Archive

Posts Tagged ‘PORTRET’

OAMENI DIN ŢARA HAŢEGULUI – PORTRET PROPUS DE EUGEN EVU


Valori din Ţara Haţegului

SIGISMUND DUMA:
RESURSELE CRUSTALE MONDIALE
EDITURA PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, 2008

Moto:
Iar ca sentiment un cristal…
Odysseas Elitis

Impetuos şi laborios, profesorul universitar Sigismund Duma, decanul Facultăţii de Ecologie Traian din Deva-Hunedoara, continuă cu acest masiv tratat opera unui cercetător şi a unui filosof practician, cum l-am denumit într-o altă consemnare. Amintind două anterioare opere, „Geo-ecologie” (Editura Dacia -2005 -520 pagini) şi „Resursele şi mediul” (Editura Universitară Bucureşti, 2006, 550 pagini) – Sigismund Duma etalează o inepuizabilă, crescândă, uluitoare, vastă şi vizionară Panoramă a Tezaurului mondial de resurse crustale. Uneori, lectura ne induce parcă o vrajă a „magiei cunoaşterii” modern-sacerdotale, dacă vreţi „alchimistice”, în mod sigur revelatorii şi în dimensiunea cunoaşterii esoterice, dar şi metafizice aduse în spectrul cartezian. Ca operă ştiinţifică, lucrarea se împlineşte implicit epopeic – poematic – rod al unui geniu de plurisemiotician.
A glossa fenomenologic şi a conspecta de o asemenea amploare şi exigenţă, este semnul unei uriaşe şi chiar vizionare – global, ( multidisciplinar) – energii creative, nimbate de patosul unei conştiinţe demne de preţuit şi cunoscut. Cele peste trei decenii de când Sigi mă onorează cu prietenia şi preţuirea sa pentru scrisul meu, mă onorează şi reîntâlnirile mele cu D-sa, îmi redau mereu acel sentiment stimulativ, de „ student” colocvial, care îl ascultă pe Erudit.
Îmi repetă mereu „ tu, Eugene, eşti un om bogat”, prin talentul tău” …Ceea ce gândesc şi eu despre omul şi savantul care este.
Dl profesor este un mare model al omului ce se implică nu doar prin operă şi lucrul la catedră, simpozioane, managemenetul universtar,etc., dar şi prin comportamentul de cetăţean- practician, de om al Cetăţii. Rar am cunoscut o memorie vie – enciclopedică – a istoriei noastre, îndeosebi a Transilvaniei multiseculare. Aş adăuga că descendenţa din familii ale nobleţei autentice, poate oricând să-l aştearnă pe scrisul epic, impregnat de memorialistică, el având şarmul narativ al povestaşului ardelean…

Ca şi în precedentele tomuri, primite şi elogiate în mediile universitare din ţară şi din lume, şi prin cartea cristalelor, acest prodigios om de ştiinţă ne dăruie o extraordinară comoară de cunoaştere a zonelor tulburătoare şi sub imperativul superior al problemelor vitale pentru umanitatea actuală: salvarea resurselor energetice terestre, inestimabile însă şi acestea cândva epuizabile, în sensul cunoaşterii lor estimative şi a valorificării în folosul omenirii. Dealtfel, opera profesorului este accesată şi referenţiată în mediile universitare din întrega lume.

Consideraţiile ştiinţifice ale autorului, paralele celor strict tehnico-economice sunt de virtuozitate şi relevă o mare conştiinţă ecologică românească – corelată splendid şi interconectată generos – clarvizionar, la cea mondială. Domeniul resurselor crustale energetice, al celor minerale, precum şi rocilor utile, pietrelor preţioase este impecabil actualizat, glossat şi comentat din perspectiva unui hiper – lucid om de ştiinţă – dar şi rar comparabil simţitor al vastei problematici abordate sistematic şi coerent. Departe de o atitudine panicard-alarmistă, profesorul Sigismund Duma este în ascendenţă port-drapelul unei idei generice-directoare de înaltă nobleţe şi responsabilitate empatică: cea a Condiţiei Umane vis-a-vis de natură, de ambient, de paradeigma terestră actuală şi imediat viitoare in genere.

Întregul travaliu elaborativ al lui Sigismund Duma este focalizat inclusiv filosofic, cu o specială propensiune spre patosul avocatului culturii şi civilizaţiei într-un cosmos vizionat şi resimţit ca entitate omniprezentă în misterul providenţei, a Inteligenţei ubicue în ecuaţia eco-interconectiunii Viului activ. Cumva profesorul îşi etalează viziunea globală aidoma unui gigantic Cristal cu infinite faţete şi oglindiri mirifice: este clarviziunea minţii incorporate ca principiu ordonator subtil de profunzime – dar şi reflectat în cerul Cunoaşterii şi Existenţei în Acord armonic – simfonic cu regnurile: prin ceea că Omul însuşi este zidit liber şi paradoxal captiv în CRIST-a-LOGOSUL LUMII prin lumina soarelui, dar şi a cugetului: unul deopotrivă sinergetic şi dramatic… energofagic!

Problema – axiologic redefinind – este, conchidem, Mensura: vechiul deziderat / Sentinţă de la Delfi – Meden Agan, nimic fără măsură. In extenso. Evident, translaţia depăşeşte limita esoterică şi face re-ligio (legătura rezonantă) cu echilibrul universal.

Tratatul este precedat de scurte sumare în engleză şi franceză, evident el fiind destinat bibliotecilor universitare cu predilecţie utilitară. Ireproşabil ilustrată, conţinând hărţi ale zăcămintelor şi arealelor de pe tot globul ale uriaşelor resurse crustale, cartea întregeşte o operă ultra – necesară generaţiilor nou – venite, întru conştientizarea şi implicarea activă, performantă, în domeniul acesta vast, care priveşte în fond însăşi supravieţuirea umană şi conştientizarea lumii asupra marilor teme pe care le confruntă în istorie şi în devenirea spirituală a Umanului. Oricare dintre marile depozite culturale din lume merită a se instrumenta cu o atare contribuţie. Îmi permit să exclam- suspinând – la această carte versul lui Odysseas Elytis: „Iar ca sentiment – un cristal”.

Categorii:literature Etichete:

MANITTA

18 Decembrie 2009 Lasă un comentariu

Accad. Angelo MANITTA
Cenuşa Păsării Phoenix

Autorul, după ce s-a împrietenit cu Amedeo Moretti, un coleg venit din Nord pentru a se stabili în Sicilia, află că prietenul este toxicodependent. Moretti, întotdeauna afişându-se ca o persoană normală şi corectă, chiar dacă puţin contracurent, în confirmarea cuvintelor sale prezintă natarţia sub forma unui jurnal privat, în care povesteste dificilul proces de recuperare. Profunzimea psihologică a scrisului naşte din partea autorului propunerea de publicare, pe care prietenul o acceptă.
Amedeo Moretti (romanul are un eu narator) este un om în cu o casatorie aparent fericită, dar are o amantă, Ilaria, cu care deseori se drogheaza. Când soţia, Mariangela, descoperă acea traumatică situaţie, face tot posibilul ca soţul să se dezintoxice, reuşind să o implice chiar şi pe Ilaria.
Situaţia iniţială e aceea a unui om care şi-a pierdut complet memoria. Nu îşi aminteşte nici măcar propriul nume şi nici numele de familie. După ultima doză de heroină, vrând să iasă din acel tunel, Amedeo este invitat de cele două femei să-şi recupereze propria personalitate prin redactarea unui jurnal. Primele amintiri sunt fragmente, incoerente, apoi încetul cu încetul devin mai raţionale. A avut parte de o copilărie foarte chinuită şi trăită într-o familie in care mama era foarte protectoare şi tatăl un libertin. Trece apoi la o analiza a adolescentei sale, impins si de o intalnire recenta cu un coleg al sau de scoala, Giuseppe Gagliani. Giuseppe la varsta de doisprezece ani a fost constrans de catre mama sa intre intr-un seminar. Intentiile sale erau de a ramane câţiva ani dar, la sfârşit, depersonalizat total, e constrâns a se face preot…
Rivista L’Attualita Roma

Categorii:literature Etichete:

UN ROMÂN ÎN GERMANIA – LUCIAN HETCO SAU BUCURIA CULTURII

20 Noiembrie 2009 Lasă un comentariu

Lucian Hetco
Membru de onoare al LARG
Preşedinte LARG ( Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania) între 2004-2006, editor din 2004

născut în 10.08.1963 în Oradea , judeţul Bihor, căsătorit, doi copii.
rezident în Germania din 1990
Studii:
Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” – Oradea, România, promoţia 1981
Universitatea Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice, 1982-1986
Activitate profesională
Economist şi contabil şef la IAS Şag, 1986-1989
Economist la TCIND Timişoara, 1989-1990
Stabilit în Germania, în iunie 1990
1990-1991 Specializări în informatică
Din 1991 până în prezent, Deutsche Telekom AG, T-Systems Enterprise GmbH în Göppingen, resortul de management pentru proiecte – Project Manager
Activitate publicistică
Volume publicate:
„Oglinda cu suflet”- Poezii. Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002
„Dreptul la culpă”- Poezii. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004
„Blestemul lui Brancuşi – Poeti români în diaspora”. Grupul Editorial Ion Gramadă, Suceava 2004 (prima antologie naţională a poeziei româneşti din diaspora, în premieră la festivalul Nicolae Labiş, Suceava 2004, în coproducţie cu Centrul Cultural Suceava
„Sufletul românesc sau Zidul din capete”, Grupul Editorial Ion Grămadă – Muşatinii, Suceava 2005. Eseuri, interviuri, articole pe teme de istorie, sociologie şi teme comunitare româneşti
„Sufletul românesc” – eseuri despre românitate, Editura Carpathia Press, Bucureşti 2005
„Românul planetar” – eseuri despre viitorul poporului român, editura Carpathia Press, Bucureşti 2006
Eseuri, interviuri şi studii comunitare, studii istorice si diverse articole pe teme ecomomice, sociale, analize şi comentarii, publicate în renumite pagini electronice şi &icric;n presa scrisă din ţară şi străinătate
Diverse
Corespondent extern al prestigioasei revistei culturale „Viaţa de pretutindeni”- Arad şi corespondent al altor diverse reviste literare din ţară şi străinătate
Prezent în antologii de poezie din ţară şi străinătate, în antologiile „Mărturisirea de credinţă literară” ( Bucureşti 2006) şi „Cuvinte despre urmaşi- Modele şi exemple pentru Omul român”. ( Bucureşti 2005)
Premiul „Ion Grămadă” al festivalului naţional de poezie „Nicolae Labiş”, Suceava 2004
Membru al ASRG din anul 2003 – „Asociaţia Scriitorilor Români din Germania”, cu sediul în München, Germania
Premiul de Excelenţă al Patrimoniului Românesc – 2005 cu Revista Agero – pentru „acţiunea stralucită de adunare şi afirmare a efortului cultural al românilor de pretutindeni”, ARP – Asociatia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti 2005
Membru de onoare al Societăţii Culturale „Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea, 2006
Membru ASLA – Academia pentru Ştiinţă Literatură şi Artă, Oradea 2006
Medalia Emanuil Gojdu – 2006- acordată festiv de Universitatea din Oradea, pentru susţinerea cauzei Gojdu şi a recuperării Patrimoniului Fundaţiei Gojdu pentru români
Membru în Colegiul Societăţii de Romanistică din St.Rafael, Franţa, 2006
Membru în Colegiul de Conducere al publicaţiilor ARP ( ARP – Asociaţia Română pentru Patrimoniu – Bucureşti)
Premiul de Excelenţă ” Basarabia – Pământ românesc”, Chişinău – Moldova 2006, pentru pentru publicarea în revista electronică http://www.agero-stuttgart.de a unor importante eseuri despre Basarabia, pentru susţinerea re-unirii Basarabiei şi Bucovinei cu patria mamă, România
Diploma de Excelenţă – 2006 – Societatea culturală Anton Pann – Râmnicu-Vâlcea, pentru efortul de coagulare a valorilor spirituale româneşti de pretutindeni şi pentru înaltul profesionalism promovat în redactarea si editarea revistei AGERO.
Premiul de Excelenţă – Distincţie acordată de Fundaţia Episcopul Grigorie LEU – Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România împreună cu medalia comemorativă a celor două veacuri în care apare ca primă publicaţie în limba română revista „Albina româneasca”, diploma de excelenţă a fost acordată „Pentru consecvenţa politicii de coagulare a valorilor culturale contemporane româneşti din toate categoriile şi de pe toate meridianele lumii, în slujba unităţii culturale a românilor din ţară şi de pretutindeni, Domnului LUCIAN HETCO, editorul revistei AGERO” .
Activitate comunitară
Membru fondator al Agero (2000) şi LARG (2002), participant activ la diverse actiuni româneşti din Germania
Din anul 2000 editor ( webmaster ) al primei prezenţe online a unei asociaţii româneşti din Germania, pentru românii din Germania, http://www.agero-stuttgart.de, care însuma peste 2,8 milioane de citiri în august 2006, cu peste 5 mii de cititori zilnici. Pagina pe internet a „Agero Stuttgart” este prima prezenţa internet românească din Germania, fiind una dintre cele mai complexe şi mai citite pagini de informare şi cultură româneasca din străinătate, fiind cuprinsă în numeroase indexuri internet româneşti şi internationale. Agero Stuttgart reprezintă o puternică prezenţă online romanească pe internet cu peste 210 corespondenti, ce s-a impus influent în cercurile culturale româneşti din ţară şi străinătate, având secţiunile de: poezie, proză, eseistică, istorie, actualitatea germană, jurnalistică, analize şi comentarii, caricatură şi umor, simeza Agero, actualitatea germană, etc.
Colaborări în materie de publicistică cu diverse asociaţii româneşti din ţară şi străinătate : Asociaţia Română pentru Patrimoniu- ARP Bucureşti, ARA – Asociaţia Românilor Australieni, Centrul Cultural Suceava, ASLA Oradea, Societatea Anton Pann – Vâlcea, etc.
Promotor cultural de anvergură în Stuttgart – Germania, organizează anual cenacluri literare si seri de istorie, cu invitaţi prestigioşi, în cadrul societăţii Agero, începând din 2001, responsabil al resortului cultural şi de informare
2004 – 2006, Vicepreşedinte al Asociaţiei germano-române „AGERO” din Stuttgart
2004 -2006, Preşedintele Ligii Asociatiilor Romano-Germane din Germania – LARG
Membru de onoare al LARG, conform hotărârii consiliului LARG din 16 septembrie 2006
Editor al publicaţiei pe internet a „LARG”, din 2004
Posibilitati de contactare:

Lucian Hetco
Kornbergstr. 7
73098 Rechberghausen
0170 202 7420

Email: lhetco@larg.de
Internet: http://www.hetco.de
http://www.agero-stuttgart.de
http://www.larg.de

Categorii:literature Etichete:

POET DE VALEA JIULUI

17 Octombrie 2009 Lasă un comentariu

ENERGIILE NELINIŞTII LA NICOLAE UŢICĂ

Între anii 1996- 2003 Nicolae Uţică a publicat şapte cărţi care au fost bine primite în lume culturii, respectiv de Adrian Păunescu, Ioan I. Iancu, Adrian Năstase, scriitorul Eugen Evu, acad. Dan Berindei, acad. Răzvan Teodorescu, etc. , nume care se impun în viaţa publică a României.
Titlurile cărţilor sunt sugestive şi rămân în memoria cititorului: „ Asimptotă la nemărginire „ – 1996; „ Diploma „ – 1997; „ Memoria de rezervă „ – 1998; „ Numeri/ numbers / nombres / „ – 1999; „ Valea Jiului, Valea Plângerii „ – 2000; „ Asimptotă la eternitate „ – 2002; „ Merişor de Băniţa „ – 2003.
În anul 2003 scriitorul Uţică află de sit-ul „ poetry.com „ care este adresa de Internet a „ The International Library of Poetry, Library of Congress „ ( Biblioteca Internaţională pentru Poezie. ) în America, unde se desfăşoară cele mai interesante concursuri de poezie şi totodată deschise de pe glob. Sit-ul are milioane de vizitatori, iar poeziile câştigătoare sunt tipărite în cărţi şi afişate în lumea virtuală. În locaţia „ Owing Mills „ există ecrane mari unde se pot urmări zi şi noapte poeziile câştigătoare.
În iulie 2003 Nicolae Uţică alege să intre în concursuri cu poemul „ Zori şi amurg „ .
„ Cu un zâmbet de ceaţă/Mă învelesc spre dimineaţă/ Nedesluşite în amurguri/Sunt gândurile aprinse, ruguri/ „ – iată un versurile care au intrat în joc.
Nicolae Uţică primeşte în Valea Jiului, unde locuieşte, prin poştă, vestea că este câştigătorul concursurilor.
Acesta este semnul în care poetul primeşte curaj şi abordează din nou concursurile cu poemul „ Regele fricoşilor „.
„ Un ger năprasnic a venit în vară/m-am zgribulit odată cu cocoşii/pe flori de gheaţă voi dormi spre seară/dar rege îmi vor spune toţi fricoşii./De astăzi trec mai rar prin al tău templu/mă mulţumesc cu atât, n-am ce mai face/un privilegiu-n gând să te contemplu/iar amintirile-s ca nişte ace./Un foc mistuitor mai dă-n amurg/este un gând şi-o ultimă răceală/şi cale versuri despre tine-mi curg/sunt pacientu-abia întrat în boală.”
Scrisoarea de confirmare este datată 20 ianuarie 2004 şi alături de poem, eticheta: „ Excellent poem „ Scrisorile venite din America sunt serioase, fără umbre sau false aprecieri.
În martie 2004 Uţică intră din nou în concurs cu poemul „ Credinţă”.
„ Cu insomnie achit nota de plată/Aceasta îmi este cuvenita răsplată/hărăzite mi-au fost multe suferinţe/tributarul mai vechi a unei credinţe/la gardul metalic a unei grădini noi/ având ochii în lacrimi şi chipul în ploi/mi-e fală, mi-e jale şi dor îmi e mie/n-am frică de moartea ce-n mine învie/”
Cei din America vin iarăşi cu o aşteptată confirmare şi cu eticheta: „ Excellent poem”
Pentru a treia oară Uţică este declarat câştigător, este laureatul concursului.
Intrat în competiţie, Nicolae Uţică intră din nou în concurs cu poemul „ Fără titlu”.
„ E naturală neputinţa/un rău ceresc şi univoc/dar setea de-ţi aspiră fiinţa/celulele migrează în alt loc/nesomnul simţurilor se aşează-n rând/la marele pârjol al sorţii/un jind suspect, întrevăzut în gând/lihneşte un sărut al morţii.”
„ The International Library of Poetry „îi trimite în Valea Jiului cele trei antologii de poezie mondială. Fiecare carte începe cu un poem al său. Sunt în aceste cărţi poeţi, scriitori de pe toate continentele.
Apoi „ American Biografical Institute „din USA, Carolina de Nord, îi solicită lui Uţică datele personale cu aspecte din viaţa sa pentru a fi inclus în dicţionarul „ Contemporary Who` s Who” şi îl include în Comitetul Redacţional de Avizare pentru personalităţi din întreaga lume, din diverse domenii: cultură, artă, ştiinţă, sport, etc.
Scriitorul acceptă şi trimite datele solicitate, recomandând personalităţi din România pentru ABI, USA.
Pentru poezia „ Fără titlu”, Nicolae Uţică primeşte recunoaşterea internaţională, prin epistola venită din USA la 28 mai 2004. Tot în aceeaşi perioadă este invitat şi nominalizat la Marele Premiu de 20.000 USD. Invitaţia a fost pentru decernarea premiilor şi simpozioanele de la Philadelphia din 13 – 14 august 2004, dar cei care au lansat invitaţia nu au plătit şi contravaloarea taxelor de transport. În această situaţie Nicolae Uţică s-a adresat Consiliului Local Petroşani pentru o sponsorizare, dar răspunsul nu a fost satisfăcător. Scriitorul a rămas să se consoleze şi a fost mulţumit de nominalizare şi recunoaşterea internaţională, deşi în antologiile din America este reprezentantul Văii Jiului, a Petroşaniului, adică a celor din România. De reţinut că americanii l-au acceptat ca membru de onoare şi merit al „ The International Society of Poets „, ceea este o bucurie pentru cel nominalizat.
Titlurile primelor trei antologii internaţionale în care apare scriitorul Nicolae Uţică sunt: „ The Colors of Life „ ( Culorile vieţii ) – ed. I-a, apoi ediţia a II-a şi „ Touch of Tomorrow „ ( Atingere de mâine ). Ele au apărut sub egida „ The International Library of Poetry, Library of Congress „
A patra antologie poartă titlul „ Eternal Portraits „ ( Portrete eterene ) apărută la aceeaşi editură în anul 2004.
Apoi, în anul 2005, Nicolae Uţică este publicat în „ The Best Poems and Poets „ ( Cele mai bune poezii şi poeţi ) , USA – Library of Congress . În anul 2004 , printr-o epistolă de suflet Nigel Hillary, Publisher of Noble House London- Paris – New York, îl confirmă internaţional şi îl aprecia pe poet, solicitându-i colaborarea. Poetul le trimite poemul „ Patent „ ( Brevet de invenţie ) – „ În decor curat/prin corespondenţă/antum te-am curat/prin corespondenţă/îţi scriam scrisori poeme senine/le pictam cu flori/polen şi smochine./Fluturi zăboveau/zilnic pe arcade/duios mai cântau/cât de bine îţi şade/ …/Zburători de ieri/se zbat sub escortă/cântând jalea în seri/pe-un cap de bancnotă/” Poezia a apărut, editată de Noble House London-Paris – New York, în cartea „ Labours of Love „ ( Laboratoarele Dragostei ).
În anul 2006 Uţică cel din Valea Jiului apare din nou la „The Intrenational Library of Poetry” cu poemul „Origins” ( Strămoşii ).
„ Strămoşii/bucată de munte/o aripă aveai/de-a dreapta/văpăi de foc/aveam de-a stânga/două inimi/un trup/doar El ne ştia/de – a întregul/om/pe aripile noastre/ţipau strămoşii. „ Acest poem este preluat, cu acordul autorului şi de „ Noble House of London-Paris- New York „ şi a apărut în cartea „ Song of Honour „ ( Cântec de onoare ) Aceeaşi poezie a mai apărut şi în vestita revistă „ Poet ` s of Corner ( Colţul poetului ). Recunoaşterea internaţională a poetului s-a făcut pas cu pas, în fiecare an un semn. În antologiile publicate în America şi Anglia, care au o circulaţie internaţională, stă scris: „ Nicolae Uţică – writer ( scriitor), Petroşani, Valea Jiului, România.
„ Homer mi-a fost profesor/Icar maestrul harnic/Eratostene cenzor/iar Rilke paharnic/ … Eu iubesc literatura şi arta/n-am ştire să existe o boală mult mai gravă/ să mă asiste doar greierii –n otavă”.
În anul 2008 a apărut cartea „Immortal Verses „ ( Versuri imortalizate ) la Editura „ Library of Congress „ , iar Uţică este prezent în carte cu 5 poeme. Iată unul – „ Flash 28 „ : „ Iubit-o/te rog înţelege/o viaţă este/alata în lumea asta nu-i/nu s-a născut instanţă să condamne/vreun salcâm ce-şi are cucul lui/”
Dar aventura americană a lui Uţică este în expansiune.
În anii 2003 – 2004 „ American Biografical Institute „ l-a declarat pe scriitor ca „ om al anului „, iar în anul 2004 a fost propus de „ United Cultural Convention „ , USA la „ Premiul pentru Pace „.
În România la Editura „ Focus „ – 2007 au apărut cărţile „ Zori şi amurg” ( trei piese de teatru şi aforisme ) şi „ Poeme „ – antologie de autor.
Iată pe scurt aventura poetică a unui scriitor din Valea Jiului, care îşi propune să zică lumii poemele sale, atinse de energiile neliniştii.

Categorii:Uncategorized Etichete:

SARBATOAREA POETULUI

1 Septembrie 2009 Lasă un comentariu

Aniversare Eugen Evu 65

Scriitorul hunedorean Eugen Evu împlineşte în 10 septembrie a.c. vârsta de 65 de ani, prilejul cu care Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, îl va sărbători în ziua de 4 Sept. la sediul său din str Sfântul Gheorghe 3. Despre autor şi opera sa vor vorbi: prof. univ. Cornel Ungureanu, critic şi istoric literar, Lucian Alexiu, critic şi editor, Ion Scorobete, I.Pachia Tatomirescu şi alţi oameni de cultură şi invitaţi din Timişoara, Caransebeş şi Lugoj. Vor fi lansate cărţile „ Vânătoarea de curcubee” şi „A treia carte a întâlnirilor”. Deasemeni, poetul va lansa recentul apărut număr dublu al revistei „ Noua Provincia Corvina”, fondată şi editată de 13 ani de Eugen Evu, la Hunedoara. Va fi prezentă presa scrisă şi Televiziunea.
În organizarea Bibiotecii Municipale Hunedoara, sub egida Primăriei şi Consiliului Municipal, în ziua de joi 10 septembrie, orele 11, hunedorenii îşi vor sărbători poetul în incinta Muzeului Corvinilor, fiind invitaţi numeroşi scriitori din judeţ, edili şi jurnalişti.
Scriitorul va oferi autografe pe cărţile sale şi invitaţii vor prezenta cuvintele lor de salut. Mediatorul manifestării va fi Lucia Tănase, director al Bibliotecii. „ Este pentru mine un tot mai rar prilej de a ne reîntâlni şi schimba idei, a ciocni un pahar şi a ne descreţi frunţile” , afirmă Eugen Evu. „ată de ce vă invit să participaţi la un moment care nu este numai al meu, ci al scrisului şi artelor din această zonă”.

Categorii:Uncategorized Etichete:

CORNEL NISTEA – PORTRET


PORTRET DE SCRIITOR – CORNEL NISTEA

Cornel Nistea s-a născut la 6 august 1939 în satul Valea Larga (comuna Salciua, pe Valea Arieşului).
Licenţiat in litere al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Este profesor de limba si literatura româna la Alba Iulia.
Redactor la revista de cultura Discobolul (după 1990).
După ce în anii ’80 publica proza scurta în mai multe reviste ale Uniunii scriitorilor, debutează in volum în 1984 cu volumul Focuri in septembrie (Editura Cartea Româneasca), drastic subţiata de cenzura de atunci.
Trece printr-un moment dificil de inhibiţie, depăşit cu foarte mare greutate, si prin activitatea la revista Discobolul, despre care afirma, cu prilejul apariţiei numărului 100, in decembrie 2005: „In ce mă priveşte, apariţia revistei Discobolul a fost hotărâtoare pentru reactivarea condiţiei mele de scriitor.”
După o lunga absenta, publica mini-romanul epistolar Inocenta şarpelui (Colecţia Discobolul 2000). În anul 2004, după ce amâna mereu tipărirea unui volum reprezentativ de nuvele, schiţe si povestiri, publica, într-o placheta, nuvela Colonia de vulturi si, in acelaşi an, volumul de 12 nuvele si povestiri Papagalii mei adoraţi.
ïn decembrie 2005, Uniunea Scriitorilor din România, filiala Mureş, ii acorda premiul pentru volumul antologic de proza scurta Papagalii mei adoraţi (Editura Context 2004 Cluj-Napoca).
Scriitorul tine cu intermitente un Jurnal, care îi va inspira romanul Amintiri din şezlongul albastru., pe care „ameninţa” sa-l termine de scris si sa-l publice în curând.
Pasionat de natura, de sport si calatorii, în anii de după 1990 scrie si tipăreşte mai multe reportaje, rod al vizitelor sale in Austria, Germania, Franţa si Israel, dar si în ţinuturile româneşti dintre Prut si Nistru.
Deşi aspiraţia sa a fost si rămâne romanul, Cornel Nistea se remarca, mai întâi de toate, prin proza scurta, de o reala originalitate.

Categorii:Uncategorized Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: