REGIA, VARIANTA OFICIALĂ

Ministerul Public a dat publicitatii, marti, 29 iunie 2010, rezultatele activitatii intreprinse de catre procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia care au dispus, prin rechizitoriu, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a mai multor persoane pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in legatura cu obiecte descoperite pe situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia.
Potrivit unui comunicat al MP,
• ”DUDAS EUGEN si CRISAN STANILA RADUT, sub aspectul savarsirii infractiunilor de asociere in vederea savarsirii de infractiuni si furt calificat;
• Crisan Simu-Marian, sub aspectul savarsirii infractiunilor de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuare a unor detectii si sapaturi neautorizate intr-un sit arheologic si furt calificat;
• TODORESCU ALEXANDRU si GOGAN ALEXANDRU, sub aspectul savarsirii infractiunilor de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, abuz in serviciu contra intereselor publice si complicitate la furt calificat.
Pana in prezent au fost solutionate alte 2 dosare, care reprezinta sectiuni distincte ale aceleiasi cauze, iar o alta cauza disjunsa din prezenta se afla in faza de urmarire penala.
Din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat ca, in perioada 1998 – 2007, inculpatii s-au constituit intr-un grup infractional, care a desfasurat activitati sistematice de detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice clasate „monument istoric” (situl „Sarmizegetusa Regia”, monument UNESCO), in scopul localizarii si sustragerii unor tezaure, organizarii unor filiere interne si internationale de valorificare a bunurilor apartinand patrimoniului cultural national.
Astfel, au sustras si valorificat in mod ilegal mai multe tezaure arheologice pe „piata neagra a antichitatilor” (interna si internationala):
• primul tezaur, in valoare de 1.555.500 euro, alcatuit dintr-o bratara dacica din aur (450.000 de euro), 1000 de monede „Lysimach” din aur (950.000 de euro), si 2000 monede denari romani din argint in valoare de 150.000 de euro (75 de euro/piesa) si trei stante monetare in valoare de 5.500 de euro (recuperate – 2 monede, in valoare de 150 de euro si trei stante monetare in valoare de 5.500 de euro; nerecuperate 1.549.925 de euro) ;
• al doilea tezaur, in valoare de 2.572.400 de euro, alcatuit din sase bratari spiralice din aur (recuperate, cu 420.000 de euro compensatie, conform art.4 din Conventia UNIDROIT; nerecuperata 42.000 de euro);
• al treilea tezaur, sustras din punctul arheologic „Dealul Muncelului”, alcatuit din 5000 denari romani din argint, in valoare de 473.175 de euro (recuperati 1658, au fost in valoare de 222.525 de euro, nerecuperati 3342 in valoare de 250.650 de euro).
Dupa descoperirea, in anul 1996, a celui mai mare tezaur de monede „Koson”, inculpatii au constituit echipe de braconaj arheologic, avand ca obiectiv principal efectuarea de detectii si sapaturi ilegale in siturile cetatilor dacice din Muntii Orastiei, aflate in paza si administrarea „Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane” din Deva. Scopurile urmarite de inculpati au constat in localizarea, sustragerea si valorificarea tezaurelor de interes arheologic, prin incalcarea regimului juridic de protectie a siturilor clasate „monument istoric”. Aceste situri de importanta pentru istoria si cultura nationala sunt protejate atat prin legislatia nationala, fiind clasate in categoria „monumentelor istorice” dar si prin includerea acestora in lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ele cuprind vestigii arheologice, incluse in rezervatia parcului natural „Gradistea Muncelului – Cioclovina”, in limitele caruia sunt cuprinse siturile arheologice din Muntii Orastiei, care includ la randul lor si „Sarmizegetusa Regia”. Caile de acces spre aceste situri sunt marcate cu panouri ce informeaza si avertizeaza publicul cu privire la regimul special de protectie a zonei.
Inculpatii au organizat echipe de braconaj si si-au asigurat accesul in situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” inclusiv prin faptul ca au beneficiat de „protectia” a doi dintre inculpati, care au devenit membri ai grupului infractional (un ofiter de politie si un subofiter de politie in rezerva). Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatii au efectuat detectii cu aparate ale caror parametrii tehnici permiteau exploatarea tezaurelor de monede si, in aceste imprejurari au descoperit si sustras 16 monede „Koson”, pe care apoi le-au impartit intre ei.
Centrul facilitatilor logistice al gruparii a fost stabilit la cabana Costesti, situata in pozitie strategica de supraveghere a accesului spre siturile cetatilor. In scopul secretizarii actiunilor de braconaj arheologic, din probatoriul administrat in cursul urmaririi penale a rezultat ca inculpatii aveau in dotare mijloace auto, o activitate de brutarie, o stana de oi aflata in perimetrul sitului ca „acoperire” a tranzactiilor cu artefacte. Aprovizionarea cu echipamente de detectie o realizau prin intermediul dealerilor de antichitati din strainatate, iar in scopul constituirii de filiere au atras in echipa si alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internationali. De asemenea pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit ca paravan si o firma, careia i-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat in Orastie, care in realitate reprezenta „punctul de intalnire” intre „sursele inculpatilor” din sit spre „piata neagra a antichitatilor”.
Astfel, in perioada 6-7 aprilie 1999, primul tezaur alcatuit dintr-o bratara spiralica si 800 monede „Lysimachos” a fost scos din tara, prin vama Nadlac, fiind ascuns in rezervorul unui autoturism, apoi vandute unor cetateni straini. In perioada urmatoare, 12-15 aprilie 1999, al doilea tezaur format din sase bratari au fost scoase din tara tot prin vama Nadlac si transportate initial, la Budapesta apoi la Geneva, unde au fost achizitionate de comerciantul unei firme de antichitati.
Dupa valorificarea tezaurelor, s-a inregistrat o vizibila imbunatatire a situatiei materiale a inculpatilor, care fie au achizitionat bunuri imobile si mobile, fie au investit banii rezultati din activitatile infractionale in diverse societati comerciale pe care le-au infiintat (unele dintre acestea fiind inregistrate pe numele sotiilor unora dintre inculpati).
In cursul urmaririi penale efectuate pana in prezent au fost recuperate 12 bratari spiralice din aur, in valoare de 4.800.000 de euro, aflate in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. Organele judiciare au recuperat, de asemenea, urmatoarele loturi de artefacte apartinand Patrimoniului Cultural National, clasa Tezaur: un depozit de 105 piese arheologice reprezentand diverse tipuri de arme si unelte dacice din fier, bronz, plumb, in valoare de 30.000 de euro; un lot de 4000 de piese arheologice (monede, vase, arme, etc.) in valoare de 40.000 de euro, predate la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; depozit de monede din argint, doua vase si o toarta de vas antic, 2 colane dacice torsadate (torques) in valoare de 18.000 de euro, 3 fibule, 4 inele, 1 medalion, 63 de monede romane si grecesti, 5 artefacte antice din metal in valoare de 3.071 de euro, tezaur de 91 de monede antice in valoare de 9.100 de euro, tezaur de 1656 denari republicani romani, tezaur de 287 denari republicani din argint, tezaur din colier cu pandantive si cercei din aur in valoare de 100.000 de euro, predate Muzeului National al Unirii din Alba Iulia; 700 de monede din aur, de tip „Koson”, in valoare de 350.000 de euro si un tezaur de 2990 denari imperiali romani, evaluat la 33.139 de euro, predate Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.
Cu ocazia perchezitiilor efectuate la domiciliile inculpatilor in cursul urmaririi penale, au fost descoperite cataloage numismatice, vase de ceramica, echipamente de camuflaj, monede din metal galben.
Procurorii au procedat, totodata, la indisponibilizarea unor bunuri imobile si mobile printre care si arme de vanatoare cu munitia aferenta, diverse bijuterii din aur si argint, arme albe, precum si parti sociale detinute din capitalul social al unei firme.
In solutionarea prezentei cauze, procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia au colaborat cu organele politiei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National, precum si cu lucratori din cadrul Inspectoratelor de Politie Judetene Alba si Hunedoara.
Dosarul a fost inaintat spre competenta solutionare Judecatoriei Deva.”

Categorii:literature Etichete:

SIDERURGIA LA HUNEDOARA …


SIDERURGIA LA HUNEDOARA, ULTIMA ORĂ …

Combinatul ArcelorMittal Hunedoara va decide in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din 23 iulie daca va dizolva compania sau ii va majora capitalul social cu 397 de milioane de lei, potrivit Convocatorului transmis luni Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

„In situatia in care nu este aprobata dizolvarea societatii, in scopul cresterii activului net al societatii si utilizarii sumelor incasate in activitatile curente ale companiei si pentru satisfacerea creditorilor, este supusa aprobarii Adunarii majorarea capitalului social al societatii prin aport in numerar, cu o valoare de 397,65 milioane lei, prin emiterea unui numar de 159,06 milioane actiuni noi, cu un pret de subscriere de 2,5 lei pe actiune”, conform Convocatorului.

In cazul in care se aproba majorarea de capital, actionarii societatii au un termen de 32 de zile pentru a-si exercita dreptul de preferinta pentru subscrierea actiunilor nou emise.

In prezent, la ArcelorMittal Hunedoara lucreaza 697 de salariati.

ArcelorMittal este cea mai mare companie de otel din lume, avand operatiuni in peste 60 de tari. In Romania, compania controleaza combinatele de la Hunedoara si Galati, producatorii de tevi din Roman si Iasi, operatorul portuar Romportmet Galati si filiala locala a companiei de constructii ArcelorMittal Construction.

Categorii:literature Etichete:

LUSTRATIA, DUPĂ DISCUŢII POLITICE ŞI DUPĂ ARGUMENTE, ÎN VIZIUNEA CURŢII CONSTITUŢIONALE


CUM PRIVESC JUDECĂTORII CURTII CONSTITUŢIONALE LUSTRAŢIA
(Decizia nr. 820/07 iunie 2010)

Curtea Constituţională consideră că lustraţia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar şi ca măsură temporară de excludere de la funcţiile de conducere a unor autorităţi şi instituţii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist. Lustraţia nu înseamnă, însă, epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greşite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnităţii şi încrederii, precum şi redarea autorităţii instituţiilor fundamentale ale statului. Lustraţia accetuează mai ales principiul responsabilităţii în exercitarea demnităţilor publice.
Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, economice, legale etc. care se pot ridica după adoptarea unei legi a lustraţiei,aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv în perioada de tranziţie a fostelor ţări comuniste în vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineînţeles,
dacă este adoptată în conformitate cu prevederile constituţionale ale statului respectiv.
Principiul egalităţii accesului la o funcţie publică este consacrat prin Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului din 1789, precum şi în art.21 paragraful 2 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice ale ţării sale” şi în art.25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966,potrivit căruia „Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminările la care se referă art.2 si fără restricţii nerezonabile; […] c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice
din ţara sa.”
Astfel, sunt interzise discriminările bazate pe rasă, sex, religie, opinie, avere, origine socială etc., dar fiecare stat are dreptul să impună, pe cale legislativă, anumite condiţii specifice pe care trebuie să le îndeplinească un funcţionar public, cum ar fi cetăţenia, exercitarea deplină a drepturilor civile
şi politice, moralitatea etc.
Aşadar, în toate statele membre ale Uniunii Europene există condiţii specifice pentru accederea la o funcţie publică. Unele state membre cer deţinerea anumitor diplome sau a unor studii specifice diferitelor niveluri de ocupare, altele solicită anumite competenţe lingvistice, cunoaşterea
drepturilor civile, obligaţii militare, limită de vârstă, aptitudini fizice etc. De asemenea, posturile care implică respectarea unui secret profesional necesită un control de securitate.
În ţările foste comuniste, o condiţie specială pentru accederea într-o funcţie publică o reprezintă neapartenenţa la nomenclatură şi, ca o consecinţă, a apărut conceptul de „lustraţie”, termen ce semnifică procedura existentă în aceste ţări de a-i arăta pe cei care au colaborat cu fostul regim şi de a le interzice ocuparea unor funcţii publice. Această practică a apărut ca o garanţie a respectării statului democratic, de drept, în vederea bunei funcţionări a administraţiei publice bazate pe credibilitatea şi loialitatea funcţionarilor publici.
Toate ţările fost comuniste din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniunea Europeană s-au confruntat cu problema lustraţiei, adică a interzicerii accesului sau îndepărtării din instituţiile publice a acelor persoane cu privire la care există certitudinea că au făcut parte din regimul comunist.
Fiecare ţară confruntată cu problema lustraţiei, în funcţie de scopul urmărit şi de specificul naţional, a adoptat un anumit tip de realizare a lustraţiei, considerându-se, în doctrină, că Cehia a reglementat un model radical, că Lituania şi ţările baltice au adoptat un model intermediar şi că Ungaria, Polonia şi Bulgaria s-au raliat unui model moderat.
În România, comunismul a fost condamnat la nivel de doctrină, schimbarea regimului fiind consacrată prin acte juridice cu valoare constituţională, precum Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr.1 din 22 decembrie 1989, şi Decretul-Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr.4 din 27 decembrie 1989.
După o încercare nereuşită, cea din 1997, adoptarea în România a Legii lustraţiei este lipsită de eficienţă juridică, nefiind actuală, necesară şi tilă, doar cu o semnificaţie exclusiv morală, ţinând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist.
De altfel, chiar iniţiatorii legii, invocând art.53 din Constituţie, afirmă că Legea lustraţiei se subscrie acestei norme constituţionale care statuează că „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea […] moralei publice, […]”, morală întinată de cutumele comunismului.
La ora actuală, în România, în ceea ce priveşte funcţiile de demnitate publică, nu există o condiţionare a ocupării acestora de neapartenenţa la vechile structuri comuniste, ci există doar obligaţia de a declara apartenenţa sau neapartenenţa la poliţia politică.
În condiţiile legislaţiei actuale, o asemenea condiţie este numai cea prevăzută la art.50 lit.j) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi are următorul conţinut: „Poate ocupa o funcţie
publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: […] j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege”.
Procedând la examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum rezultă din preambulul care însoţeşte Legea lustraţiei, adoptarea acesteia “este necesară pentru consolidarea valorilor şi instituţiilor democratice din România şi pentru protejarea principiilor fundamentale prevăzute de Constituţie, justificând astfel restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi ale unor persoane, prin restrângerea exercitării dreptului de a ocupa funcţii numite sau alese în structurile de putere şi în aparatul represiv al regimului communist, în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989.”
Curtea ia notă de formularea într-o manieră defectuoasă, confuză şi deficitară a preambulului legii, ceea ce duce la concluzia că restrângerile şi interdicţiile prevăzute de această lege au ca scop „restrângerea exercitării dreptului de a ocupa funcţii numite sau alese în structurile de putere şi în aparatul represiv al regimului comunist, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.”
Curtea observă, de asemenea, că dispoziţiile Legii lustraţiei sunt lipsite de rigoare normativă, nefiind suficient de clare şi de precise.
Faţă de aceste ambiguităţi, Curtea se mărgineşte să atragă atenţia asupra posibilelor dificultăţi de ordin practic în aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
În continuare, Curtea reţine că în concepţia legii criticate răspunderea juridică şi sancţionarea se întemeiază pe deţinerea unei demnităţi sau funcţii în structurile şi aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist.
Răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderant individuală şi există numai întemeiată pe fapte juridice şi acte juridice săvârşite de o persoană, iar nu pe prezumţii.
Aşa cum s-a mai arătat, lustraţia nu poate fi utilizată ca mijloc de pedeapsă sau răzbunare, deoarece scopul acesteia nu este pedepsirea celor prezumaţi vinovaţi. O pedeapsă poate fi impusă doar pentru o activitate criminală din trecut, pe baza Codului penal aplicabil şi în conformitate cu toate procedurile şi garanţiile procesului penal.
Or, supusă controlului de constituţionalitate sub acest aspect, Legea lustraţiei este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii. Această lege instituie o prezumţie de vinovăţie şi o adevărată sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere
colectivă şi pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept şi prezumţiei de nevinovăţie instituită prin art.23 alin.(11) din Constituţie. Chiar dacă legea criticată permite apelarea la justiţie pentru justificarea interzicerii dreptului de a candida şi a fi ales în funcţii şi demnităţi, aceasta nu reglementează un mecanism adecvat în scopul stabilirii desfăşurării unor activităţi concrete îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu oferă garanţii adecvate de control
judiciar asupra aplicării măsurilor restrictive.
Nici o persoană nu va putea fi supusă lustraţiei pentru opinii personale şi convingeri proprii, sau pentru simplul motiv de asociere cu orice organizaţie care, la data asocierii sau a activităţii desfăşurate, era legală şi nu a comis încălcări grave ale drepturilor omului. Lustraţia este permisă doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, împreună cu organizaţii ale statului la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.
Articolul 2 al legii supuse controlului de constituţionalitate prevedeuna din principalele sancţiuni colective care vizează dreptul de a candida şi dreptul de a fi ales în funcţiile de demnitate publică enumerate a persoanelor care au aparţinut anumitor structuri politice şi ideologice. Dispoziţiile
acestui articol de lege contravin prevederilor constituţionale ale art.37 şi art.38 prin care se consacră dreptul de a fi ales, cu interdicţiile expres şi limitativ menţionate. Este evident că dispoziţiile art.2 din Legea lustraţie excedează cadrului constituţional, prevăzând o nouă interdicţie dreptului de
acces în funcţiile publice care nu respectă art.53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Astfel, Curtea constată că această limitare este lipsită de proporţionalitate în raport cu scopul urmărit, întrucât aduce atingere însăşi existenţei dreptului şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică.
Curtea consideră că Legea lustraţiei aduce atingere şi principiului neretroactivităţii legii consacrat în art.15 alin.(2) din Constituţie, potrivit căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.” Legea se aplică pentru fapte şi acţiuni săvârşite după intrarea ei în vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca, respectând legile în vigoare şi acţionând în spiritul lor, cetăţenii să aibă în vedere eventuale reglementări viitoare.
Totodată, Curtea observă că Legea lustraţiei a fost adoptată după 21 de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a avea în sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproporţionalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a urmărit un scop legitim. Proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit trebuie privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situaţiei politice a ţării, precum şi a altor circumstanţe.
În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustraţiei în timp.
Astfel, în cauza Zdanoka contra Letonia, 2004, Curtea s-a pronunţat cu privire la măsurile statului leton de a dispune excluderea pe termen nedefinit a unor persoane de la eligibilitatea în alegerile naţionale parlamentare şi locale, datorită activităţilor pe care acestea le-au întreprins
într-o perioadă de timp (1991) în cadrul unor structuri comuniste declarate neconstituţionale. Analizând cazul, Curtea a arătat că o astfel de măsură ar fi fost justificată şi proporţională în timpul primilor ani după înlăturarea regimului, “când nou-instauratele structuri încă mai puteau fi ameninţate de alunecare către totalitarism, iar astfel de restricţii ar fi fost de natură a
înlătura un astfel de risc.” Curtea a condamnat statul leton pentru încălcarea art.3 din Protocolul nr.1 la Convenţie, motivând că nu s-a dovedit faptul că excluderea unei persoane de la dreptul de a candida este proporţională cu scopul legitim. În speţă, Curtea a considerat că participarea persoanei în acţiunile antidemocratice realizate imediat după instaurarea noului regim democratic în Letonia nu au fost suficient de serioase pentru a justifica restricţiile din prezent. După trecerea însă a unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru o astfel de măsură.
De asemenea, în cauza Partidul Comuniştilor Nepecerişti şi Ungureanu contra României, 2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nici contextul istoric, nici experienţa totalitaristă trăită în România până în 1989 nu justifică necesitatea unei ingerinţe de genul
interzicerii înscrierii unui partid pe motiv că va promova doctrina comunistă, de vreme ce aceste partide există în mai multe state semnatare ale Convenţei europene, iar democraţia se clădeşte pe plurarism politic.
C U R T E A C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă constată că Legea lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din
structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este neconstituţională.
Definitivă şi general obligatorie.

Categorii:literature Etichete:

RECUPERAREA MEMORIEI, CAM TARDIV, DAR MAI BINE DECAT NICIODATA, LEGEA NR. 221/2009


LEGE nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
(1)Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârşite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată şi care au avut drept scop împotrivirea faţă de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2)Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunţate pentru faptele prevăzute în:
a)art. 185-187, 190, 191, 1931, 194, 1941-1944, 1961, 197, 207-209, 2091-2094, 210-218, 2181, 219-222, 224, 225, 227, 2271, 228, 2281, 229, 230, 2311, 258-261, 267, 2687, 2688, 26812, 26814, 26829, 26830, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, 349, 350 şi 5786 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare;
b)Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele Statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941;
c)Legea nr. 190/1947 pentru portul şi vânzarea armelor de foc, publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d)Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracţiuni ce interesează siguranţa interioară şi exterioară a Republicii Populare Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e)art. 4 şi 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispoziţiuni din Legea nr. 187/1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f)art. 2 lit. a), b), d) şi e), art. 3 lit. a), b), f), g) şi h) şi art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sancţionarea infracţiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g)Legea nr. 16/1949 pentru sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h)Decretul nr. 163/1950 pentru deţinerea, portul şi vânzarea armelor şi muniţiilor, precum şi transportul explosivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i)Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea Legii nr. 16/1949 pentru sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950;
j)art. 166 alin. 2, art. 237 şi art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3)Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic şi condamnarea pronunţată în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârşirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute la art. 4.
Art. 2
Toate efectele hotărârilor judecătoreşti de condamnare cu caracter politic prevăzute la art. 1 sunt înlăturate de drept. Aceste hotărâri nu pot fi invocate împotriva persoanelor care au făcut obiectul lor.
Art. 3
Constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliţii sau securităţi, având ca obiect dislocarea şi stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unităţi şi colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative:
a)Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, Decretul nr. 60 din 10 martie 1950, Decretul nr. 257 din 3 iulie 1952, Decretul nr. 258 din 22 august 1952, Decretul nr. 77 din 11 martie 1954 şi Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958;
b)Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2/1950, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 344 din 15 martie 1951, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 326/1951, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.554 din 22 august 1952, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 337 din 11 martie 1954, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 237 din 12 februarie 1957, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 282 din 5 martie 1958 şi Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.108 din 2 august 1960;
c)Ordinul nr. 100/Cabinet din 3 aprilie 1950 al Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului;
d)Ordinul nr. 5/Cabinet/1948, Ordinul nr. 26.500/Cabinet/1948, Ordinul nr. 490/Cabinet/1952 şi Ordinul nr. 8/20/Cabinet/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
e)deciziile nr. 200/1951, nr. 239/1952 şi nr. 744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
f)Ordinul nr. 838 din 4 decembrie 1952 al Ministerului Securităţii Statului.
Art. 4
(1)Persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3). Cererea poate fi introdusă şi după decesul persoanei, de orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
(2)Persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3)Instanţa de judecată este obligată să ia toate măsurile pentru obţinerea sau, după caz, reconstituirea dosarului în care a fost pronunţată hotărârea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
(4)Cererea este imprescriptibilă, fiind scutită de taxă de timbru, iar competenţa de soluţionare aparţine tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată. Cererea se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(5)Judecarea acestor cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.
Art. 5
(1)Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a)acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama şi de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
b)acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;
c)repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară.
(2)Hotărârile judecătoreşti pronunţate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) sunt puse în executare de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3)Cererile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxă de timbru.
(4)Prezenta lege se aplică şi persoanelor cărora le-au fost recunoscute drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor cărora li s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care se încadrează în prevederile art. 1, 3 şi 4, precum şi persoanelor care au fost condamnate prin hotărâri judecătoreşti pentru săvârşirea de infracţiuni la care face referire prezenta lege şi care au obţinut desfiinţarea, anularea sau casarea hotărârilor de condamnare, ca urmare a exercitării căilor extraordinare de atac, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu condiţia să nu fi beneficiat de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) sau c).
(5)Acordarea de despăgubiri în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) atrage încetarea de drept a procedurilor de soluţionare a notificărilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6
Caracterul politic al condamnărilor prevăzute de prezenta lege va fi menţionat pe hotărârile judecătoreşti prin care au fost pronunţate astfel de condamnări, în cazul în care se eliberează o copie de pe acestea.
Art. 7
Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii şi persoanelor condamnate pentru că au desfăşurat o activitate de promovare a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor rasiste şi xenofobe, precum ura sau violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie.
Art. 8
1.La articolul 9 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 30 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„c) amnistia, graţierea, prescripţia executării pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării;”
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 396 din data de 11 iunie 2009

Categorii:literature Etichete:

FONDURI EUROPENE PE SCURT


FONDURI EUROPENE IN CÂTEVA CUVINTE

Prima acţiune care trebuie facută de persoanele interesate sa acceseze fonduri europene este studierea atenta a ghidului solicitantului din domeniul aplicabil. In aceste ghiduri sunt descrise criteriile specifice care reglementeaza in cel mai mic detaliu aspectele care trebuie respectate, precum criteriile de eligibilitate ale solicitantului si proiectului, dar si conditiile de implementare a proiectului ulterior incheierii contractului de finantare.

Pe baza acestor informatii, solicitantul trebuie sa analizeze daca indeplineste criteriile legale si financiare prevazute si o atentie speciala trebuie acordata elementelor formale mentionate in ghidul solicitantului, deoarece o eroare de acest tip poate duce la respingerea proiectului. Un criteriu important de eligibilitate este dovedirea cu documente oficiale valabile la data depunerii ca solicitantul nu are nicio datorie la bugetul local sau de stat dar, avand in vedere situatia economica actuala, anumite ghiduri au fost modificate si prevad posibilitatea finantarii societatilor ce inregistreaza datorii la stat daca valoarea datoriilor se incadreaza in valoarea maxima mentionata de respectivul ghid.

Înainte de depunerea proiectului, potentialul solicitant trebuie sa se asigure ca poate suporta din surse proprii celelalte cheltuieli ale proiectului sau/si ca investitiile presupuse de acesta si forma de implementare indeplinesc si parametrii ceruti de institutia de credit pentru acordarea unui imprumut.

Trebuie stiut ca finantarea din fonduri europene nu acopera intreaga valoare a proiectului ce se doreste a fi implementat, ci doar un procent maxim prevazut pentru fiecare obiectiv in parte. In plus, nu toate cheltuielile presupuse de implementarea proiectului propus pot fi finantate din fonduri europene (de exemplu, achizitia terenului nu poate fi finantata, reprezentand asa numitele cheltuieli neeligibile).

De asemenea, trebuie sa se tina seama ca fondurile europene sunt acordate pe principiul decontarii, ceea ce inseamna ca beneficiarul face plata catre furnizorii sai si ulterior, in baza documentelor ce dovedesc realizarea investitiei, obtine rambursarea din fondurile europene.

In cazul in care beneficiarul nu va asigura si aceste surse financiare in conformitate cu programul de implementare al proiectului, sansele de finalizare a proiectului sunt periclitate, iar nerespectarea in timp a angajamentelor fata de autoritatea cu care a fost incheiat contractul de finantare poate conduce la rezilierea contractului de finantare de catre aceasta autoritate (conducand la obligatia returnarii sumelor platite din fonduri). In practica, exista situatii in care un proiect selectat a fi finantat din fonduri europene nu a mai fost contractat sau, chiar contractat nu a mai fost implementat din lipsa resurselor financiare adiacente.

Solicitantul trebuie sa se asigure ca indeplineste si conditiile de garantare solicitate de institutiile de credit pentru acordarea imprumutului. Ghidurile pentru obtinerea finantarii din fonduri europene prevad ca infrastructura – cladirea si terenul – trebuie sa fie libere de orice sarcini la data semnarii contractului de finantare.

De reţinut ca anumite fonduri europene cad sub incidenta schemelor de ajutor de stat conform legislatiei europene si nationale si, pe cale de consecinta, o investitie nu va putea beneficia de finantarea din aceste fonduri in cazul in care pentru realizarea sa au fost primite alte tipuri de ajutor de stat.

Fiecare dintre ghidurile solicitantului prevad posibilitatea pentru cei ce au depus cereri de finantare si se considera nedreptatiti sa conteste rezultatul evaluarii si selectiei efectuat de autoritatea publica competenta in urma careia au fost determinate proiectele ce beneficiaza de finantare..

Categorii:literature Etichete:

RASPUNDEREA ADMINISTRATORILOR UNEI SOCIETATI COMERCIALE AFLATE IN INSOLVENTA SAU FALIMENT


Patrimoniul asociatilor/actionarilor respectivei societati poate fi urmarit de creditorii societatii pentru recuperarea datoriilor in anumite conditii daca impotriva societatii comerciale a fost deschisa procedura insolventei.

Astfel, in cazul in care impotriva societatii a fost deschisa procedura insolventei, judecatorul sindic poate dispune ca o parte sau intreg pasivul societatii sa fie suportat de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a societatii (de exemplu, actualul sau fostul asociat unic sau majoritar) prin urmatoarele actiuni:

1. a folosit bunurile sau creditele societatii in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
2. a facut fapte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii;
3. a dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit societatea la incetare de plati;
4. a tinut o contabilitate fictiva, a facut sa dispara unele documente contabile sau nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
5. a deturnat sau a ascuns o parte din activul societatii sau a marit in mod fictiv pasivul acesteia;
6. a folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
7. in luna precedenta incetarii platilor a platit sau a dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

Avand in vedere actiunea mentionata mai sus aflata la dispozitia creditorilor unei societati aflate in procedura insolventei, chiar si fostul actionar majoritar sau administrator al societatii poate fi obligat sa suporte o parte sau intreaga datorie acumulata de societatea comerciala.

Categorii:literature Etichete:

DASCAL DE ROMÂNIA


LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN ROMÂNIA – O LEGE PENTRU …”FUNERI”… – SAU PENTRU HINGHERI?!
– SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DOMNUL MINISTRU AL M.E.C.T.S., DANIEL FUNERIU –

…Zilele astea stă să se nască o lege pentru protecţia pitbull-ilor…Dar, ne întrebăm: pe când şi o lege pentru protecţia dascălilor ?! Pentru că, precum se vede, în aceste luni şi zile – dascălii sunt ţinta unor minciuni, atitudini arogante, demagogii batjocoritoare şi de doi bani grămada, înjosiri, defăimări, lapidări în public… – TOATE „LEGALE”!!! – fără egal în istoria învăţământului! O „hingherire” fără seamăn, din partea unui ministru perfect impostor, în probleme de Educaţie – dar, se vede treaba, teribil de specializat în…”funii” şi „sfori”!
…Deşi ştim bine că nemulţumirile cadrelor didactice din România sunt cauzate, în aceste momente, mai curând de ordonanţele de urgenţă şi de „înfoierile” iresponsabile ale unui guvern iresponsabil, incompetent în cel mai înalt grad şi arogant până la prostie – noi ne vom ocupa, prioritar, în articolul de faţă, de Proiectul în lucru al LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR. Semnat de însuşi cel al cărui nume are sonorităţi de „funie” (…de spânzurat, sau de…”agăţat” învăţământul în cui, după toate semnele) şi, pe ici-pe colo, „funia” trimiţând la „şbilţul” nobilei şi preavechii profesii (cât şi prostituţia!), numită „hingherie”!
După cum declară înşişi liderii sindicali ai diverselor grupări de dascăli (de ce naiba nu s-a ajuns, ŞI NICI NU SE VREA A SE AJUNGE, la O SINGURĂ GRUPARE SINDICALĂ A DASCĂLILOR, atâta vreme cât „durerile” sunt aceleaşi, peste tot, cel puţin la preuniversitarii din România?! – rămâne o „enigmă nesplicată”, vorba lui Eminescu…): “<>, a declarat preşedintele executiv al Federaţiei <>, Marius Nistor” – cf. . ziare.com – 25 martie 2010. Sau: “În timp ce Executivul i-a chemat pe sindicalişti la discuţii, “pe şest”, a publicat în Monitorul Oficial o ordonanţã de urgenţã care mai învârte o datã cuţitul în rana profesorilor lãsaţi fãrã salarii de merit, fãrã premiul de 2% şi alte sporuri. De aceastã datã, este vorba despre tãierea cu precizie chirurgicalã a sporului de doctorat, în cuantum de 15% “ – dă de veste Monitorul de Vaslui – 1 februarie 2010.
…Aceste ciondăneli, aparent trenante şi sterile (în care întrevedem, dacă doamna Mandas Vergu a devenit, dintr-o ziaristă mediocră, taman “muma lui Funeriu cel Mare”!!! – că şi dintre liderii sindicali actuali se vor plodi şi croì “cătălincroitori” de seamă…!) – ne miros, nouă, “deşcă bătrână”, a institui şantaje reciproce dure, între delegaţiile sindicale şi, respectiv, cea guvernamentală (…din aceste “tribulaţii” s-au născut, de-a lungul vremii, ca din spuma mării, prim-miniştri şi miniştri secretari de stat, proveniţi din mişcarea sindicală…: azi nu se mai foloseşte termenul de “sindicate galbene”…!).
De aceea, noi vom pătrunde la acea rădăcină a răului viitor din România – LEGEA-CA-PROIECT (şi, în România, unde tembelismul a atins cote ameţitoare, cam orice proiect devine lege sadea, numai bună de semnat de către un domn Preşedinte de Republică şi, apoi, de publicat în Monitorul Oficial!) – nu doar în ce priveşte Educaţia, ci, fireşte, în primul rând, în ce priveşte modelarea, în România, a unui cadru spiritual de fiinţare – sau, dimpotrivă, a unui cadru anti-spiritual, de des-fiinţare – drept consecinţă a adoptării, ÎN ORB, a unei legi hinghereşti şi strâmbe. Evident, nimeni nu ne poate oferi spaţiu editorial, pentru a dezbate toată legea şi pe-ndelete – dar, măcar, să semnalăm câteva mari şi letale capcane, “ambalate” într-însa…
…Cine citeşte Proiectul de Lege de la un cap la altul, nu se poate să nu bage de seamă că LIPSEŞTE, COMPLET, DIMENSIUNEA “EDUCAŢIE”! Fireşte, nu ne referim la palavrele înşirate, ci la esenţă. Textul Proiectului Legii este scris, parcă, pentru o fabrică de ROBOŢI, iar nu pentru un altar unde are loc metanoia fiinţei umane. Noi am mai zis/scris că incompetenţa dlui Funeriu, în ce priveşte acest minister, ESTE PERFECTĂ! – dar cine suntem noi, ca să şi fie luate în seamă observaţiile noastre, oricât de argumentate şi judicioase ar fi ele?!
…Art. 2 al Proiectului: “În România, învăţământul constituie prioritate naţională”. Domnule Funeriu, venind dvs. din Japonia, aţi pierdut uzul limbii române, deci nu mai pricepeţi semantica vorbelor! Pentru ca un “ceva” să constituie “prioritate” – înseamnă “să aibă însușirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanță, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate.” Deci, “a fi prioritate naţională”, înseamnă că naţiunea întreagă se pleacă, respectuos, în faţa Regelui-Învăţământ, Prinţului-Învăţământ – şi nimic nu e mai sus în rang decât Măria-Sa-Învăţământul!!! Or, dvs. n-aţi fost în stare să respectaţi nici măcar LEGEA – Legea de mărire, cu 50 %, a salariilor dascălilor – aprobată de către Parlament şi declarată constituţională, de către însăşi Curtea Constituţională: “Magistraţii Curţii au dezbătut sesizarea Guvernului în legătură cu creşterea salarială cu 50% pentru profesori, aprobată de Parlament, şi au respins-o declarând proiectul de lege de majorare a salariilor ca fiind constituţional ” (cf. Mediafax.ro) – semnată de Preşedintele României şi publicată în Monitor…
Scuzele mele, domnule Ministru – dar minţiţi de îngheaţă apele! – …şi pentru cine minţiţi, de fapt?! Pentru că toţi românii ştiu adevărul – iar dvs. NU MĂRIŢI SALARIILE DASCĂLILOR, CI LE MICŞORAŢI (“pe vrute, pe greşite”…) , CU PÂNĂ LA 73%!!!
…Art. 3 (1): “Învăţământul românesc urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe valorile democraţiei, ale diversităţii culturale, pe aspiraţiile individuale, sociale şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale, în contextual valorilor europene”.
Dacă “valorile democraţiei” înseamnă doar demagogia şi minciuna sfruntată , e bine să ne ferim de aceste “valori”! Asta, în cazul în care ceea ce faceţi dvs., în aceste zile, cu sufletele dascălilor (dintre care unii v-au învăţat carte şi pe dvs., dle Ministru!), s-ar integra/ se integrează în “valorile democraţiei”. Să sperăm că nu aveţi această pretenţie…
…Şcoala nu trăieşte având, în centru – Elevul…! Ucenic fără Maestru nu s-a pomenit niciodată! – cum nici reciproca! Deci, luaţi aminte la DASCĂLI, dacă vreţi să aveţi elevi!!!
Dar, iată ce se observă, cale de o poştă: vă pasă, în primul rând, de “diversitatea culturală”, în loc de “identitatea culturală” a românilor (pe când, la minorităţi, mamă-mamă ce grijă aveţi de această “identitate culturală” – de parcă ar avea ungurii, să zicem, vreun geniu care ar trebui ocrotit…, iar noi, un Emineascu-Identitate Românească, ce ar trebui scuipat…)!!! – şi vă pasă, ABIA ÎN ULTIMUL RÂND, de “identitatea naţională”!!! Noi, subsemnatul, nu admitem o lege prin care Şcoala Românească să nu-l înveţe, ÎN PRIMUL RÂND, pe copilul-elev (VIITOR CETĂŢEAN AL ACESTEI ŢĂRI!), cine este el, care este specificul neamului în care s-a născut, care sunt calităţile de neam care trebuie să i se transmită, ce DATORII are copilul-elev faţă de Neamul care l-a născut – pentru ca, abia apoi, să se compare cu celelalte neamuri europene, şi să mai “şlefuiască” ce-i de “şlefuit” (DACĂ va mai fi fiind ceva de “şlefuit”, în raport cu Europa de Vest – având în vedere că Occidentul înseamnă, în primul rând, antispiritualizare-reificare – moarte a sufletului şi luptă împotriva Duhului!). NOI NU ACCEPTĂM CA AI NOŞTRI COPII SĂ DEVINĂ SCLAVII ŞI MERCENARII ALTOR NEAMURI (…neamuri cărora conducătorii lor le cultivă, cu insistenţă şi chiar cu fanatism şi şovinism, nu doar specificul naţional autentic, ci chiar le şuieră CARE AR TREBUI SĂ DEVINĂ SPECIFICUL NAŢIUNII LOR! – şi, aici, nu ne referim, în primul rând, nici la unguri, nici la israeliţi, ci la francezi, englezi etc. – iar pe primul loc din lume, este “educaţia” pe linia violenţei “zeloto-varavice” sau a “lănciei lui Longinus” – practicată în SUA – “educaţie” foarte asemănătoare cu cea nazistă, din Germania anilor ’30!).
Mugurii consecinţelor adoptării, fără discernământ, a anti-valorilor occidentale, îi culegem, din păcate, prin mârlănia, mârşăvia şi imoralitatea crescânde, în România… – evidente, logic şi cu prisosinţă, “prioritar” la…”capul peştelui împuţit”!
Mai e ceva: niciodată aspiraţiile individuale nu trebuie să primeze în faţa celor ale Neamului! Niciodată un om nu-şi va realiza, plenar, potenţialul de Duh, decât în interiorul Neamului care l-a născut! De aceea şi sutele de mii, milioanele de rataţi disperaţi, din diaspora. Şi miile de sinucideri, din diaspora. Dar de ele vă feriţi să vorbiţi! CREAŢI ŞANSE DE EXISTENŢĂ SPIRITUALĂ AICI, ÎN ROMÂNIA!!!
…Art. 3 (2): “Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă şi armonioasă a personalităţii individului în vederea integrării eficiente (s.n.) în societatea bazată pe cunoaştere (s.n.)”.
De fapt, la ce ne îndemnaţi, pe noi, dascălii, domnule Ministru Funeriu (plus toată liota de consilieri… – domniile voastre fiind, de fapt, nişte “pudeli” ascultători ai unor directive străine de orice linie de Duh şi naţională) ?! Vreţi să ne faceţi, precum PCR-ul anilor ’80, complici ai unei crime monstruoase, ai unui genocid spiritual?! Noi, subsemnatul, cu riscul nu doar de a fi exclus din învăţământ, ci chiar al martirajului – nu vom accepta acest rol de călău spiritual al Neamului care ne-a născut! N-am făcut-o înainte de ’89, n-am acceptat, până la această vârstă de acum, foarte apropiată de senectute – ca urmare, de ce am accepta să ne pătăm mâinile şi cugetul, cu sângele crimei, de acum încolo, când bătrâneţea ar trebui să ne dea o tot mai mare desprindere de farsele Marelui Iluzionist Cosmic – şi, deci, o aură autentică de demnitate şi de dispoziţie senină faţă de moarte?! Noi ascultăm de îndemnul hristic: “Nu vă temeţi!” Se pare că vremea martirajului a sosit – din nou.
…Cum adică?! Conştient fiind noi, subsemnatul, că societatea pe care aţi acceptat-o şi chiar creat-o, prin cedări moral-spirituale de o josnicie de neînchipuit, este o societate a Răului-cu-Mii-de-Feţe – să-i îndemnăm, noi, pe cei încredinţaţi nouă, dascălilor, de Dumnezeu şi de părinţi – să-i îndemnăm pe ucenicii noştri, Duh din Duhul nostru, să intre în abatoarele anti-spirituale preparate de voi… – conştienţi fiind noi că voi vreţi să obţineţi o societate de mafioţi şi de roboţi… – iar noi, subsemnatul, să vă sprijinim?! NU! Deşi ştim că lingăi veţi avea/îi aveţi deja, printre chiar pseudo-colegii-dascăli, noi refuzăm, categoric, să-i “integrăm eficient” pe copiii din grija noastră, în societatea asta plină de veninurile şi strâmbătăţile, adunate din propriile suflete şovăielnice şi pertractante, precum şi de prin străini…! Noi vom face tot posibilul, chiar suportând supremul oprobriu “public”, să-i învăţăm pe copii SĂ LUPTE CONTRA SOCIETĂŢII PE CARE LE-AŢI LIVRAT-O! Noi ştim că autentica democraţie nu este nici măcar cea atheniană: nu cizmarul şi croitorul şi pietrarul ori bogătaşul umflat de pretenţii, din Athena, au avut dreptate, ci SOCRATE! Noi nu acceptăm “dictatura mulţimilor”, prostite şi manipulate de dvs.! Şi-i vom învăţa spiritul de discernere a Duhului-Grâu – de jalnica pleavă, pe ucenicii încredinţaţi nouă spe LUMINARE, iar nu spre meşteşugul de “lume nouă, de a fura cloşca de pe ouă, fără să cârâie”!
…Re-introduceţi, vă rugăm, domnule Ministru, ora de Dirigenţie! Prin ea, re-daţi o şansă majoră EDUCAŢIEI MORAL-SPIRITUALE (…de care nu vă-ndeamnă Duhul, vedem noi bine, ca să scrieţi în Lege!) – Educaţia ca armistiţiu al Duhului cu Lumea!
…”Societate bazată pe cunoaştere”…Cunoaştere DE CE ANUME?! Că dacă sintagma utilizată de dvs. înseamnă doar Internet-informatizare – noi nu suntem de acord! Cunoaşterea, fără dublarea ei de discernământ şi crezul întru Duh, este creatoare de luciferism: doar Căderea s-a făcut tocmai prin Mărul Cunoaşterii fără Ascultarea Vocii Lui Dumnezeu.
Noi vedem clar că, din Proiectul dvs. de Lege – Religia Lui Hristos este “materie” (de aceea aţi şi inventat “profesorii de Religie”, în locul sacerdoţilor cu Har!), o “materie” greu tolerată… – iar Duhul lipseşte cu totul! În rest, “toleranţa” paralizantă de re-acţiune vitalistă! – toleranţă, exclusiv, din partea noastră, a românilor ortodocşi, singura toleranţă în care chiar credeţi: ea se referă la atitudinea noastră faţă de toţi cei care au pretenţii sfruntate asupra ţării noastre… – se referă la atitudinea noastră faţă de toate religiile care nu-l au ca Dumnezeu pe cel care, pe drept cuvânt, este numit de Scriptură: Hristos-Lumina Lumii şi Hristos-Iubirea. Puteţi să faceţi şi spume “unionist-europene” la gură, noi vă zicem/revelăm Adevărul Unic: creştinismul rămâne tot CEL MAI ÎNALT STADIU SPIRITUAL, SPRE CARE TINDE PLANETA TERRA!!!
…”Ante-preşcolara” de care vorbiţi dvs. (Art. 18/2) sunt, de fapt, “cei 7 ani de-acasă”! Haideţi să creăm o societate în care Femeia să fie respectată, iar nu exploatată, ANULATĂ FUNCŢIONAL, din pricina sărăciei! FEMEIA să-şi împlinească menirea divină, de Maică a Domnului – de Primă Educatoare Terestră a Copilului!
…E bine că, la Art. 9 (2) aţi stabilit, clar: “Învăţarea limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie”. Dar :
a-vorbiţi, la Art. 8 (1) d – despre “nepolitizarea sistemului de învăţământ” – când, în mai toate şcolile, colcăie numai directori pedelişti, care, majoritatea, sunt de o incompetenţă crasă! Unii n-au nicio legătură cu învăţământul şi educaţia (sunt de o imoralitate pe care, vorba aia, “o ştie tot satul, dar n-o ştie bărbatul”…), alţii , cât au fost, vreo câţiva ani, dascăli, n-au fost în stare să susţină MĂCAR O SINGURĂ LECŢIE LA CLASĂ!!!;
b-vorbiţi, la Art. 7 (5) şi în Art. 9 (4) etc., de “şcolile confesionale”: “elevii/preşcolarii din învăţământul de stat şi confesional”, “în învăţământul de stat, cel particular ca şi în cel confesional, actele şi documentele şcolare, nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei, se întocmesc în limba română” ( foarte bine! – ÎN ROMÂNEŞTE SĂ SE ÎNTOCMEASCĂ, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA!!! – păcat că adăugaţi o prostie: “celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate şi în limba de predare”…); dar câte şcoli confesionale ortodoxe au fost ctitorite în România? Nu ştiţi?! Să vă dezvăluim noi adevărul: UNA SINGURĂ! – şcoala de la Constanţa, “Sfinţii Martiri Brâncoveni”, ridicată de dl Marcel Bouroş – DAR, ŞI ACEEA, NU AUTONOMĂ, CI ÎN CADRUL PROIECTLUI UNUI COMPLEX COMERCIAL! Că, de bună-seamă, altfel nici n-aţi fi acceptat-o/acreditat-o, iar strădania acelui om de bine şi drept-credincios, în zadar s-ar fi consumat…Oare de ce?! Simplu: pentru că Biserica Naţională, cea Ortodoxă, care a ţinut fiinţa de Neam Românesc, este, mai ales în zilele noastre, foarte prost văzută de organismele internaţionale şi europene, care nu-s formate din ortodocşi, ci din catolici şi, mai cu seamă, din protestanţi şi atei declaraţi!!! Iar ADEVĂRATA Biserică a lui Hristos (nu cea slujită de ierarhi obstinat-răufăcători, ori doar nevrednici şi laşi…), Biserică a Dreptei Căi spre Mântuire, respinge acea mişcare cu finalitate ateizatoare, de Duh prigonitoare: ECUMENISMUL-CU-FORŢA-ŞANTAJUL-ŞI-CU-ŞIRETLICUL (…o formă a sincretismului masonico-satanist al lui New Age!);
c- măcar o vorbă să fi pomenit, dle Ministru, în acest Proiect de Lege a Educaţiei, despre DISCRIMINAREA ROMÂNILOR, DIN HARGHITA-COVASNA, dar şi din MUREŞ…! Despre necesitatea reducerii, dacă nu chiar anulării, a discriminării pozitive (le “închinaţi” minorităţilor naţionale, de fapt stafiilor udemeriste, cam 5 pagini din Proiect… – e mult prea mult!), a ungurilor şi secuilor, din România…Dvs. vorbiţi, la Art. 8 (1) f – despre “nediscriminare” – făcându-vă a uita că, în propria noastră ţară, trădările succesivelor guverne (pentru votul udemerist! – pentru “obţinerea majorităţii arcului guvernamental, prin UDMR”…!), din ’90 încoace, i-au adus pe români în halul de a fi discriminaţi în propria lor ţară! – că românii strânşi, în 20 martie 2010, la Topliţa, au redactat un Memorandum dureros, precum cele din veacul al XVIII-lea, din interiorul Imperiului Habsburgic (dar Memorandumul cu pricina era adresat, de data asta, nu Vienei imperiale, ci …BUCUREŞTIULUI!!!): “<>, se arată în memorandum, menţionându-se că în aceste trei judeţe trăiesc peste 400.000 de români.
Semnatarii documentului susţin că în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş <>” – cf. Mediafax.ro.
…Autorităţile locale au atâta putere, că începe să “pută”, de departe, a politizare dictatorial-pedelistă! – cf. Art. 11(2), Art. 33 (6), Art. 105 (4) etc. : “Şcolarizarea în învăţământul terţiar non-universitar poate fi finanţată din bugetele locale” … – dar de ce să nu fie co-interesaţi agenţii economici, care să-şi asigure, prin acordarea burselor către elevi, viitoarea forţă de muncă de înaltă calificare?! Pentru că aşa s-a procedat sub Ceauşescu?! Păi, nu le-a mers rău, cu acest sistem, nici elevilor, care nu erau nemotivaţi în muncă şi exasperaţi, încă de pe băncile şcolii, de spectrul şomajului, dar nici unităţile/agenţii economici nu intrau în pierdere, căci îşi “pliau” forţa de muncă după nevoi…şi se “pliau”, infinit mai raţional, şi planurile de învăţământ şi cerinţele de clase/număr de elevi de la un anume profil, după necesitatea REALĂ din economie!
Alegerea directorului de şcoală (Art. 92: “prin concurs” – vorbă să fie!), câtă vreme nu se decide, definitiv, depolitizarea şcolii româneşti, “pute” a aranjament de gaşcă. Dar cum să decideţi dvs. altfel, dacă însuşi ministrul Daniel Funeriu n-a fost ales pentru competenţa sa educaţională (DIMPOTRIVĂ! – pentru incompetenţa sa desăvârşită, întru ale Educaţiei…la fel ca şi întru ale Sportului, fie vorba între noi!), ci pentru apartenenţa sa la PDL?!
…Şi din cine sunt compuse “consiliile de administraţie”, care, conform Art. 90(1), “asigură conducerea şcolii”?! Ascultaţi, cu urechea conştiinţei (dacă aveţi, “asupra” dvs., aşa ceva…), ce rezultat a dat incompetenţa dvs. desăvârşită, întru ale Educaţiei, dle Ministru Daniel Funeriu: “Membrii consiliului de administraţie sunt, în proporţie de 60%, reprezentanţi ai unităţii de învăţământ şi în proporţie de 40%, reprezentanţi ai părinţilor, elevilor, ai autorităţilor publice locale, ai agenţilor economici etc.”
În primul rând că directorul pedelist (care numai sărac nu e!) îşi poate “atrage” foarte uşor (legea şi sărăcia noastră personală ne împiedică să nominalizăm acţiunile concrete de… “atragere” – cât şi persoanele… “atrase”!) “hălci” importante din “oficialităţile” locale, ba chiar dintre părinţi – iar lingăii de serviciu, dintre cei/cele 60% cadre se vor adăuga, fireşte, “claie peste grămadă”!… – şi va ieşi aproape o unanimitate a deciziei consiliului de administraţie, chiar dacă decizia va fi una de…decapitare a unui cadru didactic! Unde este, însă, grija pentru…PROFESIONALISMUL MUNCII DIN ŞCOALĂ?! Practic, componenţa consiliului fiind din “agenţi economici afiliaţi” (traduceţi dvs. cum e mai exact!) şi din “lingăi afiliaţi”, deciziile vor avea mai curând caracter de afaceri şi de vendetta, decât de îndemn la muncă de un înalt profesionalism, atât educativ-formativ, cât şi informativ. Iar începe “caterinca” tembelă, cu “şcoala care trebuie să producă, şcoala ca factor economic”! Bine, am înţeles, nu ne daţi nimic! – dar, măcar, nu ne luaţi ceea ce, deja, avem, de sute de ani: statutul de ŞCOALĂ-CA-FACTOR SPIRITUAL, IAR NU ECONOMIC!!!
DE CE NU INTRODUCEŢI, DOMNULE MINISTRU, ÎN CONSILIILE DE ADMINISTRAŢIE, PE SINGURII RESPONSABILI REALI, CU MUNCA DE DASCĂLI?! Mă refer, evident, la RESPONSABILII COMISIILOR METODICE PE ŞCOALĂ, SINGURII ÎN MĂSURĂ SĂ DEA INFORMAŢII REALE ŞI CONCRETE DESPRE MUNCA DIN ŞCOALĂ?! Pesemne că dvs., domnule Minstru Daniel Funeriu, fiind venit dinafara sistemului de învăţământ, NICI NU ŞTIAŢI DE EXISTENŢA ACESTOR TRUDITORI CONŞTIINCIOŞI ŞI RESPONSABILI, pe spinarea cărora se întemeiază, de fapt şi de drept, munca şcolară…!!!
…În ce priveşte sursele de finanţare ale unităţilor de învăţământ – ele sunt: “bugetul de stat (n.n.: care este un dezastru: hai, nu legal, 6 % – că vă înecaţi de tot! – dar nici măcar 3 %?!), bugetele locale şi veniturile constituite la nivelul unităţii de învăţământ din activităţi proprii (n.n.: da, liceenii de la liceele de muzică să cânte, cu pălăria pusă la picioare, la răscruci de străzi! – iar cei de la liceele de arte plastice…ce să facă?! – să alcătuiască “piramide umane”, ca la circ, în pieţele centrale ale urbei?!) , din contribuţii ale unor membri ai comunităţii şi ale agenţilor economici, sub formă de subvenţii, donaţii, sponsorizări, precum şi din accesarea unor programe cu finanţare externă sau de la nivel naţional”…Păi, stimabile domn, noi ştim că, în Occident, este tradiţia donaţiilor, dar acolo, tocmai pentru că e TRADIŢIE, este şi oleacă de morală a donaţiei: adică, dacă ţi-a donat, el, burtosul de negustor, 1.000 de RONI, la noi, în România, marţafoiul ăsta îşi aduce “la şcolarizare” tot familionul, şi are pretenţia ca familionul lui să aibă numai de ZECE! – chit că lor le pasă de carte, cât ne pasă nouă de cine ştie care constelaţie…!!! Deocamdată, cât încă economia românească “de tip capitalist” n-a ieşit din faza ei ţopească şi ţopârlănească, subzistenţa şcolii prin donaţii, sponsorizări etc. este/devine un fenomen extrem de vătămător pentru morala şcolară, pentru sentimentul echităţii şi “al şanselor egale” ale tuturor elevilor (cf. Art. 5/1 etc.), despre care minţiţi atâta, în Proiectul de Lege…Cum se va simţi un elev de excepţie, care chiar merită nota 10, când un fiu de ţoapă “donatoare”, un “domn Goe” – va lua TOT “zece”, în timp ce-l bombardează pe profesorul (care-i scrie, trudnic, cu mustrări de conştiinţă, “zecele donaţional”)…cu avioane de hârtie?! Ce “spirit curat de emulaţie” mai poate cultiva dascălul, în acea clasă?!
…Art. 32(1): “Pregătirea în cadrul educaţiei profesionale se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, în urma consultării partenerilor sociali”. Cum adică, “consultare cu partenerii sociali”?! Dar de ce nu CU SPECIALIŞTII DIN DOMENIU?! Un Cizmar începe, din nou, să dicteze, dacă are …”rude la Ierusalim”!!! Nu, nu acceptăm să fim judecaţi de “parteneri sociali pedelişti”, ci de profesorii noştri, sau de alţi profesori, înzestraţi spiritual similar cu formatorii noştri de Duh, având cunoştinţe şi conştiinţe profesionale pe măsura acelora care au făcut din noi-cei-de-atunci, ceea ce suntem noi, azi!
…Nu înţelegem, în ruptul capului, cum un om care, chiar dacă este impostor ca ministru, a trecut, totuşi, prin şcoală – poate să pretindă (ca şi doamna prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu…) că ciclul liceal poate fi desăvârşit în 3 ani! Măi, oameni buni, chiar uitaţi avertismentul dat, PE CRITERII PUR MORAL-EDUCAŢIONALE, încă din veacul al XVIII-lea, de către autenticul pedagog Jean-Jacques Rousseau: “Modul cum folosim copilăria nu e mare lucru, răul care se strecoară se poate îndrepta, iar binele care se face acum poate să vină şi mai târziu. Dar nu e la fel cu cea dintâi vârstă în care omul începe cu adevărat să trăiască (n.n.: Adolescenţa) . Vârsta aceasta nu durează niciodată îndeajuns pentru folosinţa pe care trebuie să i-o dăm, iar importanţa ei pretinde o atenţie neîntreruptă; iată de ce stărui asupra artei de a o prelungi(…) împiedicaţi-l pe adolescent să devină bărbat, împiedicaţi-l chiar în momentul în care nu-i mai rămâne nimic altceva de făcut, decât să devină asta (n.n.: bărbat/cetăţean/om al Cetăţii!) !” – cf. J.J. Rousseau, Emil sau despre Educaţie, EDP, Buc., 1960, p. 171.
De ce vreţi, cu orice preţ, să “livraţi” societăţii contemporane, şi aşa aflată într-o mizerie moral-spirituală de nedescris, nişte neisprăviţi, nişte avortoni, CA PERICOLE SOCIALE LETALE???!!! MĂCAR ACEST LUCRU, VĂ RUGĂM SĂ-L PRICEPEŢI ŞI SĂ-L OPRIŢI!!! NU e vorba de “lăcomia după catedre” a bietului dascăl, şi cu atât mai puţin de “îmbogăţirea” amărâtului de dascăl, ci de PROCENTUL CRESCUT DE CRIMINALI FRUSTRAŢI, DIN MEDIUL SOCIAL – MEDIU, ŞI AŞA, PESTE MĂSURĂ DE VICIAT!!!
…Haideţi, pentru ca să nu vă simţiţi prea cocoşat de impostura dvs. revoltătoare – să sfârşim “ocheada” prin Proiectul de Lege cu o prevedere bună, CU CONDIŢIA SĂ O ŞI RESPECTAŢI:
Art. 14(2): “Privatizarea instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar este interzisă” – excelent! – pentru că sunt vreo 15 ani de când noi, pe pielea noastră, am îndurat hachiţele unui director ca “şef de plantaţie”, care umbla cu limba scoasă, zilnic, să privatizeze câtumai liceul, prin care să-şi facă afacerile personale, cu sclavii-elevi şi cu sclavii-profesori…
…Vă rugăm, domnule Ministru DANIEL FUNERIU, să mai meditaţi asupra celor prevăzute în Proiectul ăsta atât de stângaci, atât de grăbit şi nu cu multă minte alcătuit – şi comparaţi ceea ce este scris acolo, cu cele ce se cer ÎN ROMÂNIA REALĂ, iar nu doar cu formulările de lemn / poruncile piezişe, ale Uniunii Europene! Căci nu Uniunea Europeană vă va spurca, întru blestem, mormântul, dacă veţi nenoroci tineretul, adică Viitorul Ţării şi Neamului Românesc – CI TOT NOI, DASCĂLII, STRĂJILE DUHULUI ROMÂNESC, CARE VOM VEGHEA ŞI DE DINCOLO DE LUMEA ASTA!
…Nu ne “hingheriţi” Neamul, ca să nu fiţi “hingherit”, pe lumea asta, ca şi pe cealaltă, întru veşnicie, de păcatul contra Neamului! Cel mai comod, dar şi util, pentru memoria fiinţei şi cetăţeanului Daniel Funeriu, ar fi să vă daţi demisia, domnule Ministru! – dar nu oricum: ci, înainte de a vă preda Demisia, să le cereţi colegilor dvs. guvernanţi, cu insistenţă de autentic “hingher”, ca, în locul dvs., la M.E.C.T.S., să pună un om care şi-a sacrificat TOATĂ viaţa pe Altarul Şcolii! Vedeţi, profitaţi de faptul că, încă vreo câţiva ani de acum încolo, vor mai supravieţui reprezentanţi ai acestei specii, atât de repede înaintând pe calea dispariţiei…: ”apostolii şcolii”…Dar nu cumva să acceptaţi, în locul dvs., din nou şi mereu – surogatul, impostura…!
prof. dr. Adrian Botez

Categorii:literature Etichete:

O SCRISOARE A DOMNULUI JUDECĂTOR CRISTI DANILEŢ ADRESATĂ MINISTRULUI JUSTIŢIEI, JUSTIFICATĂ, INSTANŢELE ŞI JUDECĂTORUL TREBUIE SĂ IASĂ DIN EVUL MEDIU


15 martie 2010
Către
Ministerul Justiţiei, Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5
Ref. la: scurtarea duratei de soluţionare a cauzelor
CC: Consiliul Superior al Magistraturii, Calea Plevnei nr. 141B, sector 6, cod poştal: 060011
Domnule ministru,
Prin prezenta cerere vă sesizez în legătură cu atribuţia dvs. de asigurare a condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi de a facilita contactul dintre instanţele judecătoreşti şi organele administraţiei de stat de la nivel naţional, conform art. 2 şi art. 10 din HG nr. 652/2009.
Deşi instanţele sunt 100% automatizate, tehnica informatică nu este suficient exploatată căci instanţele nu au acces la bazele de date existente deja în administrarea altor instituţii pentru a obţine informaţii necesare soluţionării cu celeritate a cauzelor. Astfel, cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti comportă uneori amânări succesive datorită lipsei sau întârzierii furnizării de date şi informaţii solicitate instituţiilor publice. Impedimentul ar putea fi depăşit dacă instanţa ar avea acces direct, şi nu intermediat, la informaţiile necesare. Aceasta s-ar putea realiza prin simpla autorizare a accesului pe cale electronică.
În concret, este vorba de următoarele situaţii:
a. lipsa unor date de identitate ale părţilor sau martorilor
Atunci când procedura de citare nu poate fi îndeplinită din cauza lipsei adresei părţilor/martorilor, în mod tradiţional se întocmeşte o adresă scrisă către Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei (SEIP) din circumscripţia teritorială a instanţei. Dacă soseşte răspunsul solicitat, la următorul termen se dispune citarea persoanei în cauză. Aceasta înseamnă că cel puţin două termene de judecată se pierd cu îndeplinirea legală a procedurii de citare.
Aceeaşi întârziere se produce şi pentru executarea amenzilor judiciare aplicate de magistraţi participanţilor la proces şi pentru punerea în executare a dispoziţiilor judecătorilor în legătură cu cheltuielile judiciare către stat (conform art. 443 rap. şi art. 442 C.proc.pen şi art. 141 C.proc. fiscală)[1] sau confiscarea (conform art. 439 C.proc.pen), dispoziţii care nu pot fi executate dacă nu se cunoaşte CNP-ul şi adresa actuală a persoanei în cauză.
Cum toate instanţelor şi parchetele sunt complet informatizate şi cum SEIP deţine o bază electronică de date, e necesar să se asigure accesul la informaţiile necesare direct de către instanţă/parchet, instantaneu. Pentru aceasta, este nevoie de un acord din partea Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date[2], aceasta fiind autoritatea competentă din cadrul M.A.I. care administrează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor[3]. Tehnic, accesul se poate face prin furnizarea unei adrese de portal, a unui nume de utilizator şi a unei parole de acces.
Menţionez că în prezent, în baza unor asemenea protocoale, au acces direct la datele personale: notarii publici, SRI, Poliţia, DGFP.
b. sediul social şi datele despre asociaţi/administratori ai firmelor
Observaţiile de mai sus sunt valabile şi în legătură cu societăţile comerciale înscrise în Registrul Comerţului. Accesul la baza de date cuprinsă pe http://recom.onrc.ro ar ajuta judecătorii să afle nu numai adresa sediului social al unei societăţi comerciale, ci şi care e obiectul de activitate, cine sunt asociaţii, cine sunt administratorii, dacă şi când s-a depus bilanţul contabil, dacă firma este în procedură de lichidare/faliment etc.
Or, în prezent instanţele nu deţin acces la această bază de date pentru a soluţiona dosarele, comunicarea prin adresă scrisă întârziind procedura. Cu atât mai mult cu cât Oficiul Registrului Comerţului se află sub autoritatea Ministerului Justiţiei, se impune autorizarea acestui acces.
c. date şi hotărârile altor instanţe
Sunt situaţii în care magistraţii au nevoie de date în legătură cu dosarele aflate pe rolul altei instanţe sau de hotărâri pronunţate de alte instanţe (de ex, instanţa de control judiciar are nevoie de hotărârea atacată pentru a prelua o parte în considerentele acesteia, sau un judecător în secţia penală are nevoie de o hotărâre de la o altă instanţă pentru a soluţiona o cerere de contopire a pedepselor din dosare diferite). De asemenea, şi părţile care domiciliază în alte localităţi decât cele în care a avut loc procesul, precum şi alte persoane interesate pot avea nevoie de copii (nu neapărat legalizate) de pe aceste hotărâri.
Or, cum în momentul de faţă JURINDEX a fost abandonat[4], portalul instanţelor nu conţine toate informaţiile, iar ECRIS nu asigură accesul judecătorilor decât la hotărârile pronunţate în instanţa sau chiar numai în secţia din care ei fac parte.
Tehnica actuală însă permite ca orice instanţă să aibă acces la o hotărâre sau la date referitoare la dosarele aflate pe rolul oricărei alte instanţe. Pentru aceasta, Ministerul Justiţiei poate întocmi o listă cu adrese de intranet ale tuturor instanţelor din ţară şi furniza un nume de utilizator şi o parolă unică care să acorde solicitantului accesul la ECRIS numai pentru vizualizare.
d. lipsa unor date cu privire la deţinuţi/arestaţi preventiv
În dosarele în care sunt părţi persoane deţinute în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (subordonat Ministerului Justiţiei) sau arestate preventiv în arestul Poliţiei, deseori amânarea soluţionării cauzelor se produce ca urmare a lipsei datelor cu privire la locul de deţinere/arestare. De asemenea, pentru persoanele cu privire la care există doar indicii cum că ar fi în stare de arest/deţinere (de ex. prin menţiunea făcută de poştaş pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare) trebuie obţinută confirmarea în acest sens iar, în caz negativ, de îndeplinit procedura prin afişare.
Date cu privire la deţinuţi sunt necesare şi timpul procesului, dar şi în procedura de punere în executare a hotărârilor penale(de ex, pentru a afla date eliberării din penitenciar, ori dacă s-au emis alte mandate de executare).
În prezent, aceste relaţii se obţin în urma unei adrese scrise, ceea ce duce la prelungirea inerentă a procedurii. De aceea, e necesar accesul la bazele de date ale ANP şi ale Poliţiei cu privire la evidenţa deţinuţilor/arestaţilor
e. date de la Biroul de carte funciară sau notarii publici
Pentru instanţele judecătoreşti este necesară şi o legatură online cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Astfel, deseori judecătorii au nevoie de date de la Biroul de carte funciară (de ex, extrase de carte funciară actualizate) mai ales pentru cauzele având ca obiect plângere împotriva Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Pe viitor se impune accesul la bazele de date privind procurile încheiate prin intermediul notarilor publici.
f. utilizarea e-mailului
Deşi în momentul de faţă majoritatea instituţiilor cu care interacţionează instanţele judecătoreşti deţin tehnica electronică necesară, comunicarea dintre acestea se face încă prin intermediul adreselor scrise. Or, conform strategiei e-Romania lansată în iunie 2009 şi coordonate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, schimbul de informaţii în cadrul şi între instituţiile de stat, precum şi dintre cetăţean şi instituţii ar trebui să se realizeze pe cale electronică.
Ca urmare, se impune deschiderea unui nou tip de legături între instanţe şi instituţiile statului, care va duce, indubitabil, la reducerea costurilor şi simplificarea procedurilor.
Aşadar, în vederea urgentării duratei de soluţionare a dosarelor am identificat soluţii practice şi imediate vizând interoperabilitatea sistemelor ce pot rezolva o parte din problemele subliniate mai sus. Îmi exprim speranţa însuşirii lor de către dumneavoastră.
________________________________________
[1] Începând cu luna august 2009 se returnează de către organele fiscale un număr mare de titluri executorii, invocându-se nerespectarea dispoziţiilor din Codul de procedură fiscală. Astfel, potrivit art.141 alin. (8) C.proc.fiscală: In cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 33 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis si dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.
[2] http://depabd.mai.gov.ro. Date de contact: str. Obcina Mare nr.2, sector 6, Bucuresti, tel 021/413.54.42, fax:021/413.48.49, E-mail: depabd@mai.gov.ro.
[3] CNABDEP, prin intermediul structurilor sale subordonate, prelucreaza datele cu caracter personal: numele si prenumele, numele si prenumele membrilor de familie, sexul, data si locul nasterii, datele din actele de stare civila, date din permisul de conducere/certificatul de înmatriculare, adresa (domiciliu/resedinta), profesie, studii, situatie familiala, situatie militara, imagine, cod numeric personal, seria si numarul actului de identitate, date privind condamnari penale/masuri de siguranta, date privind cazierul judiciar, prin mijloace automatizate, destinate evidentei populatiei si stare civila, evidentei electorale si în scop statistic. Informatiile înregistrate sunt destinate utilizarii de catre operator si sunt comunicate numai urmatorilor destinatari: autoritati judecatoresti, autoritati publice centrale, autoritati publice locale, politie, servicii sociale si de sanatate, societati bancare, birouri de credit, agentii de colectare a debitelor/recuperare a creantelor, societati de asigurare/reasigurare, altele: Institutul National de Statistica, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, Ministerul Sanatatii Publice, în conditiile legii.
[4] În prezent, JURINDEX poate oferi publicului numai hotărârile curţilor de apel pronunţate în anul 2008. A se vedea http://www.jurisprudenta.org.
________________________________________
Judecător Cristi Danileţ,
Vicepreşedinte Judecătoria Oradea
Contact:
e-mail: cdanilet@just.ro
tel. 0742-182581″

Categorii:literature Etichete:

MÂNCAREA PREFERATĂ A SCRIITORULUI SĂRAC …


ACRITURA DE VARZĂ … MURATĂ, CU ROL IMPORTANT ÎN ISTORIE …

Varza murată este relativ ieftina si pare a nu valora în ochii orăşeanului de la bloc. Varza murata este, da, un aliment minune. Cu toate ca ne amintim de ea doar ocazional, varza murata se bucura de anumite proprietati medicale si nutritionale ce merita mentionate.
Varza murata este extrem de bogata in vitamina C (mai bogata chiar decat alimentul in stare proaspata, cruda), vitamina ce ofera protectie antioxidanta, dar nu numai, ajutand astfel la fortifierea sistemului imunitar al organismului. Varza murata este cunoscuta si ca un puternic mineralizant si remediu impotriva anemiei. In compozitia sa sunt prezente minerale si vitamine esentiale pentru functionarea optima a organismului: vitamine din complexul B si minerale precum magneziu, acid folic, potasiu, fier, iod. Numai 100 g de varza murata asigura un sfert din doza zilnica de vitamina C recomandata, iar un pahar-doua pe zi de zeama de varza pot face minuni pentru persoanele anemice sau a celor suferind de hemoroizi.
De asemenea, varza acra poate fi consumata cu incredere in curele de slabire intrucat contine putine calorii (20 calorii la 100 grame) si contribuie la reglarea digestiei, inlesnind totodata arderea grasimilor. In timpul procesului de fermentatie, se formeaza acidul lactic ce actioneaza pozitiv asupra tractului digestiv curatandu-l de bacteriile daunatoare si ajutand astfel la detoxifierea organismului. Pe langa rolul sau de eliminator al toxinelor din organism, varza murata mai este cunoscuta si pentru efectul sau de stabilizare a tensiunii arteriale.
Medicii apreciaza varza murata drept un puternic aliment afrodiziac pentru barbati, ducand la cresterea potentei masculine. Conform unui alt studiu recent, femeile care consuma varza murata de 5 ori pe saptamana prezinta un risc cu 70% mai scazut de a dezvolta cancer la san. Virozele pot fi si ele evitate prin consumul de varza acra, iar pentru prevenirea gripei aviare varza murata este recomandata cu caldura de catre specialisti. Gratie continutului sau de vitamina B12, varza murata incetineste procesul de imbatranire, protejand sistemul nervos si impiedicand pierderile de memorie.

În Ţara Haţegului se mănâncă varză murată amestecată cu ulei de sâmburi de dovleac, mai ales în lunile februarie – aprilie, piper, sau boia …Amestecul e sănătos şi util în păstrarea unei sănătăţi bune. Uleiul de sâmburi de dovleasc atacă paraziţii intestinali, iar gustul este foarte bun … Tăranii ştiu de ce …

Categorii:literature Etichete:

DOSAR DE SCRIITOR, SAU CÂTĂ LIBERTATE AVEA EUROPA LIBERĂ


Dosar de scriitor
CNSAS a trimis instanţei dosarul criticului literar Mircea Iorgulescu, fost angajat la Europa Liberă, acuzat că a colaborat cu Securitatea sub două nume conspirative: „Dorin“ şi „Mirel“. Doi scriitori stabiliţi la Paris au solicitat CNSAS să constate că Mircea Iorgulescu, critic literar, fost angajat la Europa Liberă, a colaborat cu Securitatea. CNSAS a trimis dosarul în instanţă.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis un set de documente magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti prin care arată că Mircea Iorgulescu (66 de ani) a fost racolat de Securitate încă din anul 1976, sub numele conspirative „Dorin” şi „Mirel”.

Categorii:literature Etichete:

SOCIAL: CUM STĂM CU DATORIA LA EXTERN?


Cum stăm ?

Datoria externa pe termen mediu si lung a fost la 31 ianuarie 2010 de peste 64 miliarde de euro (82,5 la suta din total datorie externa), inregistrand aproximativ acelasi nivel de la 31 decembrie 2009.

Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 31 ianuarie 2010 nivelul de 13,6 miliarde de euro (17,5 la suta din total datorie externa), in scadere cu 5,5 la suta fata de 31 decembrie 2009.

In ceea ce priveste contul curent al balantei de plati, in luna ianuarie 2010, acesta a inregistrat un deficit de 123 milioane euro, in scadere cu 73,2% fata de luna ianuarie 2009.

Influenta determinanta asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 217 milioane euro, in scadere cu 55,8 la suta fata de luna ianuarie 2009.

Deficitul contului curent in luna ianuarie 2010 a fost finantat integral prin investitii directe ale nerezidentilor in Romania, care au inregistrat 302 milioane euro (comparativ cu 1123 milioane euro in luna ianuarie 2009), acestea fiind in integralitate de natura participatiilor la capital.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a fost 26,6 la suta in luna ianuarie 2010, comparativ cu 31,6 la suta in anul 2009. Gradul de acoperire a fost 10,3 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 ianuarie 2010, fata de 8,6 luni la 31 decembrie 2009.

Categorii:literature Etichete:

LEGATURI LA PETROSANI

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

UN POD PESTE EUROPA

Locuitorii din municipiul Petrosani si cei din localitatea Smedjebacken-Suedia vor deveni frati, dupa ce autoritatile locale au decis ca cele doua orase sa se infrateasca. Actul de infratire va fi semnat la Petrosani la inceputul lunii martie, cand o delegatie din localitatea suedeza va vizita zona. „In perioada 2006-2008, reprezentanti ai comunitatii din Petrosani au fost implicati in proiectul ‘EU villages-meeting points for citizens in Europe’, alaturi de parteneri din Suedia, Cipru si Irlanda. Proiectul a avut succes, bucurandu-se de aprecierea Uniunii Europene, astfel ca in noiembrie 2008, a obtinut locul I la categoria Comunicare. La inceputul lunii februarie, partenerii din Smedjebacken si-au manifestat dorinta de a veni la Petrosani in vederea semnarii protocolului de infratire si demararii discutiilor pentru continuarea proiectului ‘EU villages'”, conform primarului municipiului Petrosani. Delegatia oficiala suedeza se va afla in municipiul Petrosani in perioada 2-4 martie, punctul principal al acestei vizite fiind momentul festiv al semnarii protocolului de infratire in data de 3 martie la primarie. FOTO: FAMILIA, SCLUPTURA IN LEMN ROMANESC

Categorii:literature Etichete:

UN HUNEDOREAN DE „SUCCES”

26 februarie 2010 Lasă un comentariu

Gheroghe Pogea a plecat de la un salariu de 1.200 euro la Ministerul de Finante la un salariu de 4.000 euro la Fondul Proprietatea.

Pogea a avut un salariu d 5.400 lei (1.200 euro) pe luna in calitate de ministru al Finantelor Publice in perioada 2008-2009, potrivit declaratiei de avere.

In calitate de membru al conducerii Fondului Proprietate, functie pe care o ocupa in prezent, el castiga de peste trei ori mai mult, respectiv aproape 17.000 lei (peste 4.000 euro) pe luna.

Salariul presupune indemnizatia de membru al Consiliului Fondului Proprietatea si al unui numar de comitete consultative, conform Ziarul Financiar.

Castigul lunar al unui membru in Consiliul Fondului se ridica la 17.000 lei, ajungand la un total anual de peste 200.000 lei.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: