Arhiva

Archive for octombrie 2019

Țara Hațegului – Folclor literar: „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”, de Raul Constantinescu

29 octombrie 2019 Lasă un comentariu

 

Țara  Hațegului

Cronica literară –  Constantin Stancu:  Raul Constantinescu, „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”,  Editura SAECULUM  I. O., București, 2017

Deschideri de orizont: Folclorul din Țara Hațegului, un Ardeal în miniatură

 

Raul Constantinescu a lucrat peste 47 ani la antologia de folclor „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”*, culegere monografică de succes. A cules, a ascultat, a analizat, a colaborat cu multe persoane, a cercetat, a dat direcții noi într-un domeniu cultural interesant și profund. Ajuns la vârsta maturității, scriitorul se poate bucura de această carte de excepție, dintr-o zonă de excepție. Poet profund, ancorat în cultura serioasă, durabilă și cu mesaj, cunoscător al literaturii de azi și dintotdeauna, bazându-se pe valori solide și pe certitudini, el ne oferă un eveniment special, o lectură dinamică prin viața oamenilor din Țara Hațegului. Nume importante ale culturii s-au aplecat asupra acestui areal: Aron Denușianu, B.P. Hasdeu, Romulus Vuia, Ovid Densusianu, Bela Bartok, Nicolae Densușianu, Ion Pop-Reteganu, însă Raul Constantinescu a reactualizat un domeniu dinamic, a reușit să-și concentreze eforturile într-o direcție concretă, realizarea sa fiind una emoționantă și în concordanță cu istoria, viața și miracolele din Țara Hațegului.

Cum singur afirmă, lucrarea începe cu Deschidere de orizont, prezentându-ne Țara Hațegului în toată complexitatea ei. O zonă conservatoare străbătută de influențe venind din mai multe direcții, din Banat, din Oltenia, dinspre Sibiu, o zonă înconjurată de munți, o cetate naturală. Influențele au marcat viața oamenilor și asta se poate constata din cuprinsul cărții. Munții Retezat, Munții Șurianu, Munții Poiana Ruscă, Munții Țarcului, metereze și mesaje pentru cei din loc și pentru cei care doreau să vină aici. Sunt curente, sunt paliere istorice, de la vechile culturi ale omului primitiv la cultura precreștină sau cultura creștină, de la omul stăpânit de frici la omul care a convertit frica în poezie, muzică, strigăt, colind, poveste cu ieșire la cer.

Monografia prezentă este bine consolidată prin organizarea materialului, prin explicațiile date, prin analizele pertinente, prin legăturile cu operele anterioare din domeniu, prin dragostea autorului pentru oamenii locului.

Raul Constantinescu a adus mulțumiri celor care l-au ajutat să realizeze această carte, de la oamenii simpli și pasionați din Țara Hațegului, oameni pe care i-a cunoscut și i-a prețuit, mulți la număr, la profesori de liceu sau școală generală, apoi domului profesor universitar dr. Ion Cuceu din cadrul UBB Cluj-Napoca, structurilor de specialitate din Academia Română, profesorului dr. Ionel Oprișan, directorul Editurii Saeculum I.O. București.

Autorul precizează că munca sa a fost una asiduă și că s-a străduit să selecteze texte de folclor literar originale prin care pronunțarea specifică a graiului hațegan s-a păstrat cu multă acuratețe, cuvintele având sonoritatea din locul acesta mirific. Cine trăiește în această zonă va recunoaște în conținutul monografiei specificul zonei și se va recunoaște cu bucurie. Cartea are un motto mai lung, textele preluate din Ion Pop-Reteganul și Ovid Densușianu ne aduc astfel argumente pertinente în ce privește lumea în care este invitat cititorul să plonjeze cu entuziasm. Câteva note biobibliografice ne prezintă pe Raul Constantinescu ca profesor, omul care a fost activ în Țara Hațegului și este activ, a colaborat cu poezii originale, traduceri, eseuri și culegeri de folclor la importante reviste de cultură din țară, a publicat opt volume de versuri și a fost prezent în domeniul cultural din zonă. A influențat multe persoane și i-a îndrumat spre domeniul culturii prin activitatea de profesor sau de poet. De remarcat că în postfața monografiei, fostul elev al autorului, conf. univ. dr. George Ardeleanu de la Facultatea de Litere, Universitatea București, are cuvinte de apreciere pentru prezenta antologie de folclor: „Ceea ce fascinează, fie și la o <<repede ochire>> asupra corpusurilor de texte incluse în volumul de față, dincolo de diversitatea tematică, motivică, simbolică ori stilistică, sunt multiplele interferențe culturale care caracterizează patrimoniul spiritual al Țării Hațegului, imaginea de palimpsest creat prin suprapunerea diverselor straturi de culturi și civilizații succesive, contaminările tematico-simbolice și poetice, care vin, în opinia autorului, din preistorie până în prezent” (p. 468).

În prefața lucrării, prof. univ. dr. Ion Cuceu (Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca/ Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române) reține: „Colindele din Hațeg, cum bine a intuit autorul acestei monografii etnologice zonale, sunt larg cuprinzătoare motivic și se disting față de cele din alte vetre ale colindatului tradițional prin densitatea și profunzimea aderenței la stratul precreștin peste care s-au suprapus mai multe rânduri de influențe creștine, de <<vârste>> și <<consistențe diferite>>. Raul Constantinescu le-a ales atent și a reliefat consubstanțialitatea lor cu temele mari ale creștinismului cosmic, le-a pus în valoare mai bine decât alți cercetătorii anteriori, cu aceeași ardoare și stăruință ca marele filolog antecesor Ovid Densușianu sau ilustrul antropogeograf Ion Conea” (p. 11).

Volumul are inserate mai multe fotografii, hărți, comentarii, un rezumat pertinent, un glosar, indice de localități, indice de interlocutori, de culegători, note, observații și explicații, o bogată bibliografie. În mod evident, autorul a lucrat și a avut multiple relații spirituale cu foarte mulți oameni ai Țării Hațegului, pe care i-a cunoscut, ascultat, i-a încurajat, prestând o muncă dificilă dar și plină de satisfacții și bucurii. În rezumatul monografiei, Rau Constantinescu ne prezintă pe scurt această lucrare, o face cu multă rigoare, cu atenție, punând accent pe domeniile importante ale folclorului din Țara Hațegului. Sumarul este redat și în limba engleză pentru a introduce pe cititorul străin în universul de excepție din zona vizată.

Deschiderea de orizont în tărâmul folclorului din Țara Hațegului ne dezvăluie spiritualitatea oamenilor în timp și spațiu, dinamica și interferențele etnolingvistice străvechi și conservatoare, precum și tradițiile și obiceiurile permanente păstrate de oamenii din acest ținut mirific. După ce receptorul interesat a intrat în lumea aceasta, el va descoperi tradiții, eresuri, obiceiuri din fiecare anotimp, de la ritualuri de invocarea ploii la șezători, apoi colinde diverse și complexe și claca din satele locului, la ritualuri folclorice profunde cu ocazia diverselor sărbători legate de tradițiile creștine. Autorul analizează nedeile din Țara Hațegului, momentele importante din viața locuitorilor așa cum au rămas imprimate în mintea acestora, descântecele și practicile magice, apoi lirica populară – doinele, cântecele, strigăturile etc. Raul Constantinescu este atent cu epica populară, punând accentul pe balade diferite, pe epica populară în proză, abordând ghicitorile, proverbele și zicătorile, folclorul copiilor, jocurile de cuvinte, glumele, batjocurile, vorbele de rușine, exercițiile de pronunțare. Analiza este detaliată, autorul pătrunde în stratul spiritual al oamenilor din Țara Hațegului, de la naștere, căsătorie și până la moarte. Este o analiză intimă a vieții așa cum s-a manifestat în mod direct pe acest pământ. O călătorie prin viața oamenilor reali și dedicați.

Strigarea peste sat (primăvara) este o formă de judecată populară necesară într-o colectivitate rurală, când se fac focuri pe dealuri ca semn de început și lumină, se dau drumul la vale a mai multor roți înfășurate cu paie aprinse, luminând satul. Este un bilanț al vieții în sat. „Ca la o adevărată judecată a satului sunt strigate toate fetele și nevestele din sat, fiind luate în râs defectele și viciile acestora în diferite feluri de batjocuri la adresa lor, apoi se iau în râs gospodarii bețivi, mincinoși, leneși, lăudăroși, zgârciți, făloși etc., având ca scop îndreptarea năravurilor rele. Când sfârșesc, coboară noaptea în sat și deschid porțile unor fete cu comportări nepotrivite, sau le scot din țâțâni și le ascund prin apropiere. Dimineața tot satul vede și râde” (p. 37, Varianta Ștei, Inf. Bogdan Iustin).

Mai reținem, din viața oamenilor din Țara Hațegului, momentul nedeii. O perioadă specială din viața comunității, o practică veche, o sărbătoare tradițională, iar, o dată cu creștinismul, este sărbătorită împreună cu hramul bisericii din localitatea respectivă. În vechime, zeii erau celebrați pe înălțimile munților, locuri considerate sacre. În Țara Hațegului, unele nedei durau o săptămână. În Munții Țarcului există un vârf cu denumirea Nedeia (2150 m), locul unde satele apropiate își țineau evenimentul. Familiile se pregăteau cu pasiune pentru sărbătoare, făceau curățenie în ogradă, înnoiau casele, își cumpărau haine noi, asigurau alimentele și băuturile necesare, așteptau să sosească neamurile, prietenii, musafirii, toți fiind primiți cu bucurie de gazda care se implicase în sărbătoarea satului. O colectivitate se strângea la masa specială organizată cu ocazia nedeii, legăturile interumane se consolidau, viața era vie, oamenii se puteau privi în ochi, se cânta, se juca (dansa), o relație specială se refăcea sub semnul ospitalității sincere, marcând unitatea spirituală a oamenilor din aceste locuri (p. p. 197- 198).

Cântecele satirice au amprenta sincerității și voioșiei:

”- Și tu ești cam rău din fire/ Și nu ești harnic la iubire,/ Că de-ai fi o floare aleasă,/ Te-aș pune seara-n fereastră,/ Dar ești floarea spinelui/ Și inima câinelui” (Cântece satirice, Inf. Murar Sânziana, Cârnești, 74 ani în 1986, n. 1912).

Raul Constantinescu notează în rezumatul lucrării sale: „În ansamblu, antologia monografică <<Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului>> / `Ancient Traditions and Folkloric Creations from Hațeg County`/ valorifică bogata moștenire literară populară din această străveche vatră de cultură și civilizație românească, prezentând obiceiurile tradiționale de peste an, acordând o atenție specială bogăției și varietății colindelor din satele hațegane, momentele importante din viața omului, relevând accentuarea valorii etice constructive profund umane care le amprentează și care este evidentă și din creațiile poeziei populare lirice și epice bogate, specifice acestui inestimabil areal spiritual cu certă valoare literară, estetică și documentar-istorică” (p. 466).

Despre Țara Hațegului, Ion Pop-Reteganul are cuvinte speciale: „Frumos este Ardealul peste măsură, dar în el mai frumos este tocmai acest colț care din vechi și până astăzi se cheamă așa: Țara Hațegului…, că, deși e mică Țara Hațegului ea întrunește în sine tot ce Ardealul are mai bun și mai frumos; Țara Hațegului se poate numi cu drept cuvânt un Ardeal în miniatură” (Motto, p. 9).

Constantin Stancu

Mai 2017

*Raul Constantinescu, „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”, culegere monografică, 512 pagini, București: Editura Saeculum I.O., 2017, Colecția Mythos.

 

Categorii:CARTEA, CRONICĂ, HAŢEG

CULTURA LA ROMÂNI… O investiție cam… scumpă…

27 octombrie 2019 Lasă un comentariu

Peste 60% dintre români n-au trecut în ultimul an pe la cinematograf. Urmăresc, în schimb, filme la televizor. Iar serialele, știrile și alte emisiuni televizate înseamnă cultură.

Mai bine de jumătate dintre români recunosc că n-au participat la niciun eveniment cultural în ultimele 12 luni, dar se laudă că ascultă muzică și emisiuni culturale la radio. În fiecare zi.

Consumul cultural se reflectă cel mai bine în serviciile plătite. Iar anul trecut, românii au alocat, în medie, doar 2,4% din venituri, în timp ce media europeană este de 3%.

Românii merg din ce în ce mai puțin și la teatru. Numărul spectatorilor a scăzut cu 4 procente din 2014.

Barometrul Cultural mai arată că românii au fost dezinteresați și de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri. Jumătate dintre ei au declarat că n-au participat niciodată la manifestările dedicate Zilei Naționale, iar 33% au preferat să urmărească evenimentele la televizor.

CONSUM CULTURAL 2018

61% n-au fost niciodată la cinematograf

79% urmăresc filme şi emisiuni la televizor

56% n-au participat la niciun eveniment cultural

56% ascultă muzică la radio

17% au mers la bibilotecă să împrumute cărţi

33% au mers la teatru

50% n-au participat la evenimentele dedicate Zilei Naţionale a României

33% au urmărit paradele militare de 1 Decembrie la televizor

SURSĂ: INCFC

 

Categorii:PRESA, SEMNAL

Constantin Stancu – Migranți fără bagaje… Lumea în mișcare, povestea care ne afectează

19 octombrie 2019 Lasă un comentariu

 

Comenzi la Editura Limes

 

Acțiunea romanului se referă la viața unor oameni dintr-o fostă localitate monoindustrială după ce societatea comercială, aparținând în principal statului, având capital majoritar de stat, a dat faliment și a fost lichidată. Viața își urmează cursul fără prezența mastodontului industrial. Acțiunea continuă narațiunea din romanul Vadul Ars, publicat anterior.

Localitatea unde se petrece bună parte din acțiune este Vadu Ars.

Vadul ars reprezintă o licență literară, istorică, socială, cu impact asupra vremii de tranziție prin care trec personajele cărții.

Personajele principale ale cărții sunt oameni obișnuiți aflați sub aripa destinului, umbriți de energii nebănuite.

Acțiunea din Vadu Ars redă cauzele pentru care migrează oamenii din orașele mici, foste monoindustriale și devenite libere (?). Cauzele fac parte integrantă din fenomenul migrației.

În astfel de zone oamenii nu pot face afaceri pentru a trăi, acestea sunt capturate imediat de patronii care domină locul. Ana Nor, un personaj central în roman, are toate condițiile să se realizeze, dar nu o poate face.

Pe de altă parte, omul a devenit marfă pentru alt om, cu încălcarea dreptului divin. Prostituata este marcată de clanurile care o controlează prin tatuajul aplicat, la fel ca la animale. În pădurile de lângă Vadu Ars oamenii sunt legați cu lanțuri și puși la muncă forțată. Angajații din localitate sunt legați de forțele economice de locul unde trăiesc, la fel ca în sclavagism, nu au altă soartă. Patronul îi controlează prin diverse metode, ei nu mai au timp de familie, cultură, activism civic, biserică etc. Fenomenul „biserici goale” apare și la noi.

„Plicul cu bani” este semnul puterii pentru cei care sunt în control prin forțele economice! La primărie politicienii se luptă la propriu pentru putere. Poliția nu mai are autoritate, Margareta, un alt personaj interesant, confiscă uniforma polițistului într-un exces de veselie și exuberanță etc.

Multele fapte și acțiuni reflectă vremurile pe care le trăim. Pe unitatea de timp oamenii suportă evenimente peste puterile lor de asimilare, oamenii sunt sufocați de ritmul vieții. Romancierul trebuie să reflecte această tendință a vremii. Migrația este o consecință a stilului de viață pe care-l trăiesc în unele zone ale țării oamenii. În 10-12 orașe mari din țară sunt condiții ca persoanele să nu migreze, dar e puțin raportat la numărul total al populației.

Dinamica din roman este preluată din teologie, acolo se analizează firul roșu al istoriei unui popor. Profeții descriu țara lor (Israel și Iuda) pentru a arăta de ce Dumnezeu îi va duce în Babilon etc.

Migrația este prezentă de-a lungul istoriei din motive economice și de resurse. Aceasta a afectat mintea oamenilor de-a lungul timpului. În vechime se practica pe larg canibalismul, sugerat în prezent de unii sociologi, motivat de faptul că în etapa următoare va urma o criză a alimentației și a apei. Dar migrația, în principal, afectează și mintea oamenilor prin stilul de viață, astfel că aceștia își pierd identitatea inițială, dobândesc o alta datorită efectelor produse de context.

În diaspora românii se înțeleg mai bine ca în patrie, se ajută, se încurajează.

Personajele creionează fenomenul migrației, atât în afara țării cât și în țară.

Ana Nor, fost avocat, migrant în Europa, femeie în căutarea unei vetre, bun tehnocrat, marcată de dispariția fostului prieten Ilie Talan, moartea lui suspectă nu a fost lămurită complet niciodată.

Gigi Zugravu, parlamentar, om de inițiativă, tată lui Bill Zugravu, cel care dă impuls politic vieții din localitate.

Bill Zugravu, artist profesionist, cântă la diferite evenimente organizate de partide, primării, oameni cu stare, un fel de hipster, personaj în căutarea fericirii, formând opoziția la lucrurile convenționale, cu potențial în realizarea unor lucruri mari, îndrăgostit de Margareta.

Ioan Jude, practician în insolvență, economist, fost jurnalist, implicat în viața economică a localității, cunoscător al tendințelor din politica locală, iubitor de cultură și istorie.

Ion Ardelean, fost director al combinatului din localitate, devenit important om de afaceri în domeniul agriculturii și comerțului cu produse agricole, cu potențial politic real în vremuri de tranziție, dispus să joace tare în zona socială.

Margareta, o tânără veselă, angajată la firma „Diversum” din Vadu Ars, mereu în căutarea fericirii normale într-o lume anormală.

Moise Buzatu, om de afaceri din localitate, implicat în viața socială, cu resurse de toate felurile, creator de locuri de muncă și tristeți, dovada vie că oamenii de afaceri români pot dinamiza viața dintr-o localitate de provincie.

Toma Bucur, profesor, autor de romane de aventuri vândute în străinătate, prietenul Anei Nor, om în căutarea fericirii și a cunoașterii prin aventura în lumi aflate în mișcare.

Radu Costin, pensionar, fost profesor, cunoscător al culturii și istoriei locale, păstrător al tainelor din Vadu Ars.

Ioan Hora, animatorului unui centru creștin, teolog, om în edificarea unei comunități utopice, specifice societăților marcate de cultura occidentală.

 

Migranți – oameni/ animale care migrează (conform Dexonline).

 

SALONUL HUNEDOREAN AL CĂRȚII – Deva, 16-19 octombrie 2019. Cărți, edituri, scriitori, cititori, bibliotecari, critici profesioniști și critici de ocazie, povestea zilelor de astăzi… Programul evenimentelor pe larg

14 octombrie 2019 Lasă un comentariu

 

PROGRAMUL EVENIMENTELOR:

https://www.bibliotecadeva.ro/evenim/viitoare/salon/salon/salon.html

Domnul Nicolae Manolescu prezintă lista canonică a romanului românesc… Argumente, motivații, cărți, aventura literaturii în ultimii 500 de ani, criticul și romancierul. Politică și literatură în narațiunile celor o sută de ani… Alba Iulia, 10.10.2019, puțin după ora 10

11 octombrie 2019 Lasă un comentariu

Date despre lista canonică:

https://uniuneascriitorilor.ro/2019-02-01-o-lista-canonica-a-literaturii-romane-proza-si-poezia-1918-2018

 

30 de critici, cronicari și istorici literari (Livius Ciocârlie, Gabriel Coșoveanu, Liana Cozea, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Victor Cubleșan, Mircea A. Diaconu, Gabriel Dimisianu, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Dan Gulea, Ioan Holban, Adrian Lesenciuc, Cristian Livescu, Nicolae Manolescu, Marius Miheț, Angelo Mitchievici, George Neagoe, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Irina Petraș, Vasile Popovici, Ilie Rad, Adrian G. Romila, Vasile Spiridon, Lucian-Vasile Szabo, Alex. Ștefănescu, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, Mihai Zamfir) au acceptat invitația revistei România literară de a aleage 100 de cărți de proză românească (y compris volume de memorialistică și jurnale), apărute într-un secol (1918-2018), pe care le consideră cele mai valoroase și reprezentative.

Unii dintre respondenți au nominalizat mai puțin de 100 de titluri, după cum au fost și câțiva care au depășit cu alegerile lor numărul fixat, 100. Au fost menționate extrem de multe titluri – 676 (paleta preferințelor se dovedește a fi, așadar, foarte largă!…). Dintre acestea însă, 360 de titluri, aproape jumătate, apar doar o singură dată pe listele criticilor. Fondul principal care ne interesează, și anume cele 100 de titluri care constituie propunerea noastră de listă canonică, e format din opere care au primit între maximum 30 de nominalizări și minimum 7 nominalizări.

Video:

https://www.facebook.com/watchparty/484855368781677/?entry_source=CTA_CREATION_DIALOG

Categorii:EVENIMENT

Revista „Boema”, nr. 128 (10)/2019. Semnal, sumar, redacția, lecturi, teme literare, cărți cu detentăă

11 octombrie 2019 Lasă un comentariu

Categorii:REVISTA, SEMNAL

„RAFTUL AMERICAN” (AMERICAN SHELF) LA DEVA… CĂRȚILE CARE NE-AU CUCERIT ÎN 3 OCTOMBRIE 2019


Categorii:EVENIMENT
%d blogeri au apreciat asta: