Arhiva

Archive for 1 mai 2011

UN STUDIU TEOLOGIC DE EXCEPŢIE: CONCEPTUL DE ÎNDUMNEZEIRE ÎN TEOLOGIA LUI DUMITRU STĂNILOAE. TEZA DE DOCTORAT PREZENTATĂ DE EMIL BARTOŞ. „Astfel, ca teolog protestant evanghelic, am ajuns să studiez despre îndumnezeire sub îndrumarea a doi teologi contemporani, unul ortodox, unul catolic.” (din Prefaţa la ediţia întâi a cărţii)


Categorii:CARTEA

SEMNAL: PORTRETE DIN CIOBURI


 

                                                   Semnalare

   După o serie crescendă în arta epicii pe tema obsedantă a rezistenţei faţă de sistemul ateist, totalitar care a massificat generaţiile, transpunându-şi personajele în acţiuni şi desfăşurări epice vertical structurate în morala creştină, scriitoarea hunedoreancă  Ligia Seman reuşeşte cel mai impresionant roman al ei, în două masive şi elegante volume.

Rechizitorul contra mancurtizării debutează semnificativ cu un flash beach  pe cenaclul lui Păunescu, surprins în stop- cadre terifiante, ca apoi să succeadă de o mare forţă narativă, o amplă „ saga” a „ familiei clectivistice”, pseudo- socialiste în desfăşurări ce întreţes psihanaliza cu patosul co- participativ- afectiv al propriilor avataruri: Cele induse generaţiei premergătoare prăbuşirii regimului, generaţii pentru care, vai, experimentul ceauşist a fost traumatizant şi a marcat milioane de tineri cu ceea ce Ligia Seman definea a fi „ handicapul conştiinţei”. Desigur, rechizitoriul necruţător este exorcizant, dar şi catarsic, deoarece poartă ceea ce Pierre Dubunquez numea „ pecetea catarsică divinităţii”.

După „ Funiile dragostei”, Handicapul conştiinţei, Tragedie şi triumf” ( o parafrazăla Agonieşi extaz) – Ligia Seman probează ceea ce la început a intuit ea însăşi, revelatoriu,

o chemare, iar acum zideşte o vocaţie. Rostul acestui roman este unul convingător misionarist, asumat cu o remarcabilă încredere, din propria-i credinţă, modern comunicată. Romanul, unul compozit cum transpare chiar din titlu, este o frescă a lustraţiei şi va trebui să fie neapărat tradus într-o limbă de circulaţie mai puţin lovită azi de impactul „ globalizării. Fie-mi primită bucuria de a-i fi îndrumat cândva, primii paşi pe nisipul instabil al revelaţiei Sinelui, prin scris. Pentru contact: ligiaseman@yahoo.com ( eugen evu)

 

Categorii:CARTEA

NOTE LITERARE: Ciprian Dacian DRĂGAN.


Biblio- retrovizor

Ciprian Dacian DRĂGAN

Dincolo de acribia cercetării „ reci”, inevitabil tehniciste, cartea Dr. Ciprian Drăgan are farmecul acela special, indus de patosul şi fascinaţia cărţii- mărturie, aşa cum îl înţelegem din „ Numele Rozei”, a lui Umberto Eco. Este dealtfel şi sugestia unei anume structuri, unei anume arhitecturi catedralice, peiorativ zicând, sau dacă vreţi, labirintice… Ciprian Drăgan ne invită astfel la un drum retrospectiv, cumva iniţiatic, o călătorie în timpul pe cant al bibliotecii, ca Memorie netrucată de propagandismul niciunui sistem. Este deja vu că numai redescoperind corect trecutul, generaţiile următoare îşi vor înţelege prezentul, prin raportare şi clarificare obiectivă, întru a accede la un viitor imediat, eventual neo- iluminist. Liberalismul european evocat şi „restaurat” cu migala cercetării, poate fi reînsufleţitor pentru istoria care este, care devine.  ( eugen evu)

Ciprian  Dacian Drăgan

n. 27 septembrie 1980, Deva). Absolvent al Facultăţii de istorie şi Filologie, specializarea istorie, promoţia 2003, Univ. „ 1 Decembrie 1918”, Alba Iulia. În 2003 susţine disertaţia de master cu tema „Mărturii documentare privind viţa apolitică în comitatul Hunedoara în perioada liberalismului austriac 1960-1967”, iar în 2009 obţine titlul de doctor în istorie cu teza „ Biblioteci şcolare din Comitatul Hunedoara 1967-1918”. A publicat articole şi studii în reviste de specialitate, precum şi în revista Vox Libri a Bibliotecii Judeţene „ Ovid Densuşianu” Hunedoara- Deva,al cărui salariat este din anul 2003. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bibiliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România ( A.N.B.B.P.R.) – filiala Hunedoara şi a Asociaţiei Culturale „ Cassina Naţională” din Deva. În imagine, amplul studiu recent editat de „ Emia” – Deva, constând în lucrare de doctorat, având-o ca prefaţator pe prof. univ. dr Eva Mârza şi referenţi ştiinţifici pe prof. univ. dr Lucian Ciura, CSI dr. Dumitru  Suciu.

 

Categorii:literature

NOTE LITERARE: Dieter Schlesak. „Ne rămân bucuria artei, a poeziei, a religiei şi a trans-comunicării.”


 Eugen Evu / Corespondenţe literare

Dieter Schlesak( Italia şi Germania)

 

  ,..,„ Scrii destul de pesimist despre unii colegi din România, ţara fascinantă ( care e şi a rămas şi iubirea mea). Despre moara asta care macină în van şi ucide forţele. Şi despre canalii mari şi mici. Primesc multe reviste româneşti şi le consult şi în internet. Aşa e. Combinaţia asta a balcanismului şi a banului e catastrofală”. ( febr. 2002).

..,,” Ne rămân bucuria artei, a poeziei, a religiei şi a trans-comunicării.( Despre care am scris şi în „ Revolta morţilor”, chiar ca model pentru revolta din 89). Aici şi Dincolo se deschide tot mai mult. Poate este unica utopie şi unicul pozitiv al Timpului Nou, distructiv. Vechea religie trebuie completată cu aceste noi experienţe. Vaticanul deja a instaurat un laboratoriu şi nu mai interzice ca până acum contactul cu „ morţii”, care sunt mai vii decât noi. La fel şi protestanţii. Şi ortodocşii până la urmă trebuie să accepte aceste noi realităţi. De fapt e unicul mod de a schimba noul sistem care se bazează pe o falsă înţelegere a ştiinţei şi a tehnicii, se bazează pe credinţa morţii materiale, de aceea se naşte frica şi furia de a trăi „ intens” acest timp scurt( at) dat într-un mod vulgar „ Vai de capul lor, dacă se dovedeşte că avem de trăit o infinitate de timp şi putem fi mai calmi şi nu avem de fapt nevoie de fetişul lor: banii! Credinţa se transformă în convingere…Cu prietenie”, Dieter Schlesak, Camaiore, It. ( ibid).

      Aparţinând din punct de vedere afectiv şi poetic generaţiei ’60, Dieter Schlesak păstrează un viu interes pentru problema limbajului şi experimentului artistic, după cum o dovedeşte si Romans Netz (2004), un roman care investighează posibilităţile expresive ale comunicarii virtuale. Dieter Schlesak este unul dintre cei mai reputaţi poeţi şi prozatori germani ai momentului. S-a născut în România, la Sighişoara, în 1934, iar din 1969 s-a stabilit în Germania şi, ulterior, în Italia. A studiat la Universitateadin Bucureşti, iar din 1959 şi până la plecarea sa din ţarăa lucrat ca redactor la Neue Literatur. A fost distins cu numeroase premii literare, iar în 2001 i s-a decernat premiul Fundatiei Schiller pentru întreaga sa operă. A publicat volume de poezii, romane şi eseuri despre experienţa exilului şi întâlnirea Estului cu Vestul, dar şi despre realităţile româneşti, cum ar fi volumul Wenn die Dinge aus dem Namen fallen, dedicat evenimentelor din decembrie 1989 şi tradus în româneşte cu titlul Revolta morţilor (1998). De asemenea, a realizat o impresionantă antologie de poezie românească în traducere germană, intitulată Gefahrliche Serpentinen (Serpentine periculoase, 1998) şi cuprinzând 114 autori. Recent, revista noastră a prezentat şi un al doilea volum masiv antologic al autorilor români, “ Transilvania, mon amour”. La Editura Polirom: Capesius, farmacistul de la Auschvitz (2008).

 Text de Eugen Evu

Categorii:literature
%d blogeri au apreciat asta: