Arhiva

Archive for Iunie 2014

Radu Igna, pasiunea pentru Haţeg. Oameni, fapte, mărturii… Un scriitor în căutarea timpului şi netimpului


„Ce înseamnă să fii onest” –

Faptele „obişnuite” ale haţeganilor într-o lume neobişnuită

Hateg book 1Hateg book 2

Un semn: Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, o carte dedicată de scriitorul Radu Igna celor care au avut Haţegul în codul genetic, au fost şi sunt legaţi de această zonă mirifică a României, zonă în care s-au petrecut multe evenimente care au influenţat istoria noastră într-un mod aparte. Există o amprentă a Ţării Haţegului, amprentă ce marchează o apartenenţă la un moment special, întâlnirea cu miracolul.
Cartea aceasta continuă, într-o manieră aparte, o alta semnată de acelaşi pasionat de frumos, Radu Igna, cartea intitulată „Vocaţia culturală a Haţegului”. Povestea Haţegului este o carte de evocare, cumva timpul în dinamismul lui, macină destinele, poate ne scapă unele lucruri importante, dar scriitorul, cu jurnalul lui, captează chipuri, stări, fapte, miracole, chiar dacă ne temem să scriem deschis despre acestea într-o lumină aparte.
Gligor Haşa, scriitor şi el, ne propune o prefaţă în care schiţează epopeea haţeganilor în vremurile moderne. El scrie: „Aşa s-a născut una dintre cele mai interesante cărţi de istoriografie locală, de memorialistică şi reportaj din câte ne-au fost sortite spre lectură. Mare parte dintre cei care au dat cărţii acesteia trup şi suflet, cheag de nobilă şi exemplară existenţă nu mai sunt decât în mărturiile vecinilor şi în cartea lui Radu Igna…”.
În mod corect Gligor Haşa ne arată că avem în faţă un jurnal de scriitor, unul complex în care sunt incluse mai multe stiluri, stări literare, forme şi note, pentru Radu Igna toate aceste texte sunt fapte de viaţă, genul literar a fost doar contextul în care s-a închegat o astfel de carte. Cu certitudine, autorul are capacitatea de a vedea esenţele în fapte de zi cu zi, în realizări speciale aduse în lumină de oameni speciali, chiar dacă ei nu urmăresc asta.
Multe din personajele cărţii sunt dascăli, oameni care au format alţi oameni, Radu Igna, şi el profesor în şcolile din Haţeg, a reuşit să schiţeze corect, cu lumini şi umbre, viaţa acestora dar şi a elevilor care au marcat istoria locului şi nu numai, au marcat istoria ţării… Marea temă a cărţii este rolul educaţiei în modelarea vremurilor, fără educaţie nu poţi accede spre culmi. Profesorii au fost la datorie, elevii au prins taina şi au devenit bărbaţi maturi, capabili să facă istorie la rândul lor.
Cartea poate fi privită ca o monografie, dar este ceva mai mult, file dintr-o epopee… Faptele cuprind oameni care au trăit în două lumi: cea de dinainte de anul 1989 şi epoca ulterioară, mai relaxată şi cu deschidere spre lumea bună a occidentului.
Ilie Duică, profesor de limba şi literatura română, a scris cândva lui Radu Igna: „Eu, pentrucă ai vrut date pentru cartea în perspectivă, am să-ţi spun că am fost mereu între Scyla şi Caribda, am fost în lagărul de prizonieri de război la ruşi şi tot între Scyla şi Caribda în anii comunismului. (…) Comunismul a fost un regim nefiresc cu multiple racile şi contradicţii interne. Eram convins că odată şi odată se va prăbuşi”.
Radu Igna redă exact vremurile, pentru unii naraţiunea sa poate să irite, pentru alţii sunt evenimente pe care le-au trăit, pentru alţii date dintr-o monografie, dar toate înseamnă viaţă începând cu speranţa: lumina de la capătul tunelului, visul ca Haţegul poate să devină un oraş european, dorinţa oamenilor de continuitate, ori miracole economice (Theodosie Petru), juridice (Ioan Vida, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale), politice (Ioan Timiş, parlamentar din anul 1991 până la deces în anul 2010), scriitoriceşti (Daniel Pişcu, reprezentant de seamă a Cenaclului de luni, condus de Nicolae Manolescu), muzicale (Petru Armean), fotografice (Nicolae Filiş), artă şi artizanat (Simion Grec), economice (Solomon Buzducea), teologice (Tiberiu Lăpădătoni), medicale (dr. Victor-Caius-Livius Alicu), etc. Cine va citi cartea va descoperi şi alte personaje în această epopee, personaje interesante, definite de muncă, pasiune, cinste, talent, curiozitate, îndrăzneală, credinţă, depăşirea limitelor.
Radu Igna are darul de a prezenta portrete de oameni într-o manieră clară, uşor enigmatică şi având ceva definitoriu care face diferenţa, stabileşte limite şi propune ţinte, redă demnitatea universală a unor oameni speciali, cu deschidere spre lume. Cititorul va fi surprins de faptele haţeganilor, se va mira cum unii au ajuns să fie cunoscuţi în străinătate şi mai puţin cunoscuţi în ţară, poate chiar în Haţeg… Radu Igna a reuşit să pună în lumină acea stare specială din viaţa unui om: timpul în care se nasc miracole…
Monica Niculescu ne prezintă în această saga haţeganilor un moment important din viaţa elevilor de la Liceul din Haţeg, în anii 70, realizarea unei piese de teatru sub îndrumarea profesorului Radu Igna, „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, un eveniment care a marcat pe „artişti”, pe spectatori, pe haţegani şi pe alte persoane din judeţul Hunedoara. Ea rememorează: „Am fost captivaţi de tot ce ţinea de scenă, totul era „nou” şi altceva. Am văzut că nu era simplu nici să mergi (ca o lady) sau să te comporţi conform personajului interpretat, mai ales că avea de trei ori vârsta mea”. Fără să vrea ea ne prezintă dinamismul personajelor din cartea aceasta, Radu Igna, încă o dată, şi-a rezervat regia şi sugestia.
Maria-Daniela Pănăzan, editorul cărţii notează: „Atent şi îngrijit scrisă, cu dragoste faţă de locul pe care-l sfinţeşte evocându-l, cartea scriitorului Radu Igna, „Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii”, este un document de mare valoare pentru Ţara de la poalele Retezatului. Este o piatră de temelie pentru istorie şi pentru eternitate”.

Constantin Stancu

* Radu Igna, Haţeg – Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, Editura CronoLogia, Sibiu, 2014.

* Persoanele care sunt prezentate în carte: Marius Constantinescu, fost primar; Ioan Glodeanu, fost primar; Nicolae Timiş, fost primar; Marcel Goia, primar (2014), Andrei Răiescu, economist; Teodosie Petru, economist; George Zaharie, scriitor; Ioan Timiş, parlamentar; Ioan Vida, jurist; Petru Armean, administrator liceu; Eleonora Dănău, profesor; dr. Dorin Sudor, medic veterinar; Dan Eustatiud, învăţător; Popescu I. Aurelian, profesor; Petrinca Andrei, profesor; Ilie Duică, profesor; Istrate Petru, profesor şi scriitor; Victorian Bătrâncea, profesor; Nicu Oprinesc, profesor; Aristică Coiculescu, profesor; Itul Ştefan, profesor; Maria Vasiu, profesor;Eugen Stanciu, profesor; Rodica Badea, profesor; Nicoară Daniel Beniamin, profesor; Gabriela Simona Oprinesc, profesor; Victor Bratu, profesor; Nicolae Filiş, artist fotograf; Lăpădatoni Tiberiu, profesor, teolog; Daniel Pişcu, scriitor, profesor; dr. Victor-Caius-Livius Alicu, medic chirurg; Monica Niculescu, artist; dr. Gheorghe Costache, medic; Mrazec Ionel Eugen Iosi, profesor; Valer Mândroni, martir creştin ortodox; Preda Doinel, preot; Ioan Radu, inginer; Teodor Mircea, inginer; Vitan Daniel, economist; Sas Adrian, doctor în inginerie industrială; Octavian Herbai, om de afaceri; Cornea Ioan, om de afaceri; Gheorghe Răileanu, om de afaceri; Mircea Neiconi, om de afaceri; Huniade Adrian Silviu Gabriel, om de afaceri; Solomon Buzducea, om de afaceri; Feder Marinel, om de afaceri; Simion Grec, artist popular; Radu Igna, scriitor, autorul cărţii.

Anunțuri

Leagăn de munţi la Adrian Botez


ŢINUTURI NATALE

 

 

acolo sunt nori care mă-nfurie
acolo sunt veşti care dau de
pământ cu mine: acolo era un
leagăn de munţi – iar acum e un insidios
scaun de tortură: orişice vânt care bate dintr-acolo aduce cu el
secerişul bolilor de
viziune – orişice pădure albastră instaurează
livada ursuză şi mută a
morţii

 

 

 

acum îmi dau seama că am crescut în
cea mai barbară şatră a
veciilor – unde – printre focuri
nimeni nu m-a învăţat altceva decât
tăişul criminal al
cuvintelor

 

 

 

zadarnic încearcă acum filantropii – snobii
aştri celeşti – să facă o sală de bal – din
această brutală colonie
penitenciară: e ca şi cum ai încerca să faci un
paşnic orăşean – dintr-un
hirsut zeu al
zăvoarelor – stâncilor şi
izvoarelor
***
Adrian BOTEZ

 

Categorii:POEMUL

Ladislau Daradici: Călăuzitorul de suflete, proză scurtă, Editura EuroPress, 2014. Recomandat de Contemporanul. Un prozator oarecum poet!


Latyi book 1Latzi book

Daniela Ghigeanu şi poezia pentru copii. O lume miraculoasă între hora îngeraşilor şi ograda lui Dinu. Mirodenii pentru alte vremuri!

27 Iunie 2014 2 comentarii

ethos 001

Lecţia despre anotimpul perfect

Poezia pentru copii este un pasiune importantă pentru Daniela Ghigeanu, după cărţile anterioare Ograda lui Dinu, Căsuţa din turtă dulce, Mirodenii, Joc de înger şi copil, Joc de lumini, cu tandreţe şi sensibilitate, poeta ne prezintă un nou volum, Hora îngeraşilor.
Poezia pentru copii impune seriozitate, atenţie, cunoaşterea universului celor mici, experienţa în zona jocului tandru şi sensibil, dragoste pentru copii.
Temele principale, necesare destinatarilor acestei poezii, sunt: anotimpul, jocul, pacea dintre copii şi natură, personaje principale precum motanul, câinele, barza, fluturele, ploaia, caisul, izvorul curat, raţa sălbatică, etc.
De semnalat este faptul că autoarea priveşte totul dintr-o perspectivă dinamică, lumea este în mişcare, lumea este frumoasă, există lecţii în natură care merită învăţate, sărbătorile ne aduc fericirea, Dumnezeu ne ţine în palme. Copiii pot învăţa din poezia aceasta, înţeleg lunile anului, a număra este important în viaţă, jocul ne atrage în hora îngeraşilor. Daniela Ghigeanu transmite un mesaj pozitiv copiilor, dragostea pentru cântec, pentru culoare, pentru desen şi peisaj, le îndreaptă atenţia spre simetria din lume şi către anotimpul perfect, care aduce poftă de viaţă şi de joc. Uneori poeta atrage atenţia asupra cosmosului mic: semnele lucrurilor importante, sunt sclipiri care trădează maturitatea spre care vor tânji cei care vor face din jocul vieţii un mod de a trăi frumos şi în linişte cu alţi copii, cu animalele din ogradă, cu pomii de pe câmp, cu ploaia din pădure.
Imaginile se derulează în ritm potrivit, desenul şi culoarea invadează memoria cititorului, fantezia formează mintea copiilor, detaliul trimite la întreg, lumina inundă lumea.
Limbajul este natural, cuvintele aduc ceva proaspăt în viaţa copiilor, ei sunt emoţionaţi de spectacolul declanşat de personaje jucăuşe, de hora anotimpurilor, de siguranţa pe care părinţii o oferă celor mici. Ei trebuie să înţeleagă mesajul: lumea oferă siguranţă, dar trebuie mereu învăţat cum se ajunge acolo! Uneori poezia are unele scăpări, versul pare forţat, autoarea fiind atentă la mesaj şi nu la tehnica literară, dar volumul se împlineşte sub ochii celui care citeşte.
Volumul se sprijină pe câţiva piloni de rezistenţă: lecţia despre natură, rugăciunea, prezenţa lui Dumnezeu în viaţa copiilor, grija părinţilor, fantezia ca personaj important în peisaj, legătura dintre animale, pomi, anotimpuri, unitatea lumii în mişcare.
„Iubeşte, copilule, al vieţii miracol!/ Fii bun şi înţelege că Domnul veghează/ La tot ce trăieşte şi este-n pericol/ Când cel rău distruge chiar a vieţii rază” (Lecţia despre natură). Lecţia începe direct şi delicat: priveşte, ascultă, învaţă, furnica îşi duce povara, motanul este plin de viaţă, ciocârlia cântă, învaţă şi iubeşte… iubeşte şi învaţă…
Relaţia dintre copil şi lume este una pe verticală şi pe orizontală. August este o lună încărcată de miracole, în poezia dedicată acestei luni fiecare vers începe cu o literă din cuvânt, astfel copilul poate învăţa mai uşor importanţa timpului, i se fixează în minte anul cu lunile sale, este o metodă veche, aplicată şi în Scriptură în unii psalmi. Persistenţa pe tema învăţatului la copil este una de esenţă în carte, pentru a se forma el are nevoie să prindă secretul vieţii.
„Iar corbul, cu vocea gravă,/ Duce vestea în dumbravă/ a venit de dimineaţă/ Primăvara cea măreaţă” (Fantezii de primăvară).
Hora îngeraşilor, poezia care dă titlul volumului, marchează momentul: ceva mereu veghează lumea copilului, chiar şi în somn, elementele naturii se unesc pentru a păstra miracolul, copilul care creşte liniştit. Natura are miracole, gerul face flori la geamuri cu modele dantelate, îngerii se prind în horă, luna mângâie lumea celui mic, pacea sfântă e în casa în care încape un univers tainic.
Cartea are ilustraţii colorate menite să dea viaţă poeziilor, ilustraţii de Daniela Ghigeanu şi Antonela Corban, ele atrag atenţia celor mici prin culoare şi fantezie.
La modul discret, mesajul este unul creştin, Dumnezeu îşi rezervă lauda din gura copiilor, omul este un copil care mereu învaţă, frumuseţea vine dintr-o dimensiune divină, pacea întrece înţelegerea imediată, cântecul înviorează lumea în care venim, timpul depăşeşte limita superioară, devine eternitate în peisaj.
Hora îngeraşilor este o reuşită carte de poezie pentru copii, volum apărut cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, la Editura ALTIP, Alba-Iulia, 2013, demersul poetei fiind unul pornit din dragoste şi interes pentru lumea copiilor. Prof. dr. Monica Grosu are o prefaţă scrisă discret şi care prezintă cartea în lumina acelui univers mirific şi delicat. Ea scrie: „Autoare de literatură pentru copii, gen dificil în ciuda aparenţelor, Daniela Ghigeanu reuşeşte, în bună parte, să-şi emoţioneze micuţii cititori, scoţând din sacul cu povestioare, întâmplări şi instantanee numai bune de reţinut”.
Daniela Ghigeanu invită copii la o călătorie plină de frumuseţe, îi urcă în trenul miraculos al copilăriei: „Merge trenul legănat/ Luna spune-o poezie/ Şi visezi că eşti soldat/ Într-o staţie pustie” (Trenul).

Constantin Stancu
Mai, 2014

Un cântec la tiriplic. Dumitru Hurubă şi televiziunea noastră cea de toate zilele… Cronici tv din vremea zăpăciţilor de tranziţie…


CRONICA LUI MITICĂ

 

Viaţa noastră de fiecare zi pare, pentru mulţi, lipsită de orizont real şi atunci apelăm la orizontul ireal pus la dispoziţie, pe o tavă a Salomeii, de televiziunea privată sau de stat, de televiziunea de tranziţie sau de ocazie.
Dumitru Hurubă, în scrierea sa CRONICI TV DIN VREMEA ZĂPĂCIŢILOR DE TRANZIŢIE, Editura Călăuza v.b., 2004, ne oferă un scurt voiaj în istoria timpului pierdut, un voiaj de plăcere, tranzitoriu, prin erorile noastre zilnice. Privitul la televizor este un sport naţional, ştirile zilnice cu drogul lor, personaje de împrumut, evenimente de manipulare necesară, cronici de ruină, întâmplări programate, limbajul de lemn de gofer, lacrimi pentru fotbalist, zâmbet pentru antrenor, buricul prezentatoarei, canicula zăpăciţilor, ministru şi prim – ministru, mustaţă pentru viol, regi de împrumut, cupluri care zguduie lumea, un pisic vedetă…
Programul realizat de televiziuni, timpul nostru pierdut zadarnic, acolo, în faţa „sticlei”, într-o lume ireală, ne arată costul vieţii noastre.
Citind această carte, scrisă cu mult talent de Dumitru Hurubă, primim o stare de bună dispoziţie, râdem şi râdem bine de zăpăciţii rătăciţi în tranziţie, realizând că aceste personaje suntem chiar noi, cei de toate zilele, minus eternitatea noastră posibilă pierdută…
Scriere pentru zâmbet, trompetă şi tristeţea cu coarde, nu putem să nu remarcăm puterea ei de a ne face mai buni. Umorul de calitate, un lucru atât de rar printre zăpăciţi şi posturi de televiziune, este personajul central al cărţii. Tranziţia este doar un moft, un pretext de a ne justifica superficialitate, viclenia şi ticăloşia… Eroii sunt oamenii de fiecare zi oferiţi de televiziune, chiar dacă tranzitoriu ei sunt parlamentari, miniştri, vedete din prefabricate de carton, sportivi… Când privim la ei pare că absorbim informaţie, când citim despre noi în această carte de cronici tv. regretăm că suntem aşa de efemeri în tranziţia noastră pe pământ.
Puţini scriitori s-ar fi apucat de scris pe această temă care pare fragilă, dar Hurubă a scris într-un stil hurubist – ca să-l parafrazez, nu piţurchist… Stilul său are la bază logica valorilor sănătoase creştine aplicată la logica de fiecare zi, tranzitorie în acest veac, iar rezultatul este un zâmbet sănătos, un umor care tratează de indiferenţă, care vindecă bolile noastre spirituale, într-o ţară normală, de altfel preconizat…
Pornind de la un detaliu de emisiune, hurubistul de profesie, zis Mitică pe numele său smerit de scriitor, creează câte o capodoperă tip aspirină pe varză şi curcan, care merită citită prin tratament spiritual naturist…
„ Cade prima zăpadă şi primii cerşetori îngheţaţi de frig. Fulgii mari valsează graţios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvenţă PRO, aprobată şi ştiută doar ce CNA”.
…sau: „A, era să uit ceva care nu interesează: firma „ Foarfeca „ S.R.L. e în faliment, deoarece, din cauza secetei, s-a redus alarmant frunza de tăiat la câini”.
Consider că ce mai bună scriere din cartea aceasta este schiţa despre emisiunea de informaţii zilnice obşteşti de la o televiziune care rămâne secretă pentru moment, despre salvarea unui biet pisic urcat tranzitoriu într-un copac din micul Paris şi care a putut fi salvat până la urmă, conform reporterilor de la faţa locului şi celor din studioul micilor nebunii zilnice, de către un soldat care şi-a dat viaţa pentru onoare, patrie şi pisic…
De ce? Iată secretul unei emisiuni: „În orice caz a fost ştirea cea mai de senzaţie, care a ţinut populaţia ţării cu respiraţia tăiată câteva minute fiind singura ştire fără morţi, violenţă, prostituate, droguri, corupţi, violuri şi Radu Coşarcă”.
În concluzie- Oskar pentru pisic, reporter şi mustaţă.
Care este adevărul despre aceste cronici?
„ – Mă, astea nu-s visuri, ci vedenii de om care nu şi-a rezolvat problema doagelor la timp. Du-te acasă şi două săptămâni nu te mai uita la telejurnale; bea ceai de cucută şi fă plimbări în loc cu verdeaţă…”
Care este logica scrierii?
Pactul cu Dumnezeu.
Această carte trebuie citită. Fiecare cronică a fost publicată şi în revista „România literară”, iar redacţia revistei a înţeles la timp importanţa unui astfel mod de a scrie cu umor despre tranziţia noastră spre eternitate…
Când ne vom trezi din această beţie a ideologiei pure de tranziţie şi vom reveni pe pământul curat al României vom putea constata:
„ – Ai văzut, bade, ce putere are o ordonanţă ? mă întreabă Haralampy. Şi tu te mirai că încalcă legi votate de Parlament… Aia-i fix – pix!”
Nota: Halampy este un personaj real imaginat de scriitor ca să ne dea posibilitate de a ne închipuim vedete de televiziune într-o carte scrisă de Dumitru Hurubă. El, Halampy, cântă la tiriplic, adică instrument de suflat în drâmbă sub formă de polonic (etum.nec.).
De reţinut că putem fi mai optimişti după această lectură… necesară de tranziţie.
Haţeg,
după ce am făcut abonament la Monitorul Oficial

Insolvenţa, noile reglementări. Legea nr. 85/2014. Definiţii, câteva principii, termene…


Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.

 
Termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii:
2.activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:
a)continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;
b)efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;
c)asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;
3.administrator interimar este persoana fizică sau juridică desemnată de Banca Naţională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, şi comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitată să ia măsuri de conservare, în scopul prevenirii diminuării activului şi a creşterii pasivului instituţiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului şi până la data numirii lichidatorului judiciar, în procedura falimentului instituţiilor de credit;
4.administrator special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură şi, atunci când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea, să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de administrare necesare;
5.averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă;
6.Buletinul procedurilor de insolvenţă, denumit în continuare BPI, este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege, precum şi a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate;
7.centrul principalelor interese ale debitorului, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, este, până la proba contrarie, după caz:
a)sediul social al persoanei juridice;
b)sediul profesional al persoanei fizice care exercită o activitate economică sau o profesie independentă;
c)domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesie independentă;
8.cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei este cererea formulată de debitor sau creditor, având drept scop deschiderea procedurii insolvenţei în mod concomitent împotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societăţi, în cadrul unor dosare separate, repartizate spre soluţionare aceluiaşi judecător-sindic;
9.controlul este capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoană va fi considerată ca deţinând controlul atunci când:
a)deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;
b)deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective;
c)în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;
10.consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
13.coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvenţă deschise împotriva membrilor unui grup de societăţi, cu scopul de a asigura celeritatea şi armonizarea procedurilor, precum şi minimizarea costurilor;
14.creanţe bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită;
15.creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel;
16.categoria de creanţe defavorizate este considerată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru creanţele categoriei respective:
a)o reducere a cuantumului creanţei şi/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptăţit potrivit prezentei legi;
b)o reducere a garanţiilor ori reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia;
17.concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare şi de realizare a creanţelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află;
18.creanţe salariale sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
19.creditor îndreptăţit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanţă asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanţei, în urma admiterii căreia acesta dobândeşte drepturile şi obligaţiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum şi prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului;
20.creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile. Prin creanţă certă, în sensul prezentei legi, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăşi suma prevăzută la pct. 72;
21.creditor cu creanţe curente sau creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă;
22.creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă. Sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită. Simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă;
23.creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilităţi fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilităţi de acelaşi fel, în aceleaşi condiţii financiare;
24.creditor străin este creditorul al cărui domiciliu sau, după caz, sediu este stabilit într-un stat străin;
Debitorul ar putea declanşa procedura in cazul unei valori-prag de 40.000 lei. Vechimea minima a creantei pentru care se poate cere insolventa va fi de 60 de zile. În perioada de reorganizare firmele vor putea incheia noi contracte care sa le permita sa-si continue cursul normal al activitatii.
Cererile de insolventa ar putea fi judecate doar de catre tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului.
Conform Noului Cod al insolventei, planul de reorganizare al unei firme aflate in insolventa va fi de trei ani de zile.
Noul Cod prevede o valoare prag de 40.000 de lei pentru ca firmele sa intre in solventa.
Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, calculati de la data confirmarii planului.
Planul de reorganizare va cuprinde:
• categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
• tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
• daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
• ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula in baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator desemnat;
• modalitatea de achitare a creantelor curente.
Modificarea planului se va putea face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala, iar modificarea planului va trebui sa fie confirmata de judecatorul-sindic.

 

Legea intra in vigoare la 28 iunie 2014.

 

 

Categorii:PRACTIC

Ziua cărţii – 23 aprilie


LEGE nr. 81 din 24 iunie 2014 privind declararea zilei de 23 aprilie Ziua Cărţii, Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 469 din data de 26 iunie 2014

• Prin lege se declară ziua de 23 aprilie Ziua Cărţii.
• Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea de manifestări cultural-artistice şi de acţiuni social-culturale, în limita fondurilor disponibile.
• Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Categorii:literature
%d blogeri au apreciat asta: