Arhiva

Archive for Februarie 2015

Haos şi oglinzi

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

FINAL CU FRUCT CARNIVOR

 

 

Îndrăgostit de o statuie,
la intersecţia străzilor lucrurile au o viteza constantă
în deplasarea spre haos,
în vitrine de formula unu,
fructul carnivor pregăteşte seminţe flămânde,
galbenul e o culoare potrivită,
viitorul în spatele oglinzilor,
poate începe licitaţia,
pregătiţi-vă impozitul pentru visele ce le veţi visa,
lăsaţi primăria să vopsească sensul giratoriu
si gloria,
poate începe licitaţia,
între oglinzi paralele apare individul pliabil,
în servieta diplomat,
el, îndrăgostitul de o statuie cu ochi de argint…

 

Constantin Stancu

 

 

suport_metal_sticle_bicicleta_d007

Anunțuri
Categorii:POEMUL

Eugen Evu, Cartea întâlnirilor… Literatura în simboluri consistente. Cărţile care au marcat timpul şi netimpul provinciei literare de ţinută…

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

Eugen Evu, CARTEA ÎNTÂLNIRILOR (Editura Polidava, Deva, 2008, cinci sute de pagini) ne oferă simboluri ale unor spaţii – „guri de rai” şi acte creatoare ale vieţii, apropiindu-ne de Kant şi de intuiţia spaţiului ca act creator al sensibilităţii conştiente. Invităm cititorul să o supună unui examen interior, încercînd să-şi închipuie o corespondenţă cu una din personalităţile care „sunt de faţă cu harul şi cu darul lor”: Adrian Botez, Dumitru Hurubă, George Roca, Lucian Hetco, Dr. Victor Baron de Coroianu, Adrian Păunescu, Ina Constantinescu Romulus, Vasile Iona, Ion Urda, Angelo Manitta, Lucian Gruia, Valeriu Bârgău, Ioan Evu, Horia Bădescu, Ion Scorobete, Emil Albişor, Raluca Elena Weber, Mircea Tarcea, Constantin Stancu, Dan Constantinescu Nicoară, Cristian Negureanu, Ana Maria Neag, Ruxandra Cesereanu, Denise Riley, Antonia Iliescu, Mircea Dinescu, Sigismund Duma, Teresia Bolchiş Tătaru, Andrei Zanga, Nada Pomper, Mihai Afilom, o!, şi cîţi alţi veghetori care „şi-au făcut cuib în spirala de grâu implorând secerişul!”, oameni de litere, de presă şi de artă, pentru care exprimarea prin actul creator reprezintă un modus vivendi.

 

Cartea cuprinde trei părţi/capitole distincte, o diversitate în unitate şi „e bine să o citeşti
fiind deschisă pe genunchi: are ceva de pasăre gata de zbor: Un seminar trăznit episodic”
cu/despre mercenarii turbaţi ai asupririi poporului român, dezvăluiri în premieră mondială, tele-vedenii şi tele-viziuni în capu` trebii, Nina Casian în căutarea orgasmului pierdut, un memorial al icnelilor şi frustrărilor de la comunism la consumism – lustraţie et frustraţie, stâng la replica burtologiei haşşemitice, minciuna, jaful, terorismul, sub-omenia activiştilor sociopaţi, nebunia sistemului totalitar et caetera. „CARTEA ÎNTÂLNIRILOR”, „gîndită ca un mic turn în incinta castelană a Corvinilor”, ne aminteşte de ceea ce Klages imagina o epocă pelasgică, de-o vitalitate încîntătoare, sau epoca „de o spiritualitate solară, de un caracter prin excelenţă regal”, construită nordicilor de italianul Evola. Aşadar, pentru Evu autorul, multe dimineţi au fost „Duminici de lucru”, în lucrul său „jucăuş de copil al uimirii.”

 

Citiţi CARTEA ÎNTÂLNIRILOR, veţi avea posibilitatea de „a vedea în ieri, în azi”
lumini de orizont, fixate în hotarele unor căutători de frumos. De notat modul colocvial în care gînditorul cărţii gospodăreşte „agoniseala obiectivităţii”, scutind-o astfel de ambiguitate.

 

Filosoful idealist Oswald Spengler admitea ca substrat pentru cultura unui loc un
suflet, iar modului de a se manifesta al acestui suflet, un simbol spaţial. Eugen Evu, pentru
Spengler, ar fi fost, fără îndoială, descoperitorul zorilor făgăduitoare, ar fi fost sufletul „repoetizând văzduhurile din Hermeneia cu stoluri de păsări colibri”.

 

 

 

E Evu recitand poemul Salonu cartii 2008 Evu

 

Fragment din cartea Metaoglinde, scrieri despre Eugen Evu

 

 

Categorii:CARTEA, GÂND

Meseria de martor în statul de drept. CCR şi protecţia martorilor în avalanşa corupţiei de orice fel…

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

Curtea Constituționala a României a hotărât în 26.02.2015 ca este neconstituționala excluderea de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei in cazul persoanei care are calitate de martor si care nu a comis o infracțiune grava.

Trebuie sa beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei persoanele care au calitate de martori, indiferent daca au comis o infracțiune grava sau nu, si care prin declarațiile lor furnizează informații si date cu caracter determinant in aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infracțiuni.

S-a discutat în public excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/ 2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct.1 si care a comis o infracțiune grava, iar înaintea sau in timpul urmăririi penale ori al judecații denunța si facilitează identificarea si tragerea la răspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate si a constatat ca soluția legislativa reglementata de art.19 din Legea nr.682/ 2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor, in sensul art.2 lit. a pct.1 din lege, si care nu a comis o infracțiune grava, este neconstituționala”, conform CCR.

Argumentațiile reținute in motivarea soluțiilor pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

Categorii:PRACTIC, PRESA

Bani pentru fermieri! Fă-te fermier, lasă scrisul, scrie proiecte în agricultură cu talent! Ai 50.000 euro la dispoziţie!

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

Bani pentru tinerii fermieri!
Sub-masura 6.1
Va fi disponibila incepand cu Martie 2015, se va intitula: “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.
Cei ce vor sa isi inceapa o afacere in agricultura este cresterea bugetului masurii de la aproximativ 270 milioane de euro (in perioada 2007 – 2013), la putin peste 400 milioane de euro in perioada 2014 – 2020, iar prima de instalare pentru fiecare tanar fermier va creste de la 40.000 de euro, la 50.000 de euro in 2015.
Sumele sunt nerambursabile si nu presupun vreun aport propriu la proiect.
Aceasta masura va fi accesata pe baza unui plan de afaceri, intocmit de catre tanarul fermier care s-a hotărât şi solicita prima de instalare. In functie de marimea suprafetei detinute, sau de numarul de animale aflata in gospodaria sa, acesta se va incadra pentru un ajutor financiar nerambursabil cuprins intre 15.000 de euro si 50.000 de euro.
Tanarul fermier este o persoana cu varsta de pana la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care detine competentele si calificarile profesionale adecvate si care se stabileste pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef al respectivei exploatatii.
Prima de instalare va fi achitata catre tanarul fermier in doua transe:
1. 80% din suma, imediat dupa semnarea contractului de finantare
2. 20% din suma, in momentul in care planul de afaceri prezentat este implementat, în termen de 1 an, dar nu mai tarziu de 3 ani.
Pentru implementarea planului de afaceri, tinerii fermieri au la dispozitie 3 ani.
Cei care nu isi respecta propriul Plan de Afaceri, vor suporta corectii financiare, urmand sa returneze banii primiti, in raport cu obiectivele nerealizate.
Toate cheltuielile si activitatile relevante pentru implementarea in bune conditii a Planului de afaceri aprobat, pot fi eligibile. Se va permite achizitia de teren, achizitia de animale, echipamente, utilaje, etc.
Pentru a primi prima de instalare, tinerii fermieri trebuie sa indeplineasca conditiile:
– Solicitantul detine o exploatatie agricola cu dimensiunea economica cuprinsa intre 15.000 si 50.000 euro (valoare Productie Standard).
– Solicitantul detine sau dobandeste competente sau calificari profesionale specifice pana la finalizarea proiectului.
– Solicitantul are domiciliul stabil in unitatea administrativ teritoriala pe teritoriul unde se afla exploatatia.
– Solicitantul lucreaza efectiv in agricultura si nu detine concomitent un alt loc de munca in afara unitatii teritorial-administrative in care este situata exploatatia, sau zonei limitrofe;
– Solicitantul demonstreaza, inaintea celei de-a doua transe de plata, imbunatatirea performantelor economice ale exploatatiei, prin productia proprie comercializata in procent de minim de 20% din valoarea primei transe de plata.
Principalele documente solicitate:
– documente de proprietate sau folosinta pentru exploatatia agricola (de la caz la caz, acestea pot fi pentru teren, cladiri, animale, pasari, albine, etc)
– copie a diplomei de studii
– Carte de munca sau adeverinta de la locul de munca pentru a dovedi timpul efectiv lucrat in agricultura in ultimele 12 luni inainte de instalarea pe cont propriu. Acest document poate fi inlocuit cu o declaratie pe proprie raspundere prin care solicitantul confirma ca este membru al unei familii de fermieri
– Certificate privind lipsa datoriilor fiscale sau sociale, atat pentru sediul social, cat si pentru fiecare punct de lucru inregistrat.

Categorii:PRACTIC

N. Steinhardt, remeber cu Nicolae Băciuţ

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

CUVINTE LA UN CENTENAR

N. STEINHARDT

La 29 iulie 2012, centenarul nașterii autorului “Jurnalului fericirii”.

Având șansa de a-l fi cunoscut pe N. Steinhardt, ba, mai mult, de a-mi fi acordat privilegiul de a purta un dialog epistolar, simt că este o firească datorie morală de a-l omagia pe cel pe care l-am privit, prin întreaga sa biografie, ca pe un sfânt, Sfântul Nicolae.

Nu cred că acest eveniment, “Centenarul”, trebuie limitat la o singură lună, iulie, de aceea, revista Vatra veche va ilustra pe parcursul întregului an destinul lui N. Steinhardt.
Am început, în revista Vatra veche 2/2012 cu un dialog în care, pentru prima oară părintele N. Steinhardt a răspuns la o întrebare despre cum a cunoscut iubirea. „Singur Nicolae Băciuţ, în micul, dar interesantul său volum de convorbiri cu N. Steinhardt, Între lumi (1994), îndrăzneşte să-i pună discretului eseist si călugăr (cum altfel se cuvine să fie un călugăr dacă nu discret, reușind să înăbușe în sine cele lumești?) cea mai indiscretă întrebare care i-a fost pusă vreodată în public: “ – Aţi iubit? Aţi fost iubit de – iată, am reţineri, sfiiciune, mi se pare că e impudic să pun o astfel de întrebare – o femeie?”(România literară).

Născut la 29 iulie, 1912, în Pantelimon, lângă București.

În anii săi de liceu, la “Spiru Haret” mai studiau si Constantin Noica, Mircea Eliade, Arsavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu.
Absolvent cu licenţă în Drept si Litere la Universitatea din București, în 1934, îsi ia doctoratul în Drept constituţional în 1936.

Debutează în 1934, cu pseudonimul Antisthius, „Îngenul… tinerilor”, Editura Cultura Poporului, București.

După doi ani de călătorii în Europa Occidentală (1937-1939) lucrează ca redactor la „Revista Fundaţiilor Regale“.

În ianuarie 1959, refuzând presiunile Securităţii de a fi folosit ca martor al acuzării împotriva lui Constantin Noica, e introdus în „lotul“ filosofului (si al prietenilor comuni) si este condamnat la 13 ani muncă silnică pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale“.

La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl botează întru Hristos (el fiind evreu), nas de botez fiind Emanuel Vidrascu (coleg de lot, fost sef de cabinet al mareșalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoţi catolici, doi preoţi uniţi si unul protestant, „spre a da botezului un caracter ecumenic “.

Îndată după eliberare, în august 1964, la schitul bucureștean Darvari îsi desăvârseste taina botezului prin ungere cu mir si primirea sfintei împărtășanii.

Refuză, cu rigidă intransigenţă, „orice fel de colaborare cu comunismul“ si e încărcător-descărcător pe un camion de „Alimentara”, până când este grav rănit în urma unui accident de circulaţie (1968). Este spitalizat la „Pantelimon“ până în martie 1969. La insistenţele prietenilor (Paleologu, Noica s.a.) reintră în viaţa literară prin traduceri, medalioane, mici eseuri publicate în „Secolul 20“, „Viaţa Românească“ etc.
La 16 august 1980, este călugărit de I.P.S. Teofil Herineanu, arhiepiscopul Clujului, rămânând la Mănăstirea Rohia.

 

La 30 martie 1989, moare la spitalul din Baia Mare.
*
…gestul meu de recunoștință pentru tot ceea ce a însemnat N. Steinhardt – omul si opera – în viaţa mea.
NICOLAE BĂCIUŢ

4 iulie 2012

 

Coperta_Poemul, Nicolae Baciut, Dacia

Categorii:literature

DISCOBOLUL, O REVISTĂ CARE DINAMIZEAZĂ ISTORIA LITERARĂ. Redactor şef: Aurel Pantea. Secretar de redacţie: Gabriela Chiciudean. Redactor: Cornel Nistea. Redactor: Mircea Stâncel. Poezia, proza, istoria literară, piaţa cărţilor, scriitori cu pasiune, OPERA OMNIA, memorii, Gala poeziei române contemporane, Colocviile romanului românesc contemporan, cultura în cetate. Revistă susţinută de Consiliul Judeţean Alba, apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România…

28 Februarie 2015 Lasă un comentariu

Această prezentare necesită JavaScript.

Categorii:REVISTA

Transfigurare în poezia lui Constantin Stancu. Brusc, Dumnezeu trimite iarba să acopere nimicurile zilei…

26 Februarie 2015 Lasă un comentariu

Constantin Stancu: Etemenanki (Ultima săptămână), Sibiu, Editura „CronoLogia”, 2014, 64 p.

 

 

Perceput ca un poet religios profund (Lőrinczi Francisc-Mihai), Constantin Stancu pare a fi un autor nedreptăţit de critica selectivă.
Numele său este ignorat de dicţionarele literare cu pretenţii exhaustive (Dicţionarul general al literaturii române, Dicţionarul biografic al literaturii române, Dicţionarul scriitorilor români de azi) şi sintezele literare din ultimii ani, acelea cu aplecare programatică asupra scriitorilor neglijaţi de critica de întâmpinare, cum este excelenta cercetare Literatura română. Dicţionarul autorilor români contemporani (Editura „Arial”, 2013) realizată, cu multă acribie bibliografică, de Alina Kristinka. O situaţie paradoxală (dar nu unică), dacă se are în vedere că bibliografia de autor a lui Constantin Stancu însumează peste 20 de titluri: poezie, proză, eseistică (unele în „format clasic”, altele doar pe suport electronic), iar scriitorul (ca membru al Filialei Alba Iulia a Uniunii Scriitorilor din România) este activ implicat în viaţa literară şi culturală a zonei: redactor al revistelor „Nova Provincia Corvina” şi „Contraatac” şi colaborator permanent la reviste transilvănene de prestigiu: „Discobolul”, „Vatra Veche”, „Ardealul Literar şi Artistic” şi altele, după cum reiese şi din bogatul aparat critic, aşezat de autor la finalul cărţii Etemenanki (Ultima săptămână).
Un titlu ce se cere decodificat nu atât prin asociere cu celebrul zigurat mesopotanian dedicat zeului Marduk (sec.VI, în. Hr.), ci în sensul mai larg (chiar decât acela specificat în nota de subsol a poeziei introductive, Câteva cuvinte – p. 5) al cuvântului (Templul Creării Cerului şi Pământului – v. DEX-ul) preluat din sumeriană.
O accepţiune capabilă să aproximeze „ars poetica” lui Constantin Stancu: „Poezia lui Constantin Stancu are drept strat semnificativ şi generativ bazal, transfigurarea (s.n.), în accepţiunea biblică, nou testamentară, a termenului. Lumea, în întregul ei, de la minerale
la fiinţele vii, de la orizont la celălalt şi de la cer la pământ (s.n.) este… altfel decât pare a fi… continuând să fie, pentru simţuri, afect şi raţiune, ceea ce este ea în aparenţă” (Eugen Dorcescu, în „Reflex”, nr. 1-6/ 2010). Iată, aşadar, o posibilă „cheie” pentru citirea corectă a poemului de mai largă întindere care dă subtitlul cărţii : Ultima săptămână, p. 12-17. Discursul liric, deşi alimentat de câteva motive din Noul Testament (parabola smochinului,
Cina cea de taină, dramaticul – ca În Grădina Ghetsimani a lui V. Voiculescu – presentiment al morţii, Învierea etc.) se constituie,în final, într-o revelaţie a condiţiei poetului : „Poetul/ aruncăsubstanţe/ în dreapta cuvintelor şi/ pregăteşte jarul…” (op.cit., p. 17).
O manieră (din păcate, pândită uneori de calofilie) care face diferenţa între Constantin Stancu şi alţi autori contemporani de poezie religioasă: Paul Aretzu, Daniel Pişcu (cu acele excepţionalepoeme în proză din Piaţa Sfatului, Editura „Fundaţia Culturală – Ideea Europeană”, 2011), Ioan Pintea sau Florin Caragiu, Zorica Laţcu Teodosia, Mihaela Doina Vlasin etc. Şi sunt destule poezii (Calendare imperfecte – p. 19, Câteva cuvinte – p. 21, Statuile plâng cu sfinţi – p. 50 ş.a.) capabile să susţină observaţia, dar mai importantă
este constatarea ca Entemenanki. Ultima săptămână oferă cititorului şi posibilitatea să ia act despre o diversificare a registrelor de expresie ale poeziei lui Constantin Stancu. De la poemele în care autorul manifestă preocuparea (postmodernă?!) pentru revelarea raportului dintre autor şi text („…vocalele au dinţi,/ consoaneleghiare,/ zicerea înghite nezicerea” – Umbra Scribului, p. 27 ;„scrie într-o vreme când nimeni nu citeşte” – Orbirea, p. 43) la textele dedicate unor prieteni: Bicicleta lui Picasso şi Uşi de sânge (lui Aurel Pantea), Ritual (lui Cornel Nistea), Amprenta (lui Marian Drăghici). Un poem cu totul remarcabil este Gura ierbii: „Brusc,Dumnezeu trimite iarba/ să acopere nimicurile zilei:/ piroanele, trestia subţire/ picăturile de sânge/ ştergarul alb/ lemnul din care se fac mereu cruci şi/ juguri pentru animale…/ …şi iarba este atât de fragedă/ pentru că nu-i pasă de noi,/ suntem muritori în uniforme de aer,/ ea se înalţă spre cer nemuritoare şi/ duce ficatul nostru în gura ei verde…” (p. 26).

 

Lăcrămioara Stoe

 

Revista „Astra” nr. 3-4/2014- Braşov, p. 41

 

Etemin 1

Categorii:CARTEA, NOTE LITERARE
%d blogeri au apreciat asta: