Arhiva

Archive for 19 mai 2011

BIBLIA ŞI BANII – GÂNDURI PENTRU FIECARE ZI, PENTRU CREŞTINI


(Mat 20:11)  Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului,

(Mat 21:12)  Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei,

(Mat 25:18)  Cel ce nu primise decît un talant, s’a dus de a făcut o groapă în pămînt şi a ascuns acolo banii stăpînului său.

(Mat 25:27)  prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu!

(Mat 26:9)  Mirul acesta s’ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.”

(Mat 27:7)  Şi dupăce s’au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului,” ca loc pentru îngroparea străinilor.

(Mat 28:12)  Aceştia s’au adunat împreună cu bătrînii, au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani,

(Mat 28:15)  Ostaşii au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s’a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi.

(Mar 4:21)  El le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă supt baniţă, sau supt pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeşnic?

(Mar 6:8)  Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n’aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

(Mar 11:15)  Au ajuns în Ierusalim; şi Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei.

(Mar 12:41)  Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

(Mar 14:11)  Cînd au auzit ei lucrul acesta, s’au bucurat, şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit, ca să-l dea în mînile lor.

(Luk 9:3)  „Să nu luaţi nimic cu voi pe drum,” le-a zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pîne, nici bani, nici două haine.

(Luk 11:33)  Nimeni n’aprinde o lumină, ca s’o pună într’un loc ascuns sau supt baniţă; ci o pune într’un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

(Luk 12:6)  Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

(Luk 12:15)  Apoi le-a zis: „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.”

(Luk 16:14)  Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

(Luk 19:15)  Cînd s’a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.

(Luk 19:23)  atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobîndă?”

(Joh 2:14)  În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezînd jos.

(Joh 2:15)  A făcut un bici de ştreanguri, şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor, şi le-a răsturnat mesele.

(Act 2:45)  Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.

(Act 4:37)  a vîndut un ogor, pe care-l avea, a adus banii, şi i-a pus la picioarele apostolilor.

(Act 8:18)  Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le-a dat bani,

(Act 8:20)  Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s’ar putea căpăta cu bani!

(Act 22:28)  Căpitanul a zis: „Eu cu o mare sumă de bani am dobîndit cetăţenia aceasta.” „Şi eu”, a zis Pavel, „sînt chiar născut Roman.”

(Act 24:26)  Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să-i dea bani; de aceea trimetea şi mai des să-l cheme, ca să stea de vorbă cu el.

(1Co 5:10)  Însă n’am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei răpareţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume.

(1Co 5:11)  Ci v’am scris să n’aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcarcă îşi zice „frate”, totuş este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau răpareţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mîncaţi.

(1Ti 3:3)  Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de cîştig mîrşav, ci să fie blînd, nu gîlcevitor, nu iubitor de bani;

(1Ti 6:10)  Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s’au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.

(2Ti 3:2)  Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie,

(Heb 13:5)  Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuş a zis: „Nicidecum n’am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.”

Categorii:GÂND

CUM VĂD JUDECĂTORII PROBLEMA TAXEI DE POLUARE, CONCLUZII, ANALIZE, CĂI DE ATAC, REVIZUIRI- SINTEZA UNUI COLOCVIU LA INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII!


III. CĂILE LEGALE AFLATE LA DISPOZIȚIA CONTRIBUABILILOR

Au fost identificate și discutate tipurile de situații în care justițiabilii se află în acest context și admisibilitatea diferitelor tipuri de remedii legale disponibile, în lumina cerințelor procedurale interne, astfel cum trebuie ele interpretate ca efect al calității României de parte contractantă la CEDO și de stat membru al Uniunii Europene.

Discuțiile au pornit de la efectele retroactive ale hotărârii preliminare, potrivit cărora interpretarea unei norme de drept UE în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare ale acestei norme, astfel cum trebuie sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată retroactiv, de la intrarea sa în vigoare. În cauza Tatu, în lipsa solicitării din partea Guvernului României, Curtea nu a limitat efectele hotărârii preliminare.1

1 Limitarea nu poate fi admisă decât în hotărârea care se pronunță asupra interpretării solicitate, în scopul garantării egalității de tratament a statelor membre și a altor justițiabili și a principiului securității juridice (hot. din 17 iul. 2008, Krawczyński, C-426/07, Rep., p. I-6021, pct. 44; hot. din 6 mar. 2007, Meilicke, C-292/04, Rep., p. I-1835, pct. 37).

1. Litigii aflate la momentul pronunțării hotărârii preliminare pe rolul instanțelor judecătorești, precum și situația în care plătitorii taxei nu au efectuat nici un demers – problema necesității procedurii administrative

Dincolo de problema cuantumului de restituit, atât pentru litigiile aflate pe rol, la fond sau atac, cât și pentru potențialele acțiuni introduse de plătitorii taxei ca urmare a pronunțării hotărârii Tatu, problema cea mai importantă o ridică practica neunitară cu privire la necesitatea contestării deciziei de calcul potrivit procedurii administrative prev. de art. 205-207 din Codul de procedură fiscală. Acest aspect de drept intern este punctul principal în legătură cu care există divergență de practică între și uneori în interiorul curților de apel. 5

În urma dezbaterilor, nu s-a ajuns la o concluzie unitară pe acest aspect, deși majoritatea participanților par să considere admisibilă (cu excepția CA București și CA Timișoara), în scopul de a da eficiență hotărârii Tatu, folosirea directă a căii cererii în restituire prevăzută de art. 117 alin. (1) lit. d) Cod procedură fiscală (restituirea sumelor plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale), pentru care termenul de prescripție prevăzut de art. 135 Cod procedură fiscală, care se calculează de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care s-a născut dreptul la restituire, nu ridică probleme.

Notă:

Rolul procedurii administrative rămâne un aspect de drept intern care trebuie tranșat la nivel intern, în vederea unificării practicii în această materie.

La data 12 mai 2011, Procurorul General a promovat un recurs în interesul legii (anexa 4 atașată), nu numai pe problema procedurii administrative, ci și a admisibilității obligării Instituției Prefectului la înmatricularea vehiculelor fără dovada achitării taxei de poluare. Soluția propusă de Procurorul General este în esență că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, organul specializat din cadrul Instituţiei Prefectului nu poate fi obligat la înmatricularea autovehiculelor şi nici sumele achitate cu titlu de taxă pe poluare nu pot fi restituite, fără ca nelegalitatea stabilirii şi/sau perceperii acestei taxe să fi fost constatată, în prealabil, prin decizii sau dispoziţii ale autorităţii fiscale ori prin hotărâri judecătoreşti.”

Stabilirea necesității urmării procedurii administrative va presupune și analiza acesteia din perspectiva cerințelor impuse de principiile echivalenței și posibilității practice impuse de dreptul UE, respectiv de cerințele impuse de CEDO.

Din punctul de vedere al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, formatorul INM în materie a arătat că problema poate fi studiată din două puncte de vedere: acela al articolului 6, care priveşte dreptul la un proces echitabil, cu corolarul său, dreptul de acces la justiţie, precum şi din punctul de vedere al dreptului la un recurs efectiv.

Pe terenul articolului 6 din Convenţie, jurisprudenţa actuală a Curţii prevede că litigiile fiscale nu intră nici în sfera noţiunii de acuzaţie în materie penală, nici în aceea de contestaţie în materie civilă, în ciuda caracterului patrimonial al acestora. Curtea a apreciat că „materia fiscală ţine de miezul dur al prerogativelor de putere publică, fiind predominant caracterul public al raportului dintre contribuabil şi colectivitate. Convenţia şi protocoalele cale trebuind 6

interpretate ca un tot unitar Curtea observă că articolul 1 din protocolul 1, privitor la protecţia dreptului de proprietate, acordă statului dreptul de a adopta legile pe care le apreciază necesare pentru a asigura plata impozitelor” (decizia Finibanco împotriva Portugaliei din 14 decembrie 2004). În această decizie, Curtea reia jurisprudenţa de principiu stabilită în hotărârea de Mare Cameră din cauza Ferrazzini împotriva Italiei din 12 iulie 2001, în care confirma un punct de vedere din jurisprudenţa sa anterioară.

Din contră, pe terenul articolului 13 din Convenţie, statele trebuie să asigure un recurs efectiv prin care o persoană să se poată plânge de încălcarea drepturilor sale. Potrivit Convenţiei, nu este neapărat impusă condiţia accesului în faţa unei instanțe de judecată, articolul 13 fiind respectat şi dacă legislaţia permite recursul în faţa unui organ administrativ care să poată, în temeiul competenţelor sale, să soluţioneze plângerea. Recursul administrativ posibil în litigiile care fac obiectul prezentei discuţii este compatibil cu articolul 13 dacă persoana în cauză mai este în termen să îl folosească. În cazul în care organul administrativ nu soluţionează plângerea, fiind împiedicat de termene procedurale, care nu pot fi imputate reclamantului, legislaţia trebuie să prevadă posibilitatea instanţelor judecătoreşti de a cerceta cauza pe fond.

2. Litigiile deja soluționate irevocabil – problema autorității de lucru judecat

Pentru acest tip de situații, s-a dezbătut efectul obligatoriu al hotărârii preliminare prin raportare la principiul de drept intern și de drept UE al autorității de lucru judecat și a fost trecută în revistă jurisprudența CJUE în materie.

Din punct de vedere al dreptului UE, Curtea de Justiție a stabilit cu titlu de principiu în hotărârea din 30 septembrie 2003, Köbler/Austria, C-224/01, Rec., p. I-10239 (anexa 5 atașată), importanţa principiului autorităţii de lucru judecat. În această hotărâre, la pct. 38, Curtea a afirmat că este important ca hotărârile devenite definitive după epuizarea căilor de atac disponibile sau după expirarea termenelor prevăzute pentru exercitarea acestora, să nu mai poată fi puse în discuţie, în scopul garantării stabilității legislaţiei şi a raporturilor juridice, precum și pentru o bună administrare a justiţiei.

În mod specific, în hotărârea din 16 martie 2006 , Kapferer, C-234/04, Rec., p. I-2585 (anexa 6 atașată),2 în care CJUE a fost întrebată dacă dreptul UE obligă o instanţă naţională

2 O altă hotărâre referitoare la autoritatea de lucru judecat, hot. din 18 iul. 2007, Lucchini, C-119/05, Rep., p. I-6199, nu este aplicabilă în această materie, fiind pronunțată în domeniul specific al ajutoarelor de stat. Curtea (la fel ca AG al cauzei) a distins în mod expres Lucchini de Köbler, Kuhne și Heitz și Kapferer, niciuna 7

dintre aceste din urmă cauze privind exercitarea unor competențe specifice care aparțin instituțiilor UE. Or, în Lucchini, hotărârea judecătorească care căpătase autoritate de lucru judecat în sistemul național fusese pronunțată cu încălcarea competenței exclusive a Comisiei în temeiul fostului art. 88 alin. (3) CE de a examina dacă un anumit ajutor de stat este compatibil cu piața comună. În acest context și numai în acesta, s-a conchis că dreptul comunitar „se opune aplicării unei dispoziții a dreptului național care urmărește să consacre principiul autorității de lucru judecat, (…) în măsura în care aplicarea acesteia împiedică recuperarea unui ajutor de stat care a fost acordat cu încălcarea dreptului comunitar și a cărui incompatibilitate cu piața comună a fost constatată printr-o decizie a Comisiei Comunităților Europene care a devenit definitivă.” Este o concluzie formulată cu titlu de excepție de la principiul autorității de lucru judecat al hotărârilor judecătorești naționale și deci de strictă aplicare. Curtea a confirmat în mod expres că Lucchini se aplică numai domeniului cu totul special al ajutoarelor de stat în hotărârea din 3 septembrie 2009, Fallimento Olimpiclub, C-2/08, pct. 25.

să reexamineze o hotărâre judecătorească care a căpătat forţă de lucru judecat şi să o desființeze, dacă este contrară dreptului UE, Curtea a răspuns că „dreptul comunitar nu impune unei instanţe naţionale să se sustragă de la aplicarea normelor de procedură internă conferind unei hotărâri autoritate de lucru judecat, chiar dacă acest lucru permite remedierea încălcării unui drept comunitar prin hotărârea în cauză” (pct. 21).

Cu alte cuvinte, nu există în materie o obligație în virtutea dreptului UE de a repune în discuție hotărâri irevocabile.

În acest context, s-a evidențiat existența în sistemul de drept intern a motivului special de revizuire prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, pentru hotărâri pronunțate „cu încălcarea principiului supremației dreptului comunitar” și a fost dezbătută de către participanți admisibilitatea căii revizuirii pe acest motiv.

Concluzia unanimă a fost că dreptul intern, prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, permite revizuirea hotărârilor ca urmare a hotărârii preliminare în Tatu, desigur cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru această cale legală.

3. Obligațiile autorităților administrative

3a. Pentru trecut, raportat la momentul pronunțării hotărârii preliminare

i. Dacă plătitorul taxei a epuizat căile de atac disponibile și există o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar calea revizuirii prevăzute de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu îi mai este deschisă

Din perspective dreptului UE, hotărârea din 13 ianuarie 2004 în cauza C-453/00, Kühne & Heitz (anexa 7 atașată), hotărârea din 19 septembrie 2006, i-21 și Arcor, cauzele conexate C-392/04 și C-422/04, Rec., p. I-8859, pct. 50-52 (anexa 8 atașată) și hotărârea din12 februarie 2008, Kempter, C-2/06, Rep., p. I-411 (anexa 9 atașată) răspund la întrebarea dacă o autoritate administrativă poate admite cererea de restituire a unor sume 8

plătite anterior, cerere motivată în dreptul UE, în condițiile în care această cerere pune în discuție decizia administrativă anterioară rămasă definitivă ca urmare a respingerii unei acțiuni în anulare, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă care ulterior a fost infirmată ca urmare a unei hotărâri preliminare a CJUE.

Curtea a arătat că dreptul UE nu impune, în principiu, unui organ administrativ, să revină asupra unei decizii definitive. Potrivit pct. 24 din Kühne & Heitz și pct. 37 Kempter, caracterul definitiv al unei decizii administrative, dobândit după expirarea unor termene de atac rezonabile sau prin epuizarea căilor de atac, contribuie la menţinerea certitudinii raporturilor juridice.

Cu titlu de excepție, care este de strictă interpretare, autoritățile administrative au obligația de a-și reexamina decizia rămasă definitivă, ca urmare a pronunțării unei hotărâri preliminare (nu neapărat rezultat al unei cereri preliminare trimise din același stat membru) dacă sunt îndeplinite următoarele 4 condiții cumulative (pct. 26): 1) dreptul naţional să recunoască organelor administrative posibilitatea de a reveni asupra deciziei definitive respective; 2) decizia a dobândit caracter definitiv ca urmare a hotărârii unei instanţe naţionale ale cărei decizii nu sunt susceptibile de atac; 3) hotărârea a fost întemeiată pe o interpretare a dreptului comunitar care s-a dovedit a fi eronată, în lumina unei hotărâri posterioare a Curţii de Justiţie, şi care a fost pronunţată fără ca Curtea de Justiţie să fi fost sesizată cu o cerere pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare în condiţiile prevăzute de art. 267 alin. (3) TFUE;3 4) persoana interesată s-a adresat organului administrativ înăuntrul termenului stabilit de sistemul de drept național, termen conform cu principiile de drept UE al efectivității și echivalenței, după ce a aflat de hotărârea Curţii de Justiţie.4

3 Potrivit Kempter, pct. 40-46, condiția este îndeplinită chiar dacă reclamantul nu a invocat dreptul comunitar în cadrul căilor de atac formulate împotriva deciziei administrative respective.

4 Kempter, pct. 54-60.

Obligația de reexaminare, de revenire (termeni folosiți în sens larg și imprecis în hotărârea Curții, ceea ce lasă loc diversității procedurale a statelor membre) asupra deciziei administrative trebuie să-și găsească temei legal în dreptul național și nu este una automată, atrasă de pronunțarea hotărârii preliminare, în sensul că autoritățile administrative nu sunt obligate să reexamineze din oficiu toate deciziile afectate de hotărârea preliminară.

ii. Dacă plătitorul taxei nu s-a folosit de căile de atac disponibile 9

De relevanță pentru aceste situații este hotărârea din 19 septembrie 2006, i-21 și Arcor, cauzele conexate C-392/04 și C-422/04, Rec., p. I-8859, pct. 55-72.5 Curtea stabilește că numai dacă normele naţionale aplicabile impun o obligaţie de a retrage (termen folosit în sens larg) un act administrativ ilegal cu privire la dreptul intern, chiar dacă acest act a devenit definitiv, atunci aceeaşi obligaţie de retragere trebuie să existe în condiţii echivalente în prezenţa unui act administrativ neconform cu dreptul UE.

5 Ambele societăți achitaseră anumite taxe fără să le conteste şi nu au iniţiat nici o acţiune în termenul de o lună de la notificarea avizelor de taxare.

6 Hot. din 19 nov. 1991, Francovich şi Bonifaci, cauzele conexate C-6/90 şi 9/90, Rec., p. I-5357.

7 Hot. din 5 mar. 1996, Brasserie du Pêcheur/Factortame III, cauzele conexate C-46/93 şi 48/93, Rec., p. I-1029.

8 Hot. din 30 sept. 2003, Köbler, cauza C-224/01, Rec., p. I-3099.

3b. Pentru viitor, raportat la momentul pronunțării hotărârii preliminare

Organele administrative se află, ca toate autoritățile de stat, sub obligația constituțională de a aplica cu prioritate dreptul UE, astfel cum este el interpretat de către Curtea de Justiție, în situația de față, însă, fiind greu de imaginat că o vor face în lipsa unei intervenții legislative.

Categorii:PRACTIC

ROMÂNIA LA RĂSCRUCE, BANII PUN O PRESIUNE ÎN PLUS PE GUVERNANŢI ŞI PE FIECARE CETĂŢEAN DIN ŢARĂ


VISUL ROMÂNESC SE SPULBERĂ
Sumele trimise in tara de romanii aflati la munca in strainatate si-au continuat scaderea puternica in primul trimestru din acest an , cumuland doar 758 milioane euro, ceea ce reprezinta un minim al ultimilor sase ani. Declinul se datoreaza atat situatiei dificile de pe piata muncii din state precum Spania, dar si schimbarii atitudinii fata de Romania a multor conationali plecati afara.

Guvernanţii vor trebui să ia măsuri reale şi să nu se mai bazeze pe sumele venite de la românii din străinătate, iar românii din ţară ori vor munci aici, ori vor migra şi se vor stabili în alte locuri, România la răscruce, presiunea financiară va impune o decizie pentru fiecare.

Categorii:PRESA

UMORUL DE DIMINEAŢĂ, UN GÂND CARE ADUCE ZÂMBETUL…


  • Culese de Dumitru Hurubă
     
    umorul lui woody allen este ca vinul… 
    cu cat se invecheste, cu atat este mai bun
     
     
     
     
     
    Felicitari pentru auto-ironia dusa la superlativ, 
    semn al unui spirit cu adevarat evoluat!!!

    Am niste copii superbi. Slava domnului ca m-a inselat nevasta-mea…

    Pina la noaptea nuntii, nevasta-mea se temea de intuneric. 

    Dupa asta m-a vazut pe mine gol si de atunci se teme si pe lumina…

    Nevasta mea este cea mai neispravita bucatareasa. 

    Noi ne spunem rugaciunea intotdeauna dupa cina…

    Odata cineva ne-a furat masina. Mi-am intrebat nevasta daca a vazut 

    cumva cum aratau hotii. Mi-a raspuns ca nu, dar a notat numarul masinii…

    Intr-o zi, mi-am sunat sotia si i-am declarat: Draga mea, 

    ma gindeam la tine si m-a lovit brusc o pofta nebuna de amor. 
    La care ea a intrebat: Dar cine-i la telefon?
    I-am spus dentistului meu ca mi s-au  ingalbenit dintii. 
     Sfatul lui a fost sa-i asortez cu o cravata maro…

    Azi e o zi absolut nefasta. M-am sculat de dimineata, am luat camasa 

    si i s-au rupt doi nasturi. Am pus mina pe servieta – i s-a rupt minerul. 
    Acum ma tem sa mai merg la WC…

    I-am spus psihiatrului meu ca sint trist, intrucit pe mine toata lumea ma detesta. 

    Mi-a raspuns sa nu fiu penibil, deoarece nici nu m-am intilnit inca cu toata lumea…

    Cind eram copil parintii mei se mutau adesea dintr-o casa in alta, 

    dar eu i-am gasit de fiecare data…

    Eu si sotia mea  am trait fericiti 20 de ani. Apoi ne-am intilnit unul pe altul…

    M-am dus la psihiatrul meu si i-am povestit: Doctore, in fiecare dimineata 

    cind ma uit in oglinda ma apuca brusc o senzatie cumplita de voma.Ce crezi ca am?
    Mi-a raspuns: Nu stiu, dar cu vederea – cert – stai impecabil!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:UMOR
%d blogeri au apreciat asta: