Arhiva

Archive for octombrie 2011

CEASURILE VECHI BAT MEREU ORA UNU. Despre scrierile lui Adrian Botez…

31 octombrie 2011 Lasă un comentariu

BOTEZ 3

Categorii:CARTEA, literature

UMOR, DE GENUL FEMININ SAU MASCULIN?!

29 octombrie 2011 Lasă un comentariu

Primim de la Dumitru Huruba:
 
O profesoara de franceza le explica elevilor sai ca in limba franceza,
spre deosebire de cea engleza, substantivele sunt clasificate dupa gen,
in masculine si feminine.  Casa este feminin – „la maison”. 
Creion este masculin – „le crayon”.
Povestirea noastra incepe in momentul in care un student a intrebat:
– Ce gen este „computer” ?
In loc sa le dea un raspuns, profesoara a impartit clasa in doua grupe
– fete / baieti – si le-a cerut sa decida singuri daca substantivul „computer”
ar trebui sa fie de genul masculin sau feminin. Fiecarui grup i s-a cerut
sa aduca patru argumente pentru a-si sustine alegerea.

Baietii au hotarat: „calculatoarele” sigur ar trebui sa fie de gen feminin
(la computer).  Motivele sunt:
    1. nimeni altcineva in afara creatorului lor nu le intelege logica;
    2. limbajul comun pe care-l folosesc in comunicarea cu alte
calculatoare este de neinteles de catre oricine altcineva;
    3. chiar si cele mai mici greseli sunt pastrate in memorie
pe termen lung pentru posibile aduceri aminte;
    4. cum iti iei unul, te trezesti cheltuind jumatate din salariu
pentru accesorii.

Grupul fetelor, totusi, a ajuns la concluzia ca substantivul „calculator”
ar trebui sa fie masculin (le computer) deoarece:
    1. ca sa poti face ceva cu el trebuie sa-l „pornesti”;
    2. are o multime de informatii dar nu poate gandi singur;
    3. se presupune ca ar trebui sa te ajute sa rezolvi probleme dar,
in marea majoritate a cazurilor, EL este problema;
    4. cum iti iei unul, realizezi ca daca ai mai fi asteptat putin,
ai fi putut avea altul mai bun.
 
 
Categorii:UMOR

REVISTA „VOX LIBRI” NR. 3(20) Editor Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva. Director-Manager Ioan Sebastian Bara. Redactor şef: Denisa Toma.

28 octombrie 2011 Lasă un comentariu

Categorii:REVISTA

EDITURA RAFET, EDITOR CONSTANTIN MARAFET. Cărţi editate…

27 octombrie 2011 2 comentarii

*)  Ca editor, prefaţator ori îngrijitor de carte, a editat sau girat autori, din ţară şi din diaspora, unele ediţii bilingve (rom.-franc., rom-engl., rom.- spaniolă (catalană).

Mihai Eminescu, Scrisorile; Mihai Eminescu, Les vagues et les vents (poezii traduse în franceză de Paula Romanescu); Ion Stanciu, Mihai Eminescu, un sistem de filosofie românească, 2000 (vol. premiat de Uniunea Scriitorilor din România), Aurora Ionescu, Teatrul lui Mihai Eminescu; Florea Costache, Vedenii, Lumini şi umbre, Răspântii, Căile luminii, Migraţii; Traian Cristea, Efigii, Scripta manet, Temeriile lui Sisif, Hai să ne jucăm, Dor de nean, Excerciţii de fonetică şi vocabular, Lacrima din strigăt, Torţe; Grigore Radu Stănescu, 20 de poezii pentru cei mai mici copii; Dan Manciulea, Bătrânul Dan; Constantin Marafet, Constantinele, Trupul a devenit stepă, Istorie şi Civilizaţie, Jaune silance, Buda, File de monografie, Victoria este destinul nostru, Monografia com. Gălbinaşi; Constantin Marafet/Mihai Ceauşu, Rara avisFlorica Cristoforeanu (monografie), 1995; Constantin Marafet/Marin Ifrim, Monografia com. Bălăceanu, Constantin Marafet/Dumitru Pricop, Monografia com. Fitioneşti; Marin Ifrim, Incursiuni în viaţa unui actor-George Mihalache –Buzău, Fotografii cu cântec, Suprafaţa lucrurilor, Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară, Gloria locală; Dragolub Firulovici, Eu, Galerius     (Serbia); Bratislav Milanovici, Cântăreţul Balcanic (Serbia); George Lixandru, Oraşul pe fond alb. Nebunul şi pasărea albă a libertăţi; Dan Manolescu, Singurătatea ceasurilor solare, Ceasuri florare, Atât pentru liniştea dumneavoastă, Un romantic modern; Ion Nica, Când ning tăceri, Pe vârsta clipei ; Grigore Leaua, Parusia sau eroarea de a fi fericit; Gheorghe Andrei, Blitz în eternitate; Grigore Radu Stănescu, Papirusuri scânteind printre rafturi; Dumitru Cristea, Mărturisire; Ioan Lăcustă, Cartea lumânării(vol. premiat de Uniunea Scriitorilor din România); Dumitru Negoiţă, Paşi nevăzuţi, Drumurile din vise; Cincinat Pavelescu, Cei trei Magnifici; Matincă Costea, Nostalgii râmnicene, Într-o vară fierbinte; Cornelia Ionescu Ciurumelea, Mireasa lui septembrie, Iubiri de aer, Nebunia Rostirii; Tudor Cicu, Cu marea în suflet, Iarba de mare, Călător prin Valea Plângerii, Miezul tăcerii; Dumitru Ion Dincă, Scriitori buzoieni de azi, Arborele manuscris; Ştefan Dima, Şcoala de îngeri; Vasile Ghinea, Ochiul din umbră; Stan Brebenel, Cronici de întâmpinare; Ion Panait, Cu pritenie în umbra gândului; Premiul de Excelenţă al editurii RAFET (vol. premiat de Uniunea Scriitorilor din România), Cornel Diaconu, Dorul din cumpene; Constantin Feraru, Între canii gurii de rai; Editura ,,Rafet”, Antologia Vitralii; Gheorghe Ene, Vorba; Constantin Petcu, Anotimpul plecării; Opinia, Literatura buzoiană, încotro; Gheorghe Neagu, Tarantula; Editura ,,Rafet”, Pariu pe o lacrimă (Valeriu Sterian); Dumitru Pricop, Scrisori din temniţa libertăţii; Premiul de Excelenţă al editurii RAFET, Nemona, la jumătatea drumului spre iad; Constantin Ghiniţă, În numele tău, poezie; Adrian Botez, Spirit şi logos, Nu mai ridicaţi din umeri, Loja Iohanică Românească; Premiul de Excelenţă al editurii RAFET (vol. premiat de Uniunea Scriitorilor din România); Culiţă Ion Uşurelu, Conacul dintre vii; Gheorghe Mocanu, Din umbra munţilor,(vol. premiat de Uniunea Scriitorilor din România); Florentin Popescu, Fotoliul de onoare; Daniela Oloş, Anotimpul Delirului, Rapsodii de amor; Gheorghe Istrate, Ritualuri; ; Premiul de Excelenţă al editurii RAFET, My Alma, Furtuna din suflet;  Ion Panait Dansând în oglindă; Nicolae Tudor, Duminicalii; Lucille Ionà, Magdalena, prin oază la capătul drumului, Magdalena sau pe o treaptă intermediară; Fănuş Neagu, 2 lei spiriduşul, 3 lei drăcuşorul; Viorel Dinescu, Armistiţii literare; Elena Radu, Azi, vom trece Rubiconul; Gabriel Peneş, Acvila; Costache Nela, Un cartier în trei scriitori; Paul Verlaine, Cântec de toamnă; Virginia Bogdan, Din lacrimile mamei; Ioan Dumitru-Denciu, Rătăciri esenţiale; Nicoleta Cristea-Ifrim, Revolta animalelor; Degringolada, Vasile Tărâţeanu , Cimitir ambulant(Cernăuţi, Ucraina); Premiul de Excelenţă al editurii RAFET; Nicolae Dabija, Maraton printre gloanţe (Chişinău, R.Moldova); Premiul de Excelenţă al editurii RAFET, Liviu Ion Otânceală, Teoremele iberice ed. bilingvă româno-catalană (Spania), Grigore Croitoru, Sucite şi învârtite (Transnistria) Lucreţia Dediulescu, Oftalmo-compendium; Traian Dorz, Cântările apocalipsei; Stelian Grigore, Momentul George Beldescu; Marin Ifrim, Nume şi cărţi; Ion Nicolescu, Mioritiada; Traian Cristea, Comportarea civilizată a elevului; Theodor Codreanu, Polemici incorecte politic; Paula Şerban, Fenomene fizice în gimnaziu; Nella Dinu, Proza lui Nicolae Breban; Traian Dorz, Spre ţara dragostei; Oana Calen, La arlechin; Răzvan Chirac, Râmnicu Sărat-ghid turistic; Ionel Necula, Lieşti; Ionel Necula, Spiritul vrâncean în lecturi elective; Marin Moscu, Calea pustie; Ion George Enache, Petrecerea învinşilor; Ion George Enache, Paul şi familia sa; Cornelia Ciurumelea, Atlantida cuvintelor; Emil Lungeanu, Fantoma Shakespeare; Gheorghe Stroia, Omul retortă; Ion Gheorghe, Concluziile senectuţii; Georgiana Panait, Mimesis personal; Victoria Milescu, Dreptatea învingătorului; Veronica Năstase, Suntem noi; Emil Lungeanu, Deja vu; Marica Gheorghe, Chipul nevăzut al destinului; Vasile Ghinea, Lacrima din ochiul singuratăţii; Adrian Botez, Cartea profeţiilor; Monica Mureşan, Kosova literară; Petre Burada, Verde vânt; Catuţa Voiculeţ, După datini colindăm; Tudor Cicu, 11 poeţi x11 poeme; Alex. Popescu Zorica, Curbe algebrice plane; Matincă Costea, După 10 ani; Luminiţa Petcu, Himere de Pharos; Mircea Micu, Testament liric; Ştefan Neagu, Focşani şi ţinutul Putnei; Emil Lungeanu, Însemnări în podul palmei; Marian Găloiu, Dumitreşti de ieri; Mihai Badea, Cronici şamanice; Ionel Necula, Ultimul epistoler; Tatiana Dabija, Tăceri suspendate, Geo Vasile, Roluri de compoziţie; Lucian Mănăilescu, La început a fost…umorul;  Marin Ifrim, Cântec pentru cel ce se râmnicereşte; Adrian Botez, Cazul Dacia…; Constantin Stancu, Pe masa de operaţie; Florina Cipu, Memoriile unui bebeluş; Gruia Ungurian, Legendă şi adevăr; Gruia Ungurian, Îndemn; Marin Moscu, A deschis o floare ochii; Ionel Necula, Ceremonii maieutice; Aurel Alupei, Pagini din viaţa omului; Lucille Iona, Viaţa, prietena mea; Iulian Neacşu, Amintirile lui Harap Alb; Stelian Grigore, Elogii; Costin David, Anotimpurile vârstei; Gabriel Badea, Numele scris cu mărgele de rouă; Viorel Dinescu, Izvoare din adâncuri; Valeriu Matei, Cafeaua din paharul iubirii; Carmen Tania Grigore, Minutul de sinceritate; Ion  Ifrim, The GODMOTHER;  s.a.m.d. precum şi multe cărţi de matematică, fizică şi chimie.

 

Categorii:literature

ROSA LENTINI, POEZIE ŞI TSUNAMI…

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

POEZIE: ROSA LENTINI

În traducerea lui Eugen Dorcescu

HĂRŢI – III –

În zori ovalul nopţii surpându-se

restituie răcoarea ca pe o binecuvântare

şi lumea trece pustie precum un răgaz lipsit de cuvinte.

Nedorind să vadă cum se pierd acele străluciri

morţii aşteaptă ca un oarecare, cineva

să le copieze numele în marele gălbenuş al lunii.

Dragostea este ceea ce încă urmează a se scrie

în acel capăt anonim al cerului

pe care streşinile câtorva acoperişuri îl ascund.

În capătul opus se descoperă zone pure

dispuse a străluci. Pentru o clipă

vocea mea recitând scurtează distanţele.

O întâlnire în spatele unei amintiri

un lot investit ce niciodată nu-şi schimbă locul

deşi nimic nu se mai reconstituie,

deşi nimic nu se statorniceşte

definitiv după ce va fi sosit,

deşi timpul în care ne temem a fi alungaţi

e cel ce dă putere vieţii

şi centrul se află aici, plin de dorinţă

şi de absenţă.

ROSA LENTINI

Categorii:POEMUL

ALBASTRU CADE PE PĂMÂNT…

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

VECINI

 

Din volumul Poemul Phoenix

De Nicolae Băciuţ

 

 

Tot mai puţini, tot mai puţini,

nici n-are cine număra,

zăpada e tot mai subţire,

nici n-o mai simt sub talpa mea,

şi cerul e tot mai aproape,

albastrul cade pe pământ,

cuvântul se retrage-n ape

şi lacrima ne e veşmânt.

Tot mai puţini, tot mai puţini,

pe malul Styxului vecini.

 

20 ianuarie 2010

Categorii:POEMUL

FERICIT CEL CE…

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

FERICIT…

Fragment din Ecclesiastul dupa Eugen Dorcescu

DIN VOLUMUL BIBLICE

 

1. Şi iarăşi m-am întors. Şi am privit

Imensă, silnicia de sub soare.

De-o parte, lacrimi fără consolare,

De alta – omul crunt, nemernicit,

Lovind şi prigonind, nestingherit,

Pe cei lipsiţi de orice apărare.

2. Şi-am fericit pe cei ce-au răposat

De mult şi dorm în negură adâncă,

Decât pe cei care viază încă

Şi-n ghearele neliniştii se zbat.

3. Dar mult mai fericit mi s-a părut

Cel care nici măcar nu s-a născut,

Căci nu va apuca să se-nfioare

De relele câte se fac sub soare…

EUGEN DORCESCU

Categorii:POEMUL

URME PE ZĂPADĂ

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

DE LA EUGEN EVU:

 

Mitopoem

 

Desculţ prin lanul cel muşcat de mac

Narcoza verii mi-a ţinut de leac

Vrăjit de trilul unui pitpalac

 

Când fost-am eu răpit dinspre pădure

De paparude, dus în rug de mure,

Ca fruct cu sâmbur sacru, să mă fure

 

Scăpai, păzit de-un cheruvim cu spadă…

Târziu, când iarna deveni baladă,

Citii stelare urme, pe zăpadă…

 

Ca să nu uit, şi văzul meu să vadă.

Eugen Evu

Categorii:POEMUL

CRONICI TV (10). Jurnal de cobai… Serial de Dumitru Hurubă.

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

Fragment din cartea:

CRONICI TV

 

din rezervaţia zăpăciţilor de tranziţie

 

JURNAL DE COBAI CINE-TELEFIL

 

         2 februarie 2003. Începe o lună splendidă de iarnă. E o seară liniştită; motoarele televiziunilor duduie dând cetăţenilor patriei produse abundente şi variate; prezentatorii de jurnale se introspectează nu cumva să fi rămas pe dinafară vreo crimă, vreun incendiu, vreo prostituată, vreun peşte, vreun corupt, vreun… Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus 10, minus 12 grade sunt prea scăzute pentru această perioadă. Parcă se aud râsete de curci…; moderatorii fac vocalize sorbind ouă fără data fabricaţiei pe ele; etc. Aceasta în timp ce eu stau iresponsabil şi inconştient în fotoliu (nu am, dar e umilitor să spun: m-am instalat confortabil pe taburet la televizor) şi aştept filmul. Mă rog, un film. Perntru că sunt un cinefil înverşunat. Şi văd la TVR: Crimă în Cetatea filmului. Foarte bine: să mai moară şi la ei, că la noi… Şi-apoi, colcăie Hollywoodul de celebrităţi.

         7 februarie. Rămân acelaşi împătimit iubitor de film… Pe Antena 1: Întâlnire cu moartea. Veche, ne-au obişnuit televiziunile; Pe Pro Tv: Creaturi ucigaşe; Prima Tv e ceva mai discretă şi îmi prezintă Tărâmul umbrelor. Mă duc şi mă culc la un vecin care are câine-lup şi armă de vânătoare.

         8 februarie. Pro Tv: Crimă perfectă. I-auzi!

         9.02. Prima Tv: Cum s-a înecat Mona. Sunt curios şi speriat, fiindcă prietena mea… Mona, tocmai e plecată într-o delegaţie.

11 febr. La TVR: Salvaţi copilul. Ăsta nu! Să se înece… Că am salvat anul trecut unu şi după-aceea mi-a spart geamurile fiindcă nu l-am lăsat să se sinucidă. Pro Tv: Trenul terorii. Voi merge pe jos la socrii. Desculţ ca Zaharia Stancu sau cu opinci ca Badea Cârţan. Gata cu lăfăitul prin comodele vagoane ale SNCFR-ului! Per pedes…apostoliceşte.

12 februarie. La TVR: Scufundarea vaporului Rainbolw. Nu, nu e regizat nici de Traian Băsescu nici de Aurel Novac, deci nu mă interesează. La TVR2: Un tărâm al fărădelegii. Sper că nu e producţie autohtonă… Antena 1: Lovitură mortală. La timp, fiindcă am pe cineva care mă tot şicanează…

13.02. La TVR2: Crime în serie. Brrr! Din nou Antena 1: Forţa invizibilă. Nu prea cred în chestii de astea, dar mă uit abia după ce blochez ferestrele şi uşa cu şifonierul şi nişte scaune; la timp, fiindcă la Prima Tv rulează Profesioniştii crimei. Pe soacră-mea o rog să croşeteze în hol, fiindcă ştiu că de ea se trece greu. Poate scap.

15 februarie. Antena 1: Sărutul lui Iuda. Aha, l-au prins şi pe ăsta!

16 febr. La TVR: Un poliţist cumsecade. Înseamnă că-i de-al nost; TVR2: Adolescenta furată. Păi, asta e fata unei cunoştinţe care s-a întors acasă cu doi gemeni… Rambo pe Antena 1. Ce muşchi, ce încăierări, ce bătălii. Abia într-un târziu observ că şi fiu-mi-o a văzut filmul. Isteţ băiat! Mâine va pune în practică nişte lecţii din seara aceasta, că prinde totul, de mă şi mir… La Pro Tv: Un nebun în Africa. Ia să văd: ăsta precis a fost întreprinzător român, ori investitor străin.

18 februarie. La TVR: Coşmar în plină zi. Ei, da, ziua mai merge…

20 febr. Antena 1: Armă biologică. Ce Dumnezeu ? Am în casa mea vedenii olfactive, sau cum se zice ? Ia să văd la ştiri: a, nici vorbă: Saddam îi propune o şuetă în doi lui G.Bush.

22 februarie. Mi se întâmplă ceva ciudat: încep să mă precipit fără un motiv anume: Antena 1: Pe muchie de cuţit şi Lista suspecţilor. Însfârşit, lista marilor noştri co… Pardon! 23.02. Dansând cu pericolul. Da, asta seamănă cu Hora Staccato; Pro Tv: Evadatul; 24.02. TVR2: Extraconjugal. Cunosc din familie; Prima Tv: Sortit morţii. Ştiam. 25.02. Pro Tv: Oraşul păcatului. 27.02.TVR2: Misterul casei bântuite; Antena 1: Sport sângeros. Pro Tv: Pericol extrem. Aşez pe dormeză două pături făcute sul, o pernă, le-acopăr cu un pled ca să arate a trup de om şi mă culc sub masa din bucătărie.

…Şi astfel, într-un mod util, plăcut şi instructiv, am petrecut o lună de concediu în sânul familiei. De mâine, viguros, relaxat şi optimist voi începe un an nou de muncă mulţumind lui Dumnezeu că a autorizat funcţionarea televiziunii pe Terra.

Anna Karenina ? Un surâs în plină vară ? Zorba ? Dama cu camelii ? Contele de Monte Cristo ? Angelica, marchiza îngerilor ? Bătălie pentru Roma ? Andrei Rubliov ? La strada ? Isus din Nazaret ? Romeo şi julieta ? A trăi pentru a trăi ? Vaxuri de duzină! Infantilităţi vetuste, depăşite, plictisitoare…

 

Dumitru Hurubă

Categorii:CARTEA

SEMNAL: SCRIITORI ROMÂNI PENTRU AMERICA…

27 octombrie 2011 Lasă un comentariu

Antologia Romanian writers on writing, editată de Norman Manea şi de Sanda Cordoş, apare într-o colecţie universitară texană renumită. Antologia dedicată scriitorilor români reţine 80 de autori: Eminescu, Caragiale, H. Papadat-Bengescu, Arghezi, Bacovia, Istrati, Mateiu I. Caragiale, Rebreanu, Camil Petrescu, Blaga, Ion Barbu, Tzara, Fundoianu, Eliade, Sebastian, Blecher, Şuluţiu, Eugen Ionescu, Cioran, Gherasim Luca, Naum, Vintilă Horia, Ion D. Sîrbu, Celan, Alexandru Sever, Marin Preda, Ion Caraion, Constantin Ţoiu, Nina Cassian, Petru Dumitriu, Dimov, Paler, Radu Petrescu, M.H. Simionescu, Radu Cosaşu, M. Ivănescu, Nichita, Nora Iuga, Breban, Matei Călinescu, Florin Mugur, Goma, George Bălăiţă, Sorescu, Ţepeneag, Cezar Baltag, Brumaru, Virgil Duda, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Virgil Mazilescu, Gabriela Melinescu, Codrescu, Agopian, Nedelciu, Culianu, Alexandru Vlad, Crăciun, Floarea Ţuţuianu, Muşina, Marta Petreu, Ion Mureşan, Magda Cârneci, Mariana Marin, Cărtărescu, Răzvan Petrescu, Vişniec, Carmen Firan, Ghiu, Cristian Popescu, Ruxandra Cesereanu, Simona Popescu, Filip Florian, Florina Ilis, Doina Ioanid, Dan Lungu, Bogdan Suceavă, Florin Lăzărescu, Ana Maria Sandu şi L.D. Teodorovici. De la Eminescu la Ana Maria Sandu, prozatori şi poeţi care au scris şi scriu în limba română, dar lipsesc  şi alţi scriitori  care ar fi putut să fie prezenţi aici.

Categorii:PRESA

MÂINILE LUI DÜRER…

26 octombrie 2011 Lasă un comentariu

 

 

 Primim de la Adrian Botez:

 

A 16-A SCRISOARE „LA UN PRIETIN”:

 

MÂINILE LUI DÜRER…

 

 

 

Iată ce povestire, cu adânc şi zguduitor tâlc, îmi trimite, tocmai de la „capătul lumii”, din Australia, fratele meu Întru Duh de Românie, domnul IOAN MICLĂU „GEPIANUL” (Cetăţean de Onoare al comunei GEPIU, judeţul Bihor!…”cu Parohia bisericii, aparţinând Eparhiei Ortodoxe Române, din municipiul Oradea”) şi român de o prospeţime absolut miraculoasă! – …o povestire pe care, cândva, o ştiusem şi eu… – … dar, ca tot românul de azi, năuc şi uituc, o zvârlisem la…”rufe vechi”, undeva, în tenebrele creierului, sufocat de monstruozităţile demonice ale contemporaneităţii…:

 

 

 

În secolul al XV-lea , într-un oraş micuţ locuia o familie care avea 18 copii. 18! Pentru a-şi întreţine familia, tatăl , bijutier de profesie, era nevoit să lucreze chiar şi 18 ore pe zi, pentru a le oferi mâncare. În plus, se mai ocupa şi cu orice altceva găsea de lucru, prin vecinătate.

 

       În ciuda condiţiei lor nevoiaşe, doi dintre copiii familiei, cei mai mari, voiau să-şi urmeze visul lor, acela de a-şi valorifica talentul pentru desen. Ei erau conştienţi de faptul că tatăl lor nu-şi permitea să-i trimită să studieze la Academia de la Nürenberg.

 

       După lungi discuţii, noaptea, în patul lor aglomerat, cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul – iar cel care va pierde va munci la mină şi va câştiga bani pentru a-l susţine pe celălalt, să studieze la Academie. Apoi, după ce fratele care va câştiga va termina Academia, după 4 ani,  îl va susţine pe celălalt, să-şi completeze studiile, fie prin vânzarea operelor sale, fie muncind, de asemenea, la mină.

 

       Apoi, într-o duminică, după slujba de la biserică, au dat cu banul, iar Albrecht Dürer a câştigat şi a plecat la Nürenberg. Albert a plecat în minele periculoase şi, timp de patru ani, şi-a susţinut fratele cu bani. Lucrările fratelui său au făcut, imediat ,senzaţie. Gravurile lui, sculpturile şi pânzele cu ulei erau mai bune decât ale multor  profesori, iar atunci când a absolvit, ajunsese să câştige sume importante. Când s-a întors în satul său, familia a dat o cină, pentru a-i sărbători triumfala întoarcere acasă. După o masă lungă şi memorabilă, din care n-au lipsit muzică şi râsul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei, pentru a ţine un toast, pentru cel mai iubit dintre fraţii săi, pentru anii de sacrificiu pe care i-a îndurat, pentru ca el să-şi îndeplinească visul. Şi cuvintele de încheiere au fost: “ŞI ACUM, ALBERT, CEL MAI BINECUVÂNTAT FRATE AL MEU, ACUM E RÂNDUL TĂU. ACUM TE POŢI DUCE LA NÜRENBERG SĂ-ŢI URMEZI VISUL ŞI EU VOI AVEA GRIJĂ DE TINE” .

 

       Toate capetele s-au întors cu nerăbdare spre celălalt capăt al mesei, unde stătea Albert. Lacrimile îi curgeau pe faţa palidă, iar capul plecat şi-l mişcă dintr-o parte în alta, în timp ce repeta în continuu: “Nu, nu, nu…!”

 

       În final, Albert s-a ridicat şi şi-a şters lacrimile de pe obraji şi a privit spre figurile care îi erau dragi. Apoi , ţinându-şi mâinile aproape de obrazul drept, a spus blând:  “Nu , frate, nu pot să merg la Nürenberg. Este prea târziu pentru mine. Uite, uite ce au făcut cei 4 ani de muncă în mină mâinilor mele. Oasele de la fiecare deget au fost strivite cel puţin o dată, iar în ultimul timp sufăr de artrită, care mi-a afectat atăt de rău mâna dreaptă, încât nu pot nici măcar să ţin paharul, pentru a toasta cu tine… –  cu atât mai mult să fac linii delicate pe pânză, cu pensula sau creionul. Nu frate, penrtu mine e prea târziu…. ! »

 

       Mai mult de 450 ani au trecut. Până acum, sute de capodopere ale lui Albrecht Dürer ( portrete, schiţe , desene în cărbune, gravuri etc.) sunt expuse în orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este că ţie îţi e familiară doar una singură, a cărei reproducere o poţi avea acasă, sau la birou. 

 

       Într-o zi, pentru a-i aduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificiul său, Albrecht Dürer i-a pictat fratelui său mâinile muncite, cu palmele şi degetele subţiri îndreptate spre cer.

 

        Şi-a denumit opera simplu « Mâini », dar lumea întreagă şi-a deschis imediat inimile spre capodopera sa şi a redenumit tributul iubirii,  MAINII celei  în rugăciune .

 

       Data viitoare, când vezi o copie a acestei creaţii emoţionante, mai priveşte o odată. Dă-i voie să-ţi amintească, dacă mai aveai nevoie, că nimeni, nimeni nu reuşeşte singur » – www.bistritanews.ro

 

 

 

…Fireşte că, cutremurat, până în miezul sufletului, de tâlcurile povestirii şi rosturile picturii lui Albrecht Dűrer, i-am şi scris, pe dată, fratelui meu întru Duh de Românie şi prietenului meu cel nedesprins, nicio clipă, din gândurile mele:

 

 

 

 

 

Preadragule mie, prieten şi frate întru Românie, domnule IOAN MICLĂU „GEPIANUL”-

 

 

  • …Cât de zguduitor de pilduitoare este povestirea despre „MÂINILE” fratelui lui Albrecht Dűrer! Mulţumesc, din străfundul sufletului meu, pentru aceasta binefăcătoare trimitere, care mi-a trezit, din “somnul cel de moarte”, amintirile!
    …Da, vedeţi? Dacă românii din România ar înţelege (nu mă refer la fauna reptiliană a politicienilor de doi bani grămada, ci la oamenii simpli, ca mine, ca milioane…!) tâlcul povestirii „MÂINILOR” (şi-ar şi afla de existenţa povestirii acesteia, şi chiar i-ar interesa povestirea… nu ca „divertisment” uşuratico-lacrimogen, ci ca AVERTISMENT, pentru vieţile şi destinul lor şi al Neamului lor! – …aţi văzut, din articolul „In memoriam OWS„, că a început, pe mult prea mulţi, să nu-i mai intereseze nici măcar de …Dumnezeu!)  – …dacă ar pricepe că NIMIC NU SE FACE SPRE BINE, ÎN FAŢA LUI DUMNEZEU, DECÂT CA JERTFĂ PENTRU FRATELE/SEMENUL TĂU…!!! – atunci, România s-ar scutura de toate jiganiile şi gadinile şi demonii-vampiri, care îi prăpădesc, de tot, vlaga ei sfântă – şi…ar fi SALVATĂ, MÂNTUITĂ!!!
    …Dar, câtă vreme românii, în tragică majoritate, uită de Dumnezeu şi de semenul/fratele lor, şi trag, fiecare, în altă parte (unul „hăis” şi altul „cea”), şi (ORBI ŞI TURBAŢI DE IGNORANŢĂ ORI CHIAR DE PROSTIE FĂRĂ LEAC!), îşi scuipă, îşi batjocoresc şi îşi ucid, cu pietre, valorile autentice, singura zestre de Duh, care poate fi oferită şi transmisă, ca leac a toate durerile Duhului/”panaceum universalis”…fiilor şi nepoţilor (pentru că România nu e a noastră, “ci a urmaşilor noştri şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în vecii vecilor”, până la Judecata de Apoi a Judecătorului-HRISTOS!) – …câtă vreme, deci, ei nu stiu ŞI NU VOR SĂ ŞTIE ce-i aceea jertfă întru Hristos MÂNTUITORUL/Fratele nostru mai MARE (cum a fost genialul pictor Albrecht, pentru fratele său, minerul Albert, care şi-a zdrobit degetele proprii, acolo, în  subpământul trudei infernale… – pentru ca Germania şi Lumea Întreagă să aibă parte de Miracolul Paradisiac al MÂNTUIRII PRIN ZUGRĂVEALA CEA GENIALĂ, CUTREMURĂTOARE TOCMAI PRIN GENIU! –  DECI, ETERNĂ!; dar ceea ce cutremură, în povestire, este tocmai DE TOT TAINICA/PERFECT DISCRETA ŞI DESĂVÂRŞIT SMERITA JERTFĂ, NUMAI DE HRISTOS-DUMNEZEU ŞTIUTĂ ŞI CÂNTĂRITĂ, CU DREPT CÂNTAR; pentru că NU VOM AFLA NICIODATĂ DACĂ NU CUMVA TOCMAI JERFIT-MINERUL ALBERT AVEA CHIAR MAI MULT GENIU CREATOR, DEMIURGIC, DECÂT FRATELE CEL “REALIZAT”/VĂDIT ÎNTRU GENIU, PRIN JERTFA UMILĂ, DEPLINĂ ŞI DESĂVÂRŞIT FRĂŢEASCĂ, A LUI ALBERT… – …ADICĂ, DECÂT “PICTORUL DE DICŢIONAR ŞI CELEBRITATE”, ALBRECHT!!! – …ALBRECHT va fi mântuit de Hristos doar pentru că a înţeles, cu durere şi sângerare în suflet, jertfa fratelui Albert, şi pentru acel tablou al RECUNOAŞTERII/RECUNOŞTINŢEI PENTRU JERTFA FRATELUI, CĂTRE SINE ŞI CĂTRE HRISTOSUL IUBIRII CELEI FĂRĂ VREO ŞOVĂIALĂ, ÎNDOIALĂ ORI PRECUPEŢIRE: “MÂINI”!!!: aceasta a fost Voinţa Sfântă a Lui Hristos-Dumnezeu… – …dar jertfa umilă şi de tot smerită/discretă va fi indicibil mai strălucit răsplătită, acolo, în Ceruri, decât „geniul cel vădit pe Pământ”! – …dar câţi, oare, dintre oamenii de azi, ca şi dintre cei de ieri, au crezut şi vor crede şi vor fi convinşi, ASUPRA ACESTUI ELEMENTAR ADEVĂR HRISTIC?!) – ….slabă nădejde să ne audă şi chiar să ne şi asculte cineva, cu ureche vie şi “chitită” –  vorba, povestirile şi avertismentele fraterne! În niciun caz, NU prea multă lume…! – …doar câteva zeci ori sute (poate, în cel mai fericit caz – mii…!) de oameni, încă treji (care, deci, nici nu aveau nevoie, din partea noastră, decât de o confirmare a propriilor gânduri şi simţiri şi presentimente! – …sau, cel mult, de-un impuls spiritual către făptuire/în-făptuire energică, de acel “primo movens”!), încă ne-descântaţi şi în-cântaţi (întru moartea Duhului!), de către demonii lumii acesteia tot mai mlăştinoase!!!
    …Spunem, şi noi, strigăm, şi noi (cât ne-or mai ţine bojocii…!) – pentru că aceasta este Misiunea Sisifică, pe care am primit-o, deodată cu Harul (mai mic ori mai mare…!), de la Dumnezeu…
    Dar, cum zicea Minulescu volumului sau de „romanţe” – ele, strigătele acestea de avertisment – rămân, deocamdată, doar speranţe (nădejdi întru Lucrarea Lui HRISTOS, Lucrare înfăptuită de El pe deasupra şi pe dedesubtul oricărei furnicesco-microscopice tentative umane…ba şi TĂIND CHIAR PRIN INIMA LUCRURILOR!…de va fi nevoie… – şi tare-mi vine să cred că NUMAI aşa se va mai putea mântui lumea asta!) – …rămân doar…”Romanţe pentru mai târziu„!
    …Să nădăjduim, din toată inima, că NU pentru…PREA TÂRZIU!!!
    …Multă sănătate şi senin în suflete, întregii familii de vis, ba chiar anunţând, prin Armonia ei desăvârşită – RAIUL: IOAN şi FLORICA MICLĂU, CU TOATE ALE LOR RAMURI, CU TOŢI LĂSTARII LOR CEI LUMINOŞI, VIGUROŞI, EROICI LUPTĂTORI, CHIAR DE ACOLO, “DINDEPARTE”, PENTRU NE-PIERDEREA DUHULUI ROMÂNESC, PE PLANETA TERRA !!!

 

Doamne,-ajută-i pe ai Tăi, pe cei rămaşi buni, din Oastea Ta de Lumină – să izbândească în lupta cu  beznele înfricoşate!
Vă îmbrăţişează, cu toată preţuirea şi cu toată fierbinţeala frăţiei întru Duh de Românie,
Adrian Botez

 

 

 

 

Categorii:ESEU

NOUL COD CIVIL: ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

25 octombrie 2011 Lasă un comentariu

NOUL COD CIVIL: ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

Condiţiile de fond

– Ca elemente de noutate, NCC reglementează principiul libertăţii de a contracta, precum şi pe cel al bunei-credinţe atât la negocierea şi încheierea contractului, precum şi pe tot timpul executării sale, fără posibilitatea instituirii unor clauze de exonerare sau de limitare a unei asemenea atitudini de loialitate şi obligaţii de bună-credinţă.

Condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului

_ În art. 1.179 sunt enumerate condiţiile esenţiale necesare pentru validitatea unui contract :

1. capacitatea de a contracta;

2. consimţământul părţilor;

3. un obiect determinat şi licit;

4. o cauză licită şi morală.

În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile.

1. Capacitatea de a contracta

NCC păstrează principiul capacităţii de a contracta atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice, care reprezintă regula, excepţiile fiind de strictă reglementare şi aplicare.

 Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi interzişii judecătoreşti nu pot contracta decât prin reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege.

 Sancţiunea nerespectării incapacităţii de a încheia acte juridice : fiind vorba de nerespectarea unei condiţii de fond, esenţială şi de validitate a contractului sancţiunea care intervine, în principiu, este aceea a nulităţii actului încheiat cu neobservarea regulilor referitoare la capacitatea civilă a persoanei.

2. Consimţământul

 Încheierea contractului se face prin negocierea lui de către părţi sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta (acordul de voinţă fiind alcătuit din două elemente: oferta şi acceptarea).

 În NCC este consacrat principiul bunei-credinţe de care trebuie să dea dovadă părţile în iniţierea şi desfăşurarea negocierilor pentru încheierea contractului.

 Pentru a fi valabil exprimat şi a produce efecte juridice, consimţământul trebuie dat în cunoştinţă de cauză şi în deplină libertate, respectiv să nu fie afectat de vicii care să-l altereze. În acest sens, dispoziţiile art. 1204 NCC statuează, cu referire la condiţiile consimţământului, că acesta trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză.

 Potrivit art. 1206 NCC consimţământul este viciat atunci când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă, sau în caz de leziune.

 Eroarea: în NCC sediul materiei se regăseşte în mai multe articole (art. 1207-1213), care reglementează diferite feluri de erori care pot apărea la momentul încheierii actului (eroarea nescuzabilă, eroarea asumată, eroarea de calcul, eroarea de comunicare sau de transmitere), cu sancţiunile corespunzătoare care pot interveni.

 Dolul: Dolul este acel viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive ori prin omisiunea, în mod fraudulos, de informare a cocontractantului asupra unor împrejurări care se cuvenea să fie dezvăluite (art. 1214 NCC). Privit ca fapt delictual săvârşit cu intenţie de către autorul său, dolul presupune un element material şi unul intenţional ori subiectiv. Sub aspectul elementului material noua reglementare acordă atenţie nu doar faptului comisiv (acţiunea, constând în folosirea de manopere frauduloase, de natură să provoace eroarea), ci şi faptului omisiv (atitudinea negativă, de a nu aduce la cunoştinţă celeilalte părţi împrejurări care trebuia să fie dezvăluite). Spre deosebire de vechea reglementare, în care se menţiona expres condiţia ca dolul să fi fost determinant la încheierea contractului (întrucât „fără acele maşinaţiuni, este evident că cealaltă parte nu ar fi contractat”), astfel încât eroarea provocată să fi privit elemente hotărâtoare pentru încheierea contractului, în noua reglementare nu mai este instituită această condiţie, fiind suficient ca prin atitudinea dolosivă a părţii să fi fost provocată o eroare, chiar dacă aceasta nu a fost esenţială (art. 1214 alin. 2).

 Violenţa: În concepţia NCC, violenţa, ca viciu de consimţământ, este înţeleasă ca „temerea justificată indusă fără drept de cealaltă parte sau de un terţ, de aşa manieră încât partea ameninţată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent” (art. 1216). În stabilirea caracterului determinant al violenţei trebuie să se ţină seama, aşa cum dispune art. 1216 alin. 4 NCC, de „vârsta, starea socială, sănătatea şi caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violenţa, precum şi de orice altă împrejurare ce a putut influenţa starea acestuia la momentul încheierii contractului”. Având în vedere că nu orice ameninţare constituie, prin ea însăşi, violenţă-viciu de consimţământ, se cere ca aceasta să reprezinte o încălcare a legii (să fie ilicită), pentru a atrage nevalabilitatea actului. Pe de altă parte, potrivit NCC reprezintă violenţă „temerea insuflată prin ameninţarea cu exerciţiul unui drept făcută cu scopul de a obţine avantaje nejustificate” (art. 1217). Faptul că ameninţarea trebuie să fie determinantă, rezultă în mod implicit şi din dispoziţiile art. 1219 NCC, care nu recunosc caracterul de viciu de consimţământ, simplei temeri reverenţiare, izvorâte din respect, fără ca aceasta să fi fost însoţită de violenţă. Ameninţarea cu un rău nu este, potrivit NCC, considerată constitutivă de violenţă, atunci când ea rezultă dintr-o stare de necesitate, decât în măsura în care cealaltă parte a profitat de această împrejurare (art. 1218 NCC).

 Leziunea : Există leziune atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii. (art. 1221). Existenţa leziunii se apreciază şi în funcţie de natura şi scopul contractului. Leziunea poate exista şi atunci când minorul îşi asumă o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor. Spre deosebire de vechea reglementare, în NCC leziunea este recunoscută şi în cazul majorului, cu condiţia ca diferenţa de prestaţie să depăşească jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestaţia promisă sau executată de partea lezată (art. 1222 alin. 2). Sub aspectul categoriei actelor juridice care pot fi atacate pentru leziune, noile dispoziţii legale exclud de la incidenţa acestei sancţiuni contractele aleatorii, tranzacţia, precum şi alte contracte anume prevăzute de lege (art. 1224).

3. Obiectul contractului

 Obiectul contractului este constituit din operaţiunea juridică avută în vedere de părţi la momentul încheierii acestuia (art. 1.225). El trebuie să fie determinat şi licit (adică să nu fie prohibit de lege sau să contravină ordinii publice ori unelor moravuri), sub sancţiunea nulităţii absolute.  Operaţia juridică este distinctă de prestaţia la care debitorul s-a îndatorat şi care reprezintă obiectul obligaţiei văzută ca raport juridic. Astfel, potrivit art. 1226 NCC, obiectul obligaţiei este prestaţia la care se angajează debitorul şi, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil şi licit.

 Condiţii de validitate a obiectului contractului: să existe – condiţia este îndeplinită, când bunul este prezent ca atare în momentul încheierii actului, dar şi în situaţia bunurilor viitoare (în lipsa unei prevederi exprese, contractele pot purta şi asupra bunurilor viitoare, conform art. 1228 NCC); să fie în circuitul civil (numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestaţii contractuale – art. 1229 NCC); să fie posibil (în cazul unei imposibilităţi iniţiale, la momentul încheierii actului, pentru una dintre părţile actului, contractul rămâne valabil încheiat); să fie determinat sau determinabil. Sub acest aspect, NCC conţine dispoziţii referitoare la determinarea obiectului de către un terţ sau prin raportare la un factor de referinţă, precum şi dispoziţii privind determinarea calităţii obiectului (în sensul că, atunci când nu poate fi stabilită potrivit contractului, calitatea prestaţiei sau a obiectului acesteia trebuie să fie rezonabilă sau, după împrejurări, cel puţin de nivel mediu).

4. Cauza

 Spre deosebire de reglementarea anterioară, NCC Defineşte cauza contractului ca fiind „motivul care determină fiecare parte să încheie contractul” (Art. 1.235).

 Condiţii de validitate. Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii (art. 1236, 1237 NCC):

a) să existe. Cauza nu există când lipseşte discernământul sau scopul imediat la încheierea contractului.

b) să fie licită. Cauza este licită când este conformă legii şi ordinii publice. Cauza este considerată ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative c) să fie morală (să nu fie contrară bunelor moravuri, respectiv regulilor de convieţuire socială).  Sancţiune: Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice. Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.

 Proba cauzei: contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută. Existenţa unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.

SURSA: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Categorii:PRACTIC

STINGEREA OBLIGAŢIILOR FISCALE PRIN PLATĂ. ORDINEA STINGERII!

25 octombrie 2011 Lasă un comentariu

Art. 114: Dispoziţii privind efectuarea plăţii

(la data 22-oct-2010 Art. 114 din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Ordinul 2606/2010 )

(la data 24-dec-2008 Art. 114 din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Decizia 3/2008 )

(1)Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată.

(la data 01-ian-2008 Art. 114, alin. (2) din titlul VIII, capitolul II abrogat de Art. III, alin. (1) din sectiunea 1 din Ordonanta 47/2007 )

(21)Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile datorate bugetului de stat şi a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligaţii de plată.

(22)Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporţional cu obligaţiile datorate.

(23)În cazul în care suma plătită nu acoperă obligaţiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:

a)pentru toate impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă;

b)pentru toate celelalte obligaţii fiscale principale;

c)pentru obligaţiile fiscale accesorii aferente obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b).
(la data 01-oct-2011 Art. 114, alin. (2^3) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 51. din Ordonanta 29/2011 )

(24)Metodologia de distribuire a sumelor plătite în contul unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(25)Plata obligaţiilor fiscale, altele decât cele prevăzute la alin. (21), se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat.

(26)În situaţia în care plata se efectuează de către o altă persoană decât debitorul, dispoziţiile art. 1093 din Codul civil se aplică în mod corespunzător.
(la data 03-sep-2007 Art. 114, alin. (2) din titlul VIII, capitolul II completat de Art. I, punctul 17. din sectiunea 1 din Ordonanta 47/2007 )

*) Prevederile art. I pct. 17 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008. La aceeaşi dată se abrogă prevederile art. 114 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.

*) Pentru contribuabilii care plătesc integral şi la termenele prevăzute de lege obligaţiile fiscale şi care nu au alte obligaţii fiscale restante, prevederile art. I pct. 17 se aplică pentru plata obligaţiilor fiscale începând cu cele aferente lunii septembrie 2007.
(la data 03-sep-2007 Art. 114, alin. (2^6) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. III din sectiunea 1 din Ordonanta 47/2007 )

(27)Prin excepţie de la prevederile alin. (22), în cazul în care debitorii beneficiază de înlesniri la plată potrivit reglementărilor legale în vigoare ori se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, distribuirea sumelor achitate în contul unic se efectuează de către organul fiscal competent, potrivit ordinii prevăzute la art. 115 alin. (1) sau (3), după caz, indiferent de tipul de creanţă.
(la data 24-iun-2011 Art. 114, alin. (2^7) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 126/2011 )

(3)În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale, momentul plăţii este:

a)în cazul plăţilor în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

b)în cazul plăţilor efectuate prin mandat poştal, data poştei, înscrisă pe mandatul poştal;

c)în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum această informaţie este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituţia bancară iniţiatoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 121, data putând fi dovedită prin extrasul de cont al contribuabilului;

c1)în cazul plăţilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuată tranzacţia, astfel cum este confirmată prin procedura de autorizare a acesteia; procedura şi categoriile de impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(la data 03-mar-2008 Art. 114, alin. (3), litera C. din titlul VIII, capitolul II completat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 19/2008 )

(la data 01-oct-2008 Art. 114, alin. (3), litera C^1. din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Ordinul 718/2008 )

d)pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anulat timbrele datorate potrivit legii.

(4)Pentru creanţele fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate, organul fiscal, la cererea debitorului, va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de acesta şi va considera valabilă plata de la momentul efectuării acesteia, în suma şi din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiţia debitării contului acestuia şi a creditării unui cont bugetar.

(la data 22-dec-2008 Art. 114, alin. (4) din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Decizia 2/2008 )

(5)Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi de către celelalte autorităţi publice care, potrivit legii, administrează creanţe fiscale.

(la data 22-dec-2008 Art. 114, alin. (5) din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Decizia 2/2008 )

(la data 22-dec-2008 Art. 114, alin. (6) din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Decizia 2/2008 )

(6)Cererea poate fi depusă în termen de 5 ani, sub sancţiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata.
(la data 24-iun-2011 Art. 114, alin. (6) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 126/2011 )

(7)Procedura de îndreptare a erorilor va fi aprobată prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

*) Obligaţiile fiscale datorate bugetului general consolidat de către contribuabili în anul 2006 şi achitate de către aceştia cu indicarea eronată a numărului de evidenţă a plăţii se sting de către organele fiscale competente, potrivit ordinii de stingere a datoriilor în vigoare la data plăţii.
(la data 03-sep-2007 Art. 114 din titlul VIII, capitolul II referinte de aplicare Art. IV din sectiunea 1 din Ordonanta 47/2007 )

*) Pentru contribuabilii care plătesc integral şi la termenele prevăzute de lege obligaţiile fiscale şi care nu au alte obligaţii fiscale restante, prevederile art. I pct. 17 se aplică pentru plata obligaţiilor fiscale începând cu cele aferente lunii septembrie 2007.
(la data 01-ian-2008 Art. 114 din titlul VIII, capitolul II referinte de aplicare Art. III, alin. (1) din sectiunea 1 din Ordonanta 47/2007 )

Art. 115: Ordinea stingerii datoriilor

(la data 01-iun-2010 Art. 115 din titlul VIII, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1093/CA din 01-iun-2010 )

(la data 22-dec-2008 Art. 115 din titlul VIII, capitolul II a fost reglementat de Decizia 2/2008 )

(la data 27-iun-2008 Art. 115 din titlul VIII, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 679/R-C din 27-iun-2008 )

(1)Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:

a)sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonare la plată, precum şi dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlineşte în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate;
(la data 01-iul-2010 Art. 115, alin. (1), litera A. din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 39/2010 )

 

b)toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. În cazul stingerii creanţelor fiscale prin dare în plată, se aplică prevederile art. 175 alin. (41);
(la data 01-oct-2011 Art. 115, alin. (1), litera B. din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 52. din Ordonanta 29/2011 )

c)sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonarea, până la concurenţa cu suma eşalonată la plată sau până la concurenţa cu suma achitată, după caz, precum şi suma amânată la plată împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere datorată pe perioada amânării, după caz;
(la data 01-iul-2010 Art. 115, alin. (1), litera C. din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 39/2010 )

d)obligaţiile cu scadenţe viitoare, la solicitarea contribuabilului.

(2)Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:

a)în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;

b)în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;

c)în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil

(3)Pentru debitorii care se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, ordinea de stingere este următoarea:

a)obligaţii fiscale cu termene de plată după data deschiderii procedurii insolvenţei, în ordinea vechimii, cu excepţia celor prevăzute în planul de reorganizare confirmat;

b)sume datorate în contul ratelor din programele de plăţi ale obligaţiilor fiscale, cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat, precum şi obligaţiile accesorii datorate pe perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea şi plata acestora;

c)obligaţii fiscale datorate şi neachitate cu termene de plată anterioare datei la care s-a deschis procedura insolvenţei, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situaţia contribuabililor aflaţi în stare de faliment;

d)alte obligaţii fiscale în afara celor prevăzute la lit. a)-c).
(la data 25-mai-2009 Art. 115, alin. (3) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 8. din capitolul I din Ordonanta urgenta 46/2009 )

(4)Organul fiscal competent va comunica debitorului modul în care a fost efectuată stingerea datoriilor prevăzută la alin. (1), cu cel puţin 5 zile înainte de următorul termen de plată a obligaţiilor fiscale.
(la data 25-mai-2009 Art. 115, alin. (4) din titlul VIII, capitolul II modificat de Art. I, punctul 8. din capitolul I din Ordonanta urgenta 46/2009 )

 

Categorii:PRACTIC

O AFACERE ÎN REŢEA: FACEBOOK. Globalizarea informaţiei, limita intimităţii, date şi viitor cu fotografii mişcate…

24 octombrie 2011 Lasă un comentariu

DE PE INTERNET:
 
În spatele FACEBOOK se află o imensă afacere, pentru care materia primă o constituie chiar VIAŢA DVS !
Mesajul care urmează este un avertisment referitor la FACEBOOK.
Este bine să fiţi în cunoştinţă de cauză.
 
FACEBOOK  este cea mai mare reţea de „socializare” din lume, având peste 300 de milioane (in anul 2011, peste 700 de milioane) de utilizatori înregistraţi. Peste tot se tinde ca FACEBOOK să fie utilizat conform legilor locale ale fiecărei ţări, or în realitate FACEBOOK este o societate californiană care funcţionează după legislaţia Californiei (diferită chiar şi de cea americană). Aceasta înseamnă că tot ceea ce dvs plasaţi pe FACEBOOK va fi arhivat în mod LEGAL într-o bază de date enormă (fotografii, clipuri, conversaţii, discuţii, documente, texte etc.) şi păstrat acolo chiar dacă dvs le ştergeţi !
Şi, încă o dată, procedând astfel FACEBOOK este în perfectă legalitate !
De altfel, toţi utilizatorii FACEBOOK şi-au dat acordul pentru ca datele lor personale să fie înregistrate, conservate şi utilizate în orice scop. Vă surprinde? Şi dvs, înainte de a utiliza FACEBOOK vi se cere un clic pe „accept condiţiile„, şi ca de obicei nu le citiţi cu atenţie… 
Este ştiut că FACEBOOK este un site gratuit. Mă veţi întreba: de unde ia FACEBOOK banii pe care îi consumă pentru remunerarea celor angajaţi sau a colaboratorilor, pentru plata brevetelor pe care le înregistrează etc. Răspunsul este simplu: actualmente un număr foarte mare de firme cumpără dreptul de a consulta arhivele FACEBOOK, de unde pot obţine date care îi interesează. Chiar şi serviciile de apărare sau poliţia apelează la această arhivă în cursul anchetelor pe care le întreprind.
Fiţi atenţi !  Greşelile dvs de tinereţe nu trebuie să devină imposibil de şters !
Evitaţi orice fel de poze compromiţătoare (cu alcool, ţigarete, droguri, fotografii tendenţioase, intime, vulgare etc.), insulte (căci acestea pot servi ca probe în justiţie), informaţii / date personale sau private, chiar în relaţiile cu prieteni apropiaţi… „Prietenii de azi pot deveni duşmanii de mâine„. Şi toate acestea sunt valabile şi pentru documente ale prietenilor: mulţi adolescenţi pun pe FACEBOOK poze de-ale prietenilor în ideea că aceştia nu vor fi deranjaţi, chiar dacă unii sunt minori şi ar avea nevoie de acordul părinţilor…
Cereţi totdeauna consimţământul persoanei a cărei poză o postaţi pe FACEBOOK !  Nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii, nu puteţi spune în instanţă „nu am ştiut” !
 
În concluzie, folosiţi cum doriţi aceste informaţii. Cel puţin sunteţi prevenit ! De altfel, se poate pune şi întrebarea de principiu în legătură cu FACEBOOK: la ce foloseşte o asemenea exhibare a vieţii private?
Categorii:GÂND, PRESA

PARODIE AMICALĂ: ŞTIRI LA RADIO COLORS

24 octombrie 2011 Lasă un comentariu

PRIMIM DE LA EUGEN EVU:

Ştiri la radio colors

 

Lui Dumitru Hurubă

 

Mai vine un cutremur- două

Mai mor cu multe zerouri

Mai cade unul de la etaj

Mai moare câte-un geniu

Mai crapă un dictator

Se reface dictatura

Mai pică un prim-sinistru

Unii sunt în stare de ebrietate

Mulţi în stare de ebreitate

Mulţi în stare de orice

Ca să se împlinească

Ceea ce au prescris

Mai trece un cutremur

Se amână sfârşitul

Mai emigrează un milion

Se mai coace de un partid

Se mai nimereşte o mineriadă

Se mai mânăreşte un manierism

Se mai fură un Nobel cu dinamith

Dinamo pierde la Steaua

Se mai încaieră giuleştenii

Se giugulesc pe Walstreet

Din răsputeri Rasputin and Putin

Băsesc în bocfest etc etc

Unii erau în stare de ebrietate

Ceilalţi în stare de ebreitate

Ca să se împlinească

Ceea ce au prescris sexegeţii

Şi opera Maşei Futuşnik

Dar mai abitir dreptatea

Şi adevărul.

Mai crapă un dictator

Se repliază dictatura

Uraaaa !

                        Eugene Evans

 

Categorii:literature
%d blogeri au apreciat: