Arhiva

Archive for the ‘UMOR’ Category

Dumitru Hurubă: Reformă pe pâine. Un sonet pentru contribuabil


Sursa: Dumitru Hurubă, Bate vântul prin cămară

Categorii:UMOR

Florentin Smarandache, Umor internist: „Pentru unii, umorul este ca o limbă străină: fără subtitrare nu înţeleg nimic!”


pages-from-umor-smarandache-15

 

Lecturi la pagina Paradoxism și umor și Florentin Smarandache!

Sursa: Florentin Smarandache!

Categorii:UMOR

Umor la Deva, 12-13 mai 2016. Am trăit bine, umor cântat și desenat. Umoriști de azi și de mâine: Dumitru Hurubă, Cornel Udrea, Liviu Stănilă…


afis-1Afis Deva(2)

Categorii:literature, PRESA, SEMNAL, UMOR

De sărbători: Sarmaua a fost vedetă. O poezie de Păstorel Teodoreanu


Cum s-ar defini sarmaua?

                                                                    de Păstorel Teodoreanu

 
Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat.
Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
imn de laudă mâncării înălțat în cerul gurii.

O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână
și se-nfășură în varză ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu și un strașnic adversar
pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

 

Armonia-arhitecturii, geometrie și măsură,

genial întruchipate să formeze-o-mbucătură.
Locatara principală ține-n spațiu tolerate
perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică înnăscută, cum s-o prinzi în prozodie,

Când, de când e lumea, porcul n-a citit o poezie.
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.

Iată-n câteva cuvinte cum s-ar defini sarmaua.

 

Propunere de Badiu Iancu

 

POPULISM

 

Categorii:UMOR

Schiuzmy, bătrâne! Şarpele are clopoţeii furaţi! Dumitru Hurubă şi umorul bine temperat!

16 octombrie 2015 Lasă un comentariu

 

(Dumitru Hurubă, Spondiloza la şarpele cu clopoţei, Floreşti, jud. Cluj: Editura Limes, 2015)

Cu un limbaj cursiv, cu mult umor şi multe lecţii de viaţă, Dumitru Hurubă are ceva să ne spună: există boli incurabile de care nu scăpăm! Incultura, superficialitatea, nepotismul, vorba goală, efectul capra vecinului, epopeea personală în ţinutul zăpăciţilor de tranziţie, judecata vecinului de balcon, goana după nimicul cel de toate zilele…
Deşi pare un roman din zona umorului bine temperat, cartea Spondiloza la şarpele cu clopoţei, ne prezintă viaţa unui român în timpul tranziţiei sale spre altceva, mereu altceva, încărcătura este una existenţială. Neconformist, sincer, Andricuţ Vetreanu, eroul principal, este mereu contra curentului, cei din jur îl văd ca pe un şarpe mereu pregătit să arunce veninul unei idei, sarcasmul vorbei, replica brutală care-l scoate pe omul de lângă el din normalitatea lui anormală. El are replica pregătită, prietenul, colegul de serviciu, neamurile, toţi îl privesc ca pe un ciudat. Suna cumva cunoscut, mereu votăm cu cei care au replica la ei… Epopeea începe la şcoală, trece prin gulagul familiei, prin concasorul de la locul de muncă, prin inchiziţia vecinilor de bloc. Numele este semnificativ, Vetreanu, ca un fel de om al locului, bine ancorat în cultura sa, cu arbore genealogic, cu familie, cu verişoare pline de viaţă. Andricuţ, diminutiv folosit de apropiaţi, adică eroul este apropiatul nostru, cel cu replica de acid. Biografia cetăţeanului cu personalitate este motivul ideal pentru Dumitru Hurubă de a pune în valoare incultura ca argument pentru o cultură serioasă. Se pun întrebări importante. Ce ar putea să ne diferenţieze? Cultura? Lecturile? Până la urmă superficialitatea face legea în fiecare zi, spoiala de complezenţă, mândria fără acoperire în fapte. Elev care a trecut prin mai multe încercări, a repetat anii buni ai tinereţii prin şcoală, ajunge tehnician la o întreprindere de transporturi, apoi, la limita extremă, psiho-filozof, meserie la modă, meserie cu perspectivă spre sufletul omului. Este la modă, majoritate îşi dau cu părerea, restul mai şi trăiesc.
Punctele de referinţă în viaţa eroului sunt multiple: un prostănac în fotoliu cu scârţ, romancier fără voie, istorii de ieri şi de azi despre familia lui Vetreanu, ceasurile vechi timp CFR care stăteau în calea armatei roşii în războiul mondial, istorii cu Împăratul Traian, imnul fluierat în biserică, întrebări fără răspuns, bârfa ca mod de viaţă, saltul în gol, de la tehnician auto la absolvent de filozofie-psihologie, eternul război dintre bărbat şi femeie, logica agresată de imaginaţie, destin şi arbore genealogic, paradoxurile vieţii, istoria naţională şi teste, „de ce iubim femeile”, realitatea pe care lumea ar fi bine să n-o ştie, se doarme mai uşor în pantofii altuia…
Există o lovitură de teatru în toate, o sforărie a destinului…
„- Mă, Petreuţule, după ce mă alcoolizez, să fiu al dra…, schiuzmy, dacă nu-mi pari şarpe cu clopoţei, bolnav de spondiloză. Schiuzmy…”.
Scuza de serviciu, nu avem nicio vină, aşa este destinul… Dumitru Hurubă prinde bine mentalitatea cetăţeanului avid de bunăstare, mândru de poziţia sa pe scara de la bloc, dornic de aventuri fără riscuri, de un chef pe cinste, vorbind despre cultură şi depărându-se de cultură, privind cu admiraţie spre posesorul de Trabant într-o lume sofisticată. Plus ideea că românul s-a născut geniu, sau este geniu în devenire, însă neînţeles de oameni, de neamuri, de prieteni. E o boală grea, bine redată de autor în carte, subtil şi într-un limbaj care poate fi înţeles de vecinul de scară. Oricine poate scrie romanul vieţii la Editura Smak-Smak…
„- Poezia „Luceafărul” ştiţi cine a scris-o?
– Domnu Vetreanu, păru revoltat vecinul, mă credeţi un… Cine-l poate confunda pe Eminescu? „Luceafărul”, „Oltul”, „1907”…”.
Naşterea lui Petreuţ Vetreanu este miraculoasă.

„Deci naşterea lui Petreuţ Vetreanu, după cum atestă izvoarele orale ale satului Cătunu: şoapte cu năframa la gură, zvonuri şi bârfe oficiale, a fost asistată de moaşa comunală, altfel o ţărăncuţă harnică, uşor sucită la minte, însă cu principii puternic-severe, între care şi acela să se spele consătenii cât mai rar pe mâini pentru a nu se subţia pielea, fapt care ar fi dus la băşicarea palmelor din cauza cozii sapei şi a altor unelte agricole…”.
Efectul, elevul Vetreanu a dorit să se căsătorească imediat cu învăţătoarea pe care o vedea la şcoală, era „amorezat până la leşin”.
Ajuns în situaţia de a deveni director la întreprinderea de transporturi, eroul are o reacţie specifică şarpelui purtător de clopoţei:

„- Da, şi? Uite, mie nu-mi convine chestia asta. Voi nu vedeţi cum, pe baza a tot felul de aranjamente, ca să nu le spun mârşăvii, se perindă prin funcţii importante inşi pentru care termenul de nulitate e cel mai elegant?”.

În roman, descrierea continuă cu detalii, spumos, punând în lumină sistemul clientelar născut de falsa liberate şi falsa democraţie… Cei din jur se întreabă dacă totul este în regulă cu acest personaj care suferă pentru că ar trebui să devină director, fără voie…
Problemele importante pentru societate sunt privite de autor în dinamismul lor urban sau rural, problema educaţiei are nuanţe noi, specifice noilor norme şi relaţii dintre oameni, a cutumelor care zguduie istoria de la un capăt la altul.

„…Gata, de acum suntem occidentali, suntem europeni, suntem… Gata cu lagărul socialist, cu sovieticii, cu dictonul leninist învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! Uraaaaa! Ce atâta carte! De-acum, ca la americani: intri în clasă şi-i zici ăleia de la catedră:
– Auzi, fă, prefecsoaro! Vezi că-mi dăduşi trei la teză… Ştii că tata e patronul lu mă-ta?
– OK, răspunde aia speriată. Fac din trei opt, da e pentru ultima dată!
– Bine, OK! La nota asta! Apoi, om mai videa…”.

Dumitru Hurubă este atent la detalii, diferenţele sunt făcute de acele detalii din vorbire, din gesturi, din atitudini. Chiar dacă foloseşte hiperbola, lucrurile sunt scoase în evidenţă cu detaşare, cu viziunea şi înţelepciunea scriitorului de cursă lungă, a celui care a trecut prin multe, prin încercări, prin bucurii. Sunt puse în evidenţă cuvintele noi care afectează limbajul zilnic, atacă normele sociale indirect: of course, loopinguri, all right, bastard, cool, lord, schiuzmy, goodbay, etc. Chiar dacă personajele apar în izmene în locuri publice, Dumitru Hurubă, cu multă ironie, pune în paralel trimiteri la marile creaţii ale literaturii universale, ale culturii, sunt vehiculate în antiteză nume importante care au marcat istoria. O face intenţionat pentru a rupe mituri, pentru a reinventa mitul orăşeanului cult doar pentru că locuieşte la bloc…
Sunt evidenţiate devierile de limbaj ale personajelor, confuzia ideilor, amalgamul de sisteme, tangajul principiilor de viaţă: ştirile teve, vă atenţionăm în acest sex, a boctări, realizări foarte formidabile, neamţ esesist, amor multiplu şi fecund, aglomeraţie de ţâcniţi, remătisul de la gleznă, mozol, etc.
Numele personajelor pun în lumină caracterul. Tehnica este a luddismului, umorul iese în evidenţă şi schiţează epoca de tranziţie din societatea românească, pendulând între conservatorism, cosmopolitism, absurd, parvenitism cu orice preţ, preţiozitate…
Saltul făcut de personajul principal este bine pus în lumină prin declaraţiile acestuia, autorul dându-i întâietate pentru a-l face credibil.

„După ceva ani, reuşisem să fiu un preţuit tehnician auto, cu atribuţiuni stric legate de domeniu şi apreciat până la a fi propus pentru funcţia de director. În secret, am urmat cursurile facultăţii de filozofie-psihologie – domeniu pe care l-am iubit dintotdeauna fără condiţii, dovadă fiind şi aproape nenumăratele mele spitalizări, mă rog, la psihiatrie, dar, orişicâtuşi”.

Eroul este un cal pur sânge breaz care poate şoca, înaintarea în viaţa se poate face domol, cu teatrală modestie.
Ieşirea personajului din scenă este regizată cu eleganţă:
„Sfinte, Dumnezeule, iartă-mi vorbele şi înţelege-mi situaţia!”

Constantin Stancu

Mitica

Umor de tranziţie…

22 august 2015 Un comentariu

Inflatie:
Afiş pe gardul unei unităţi militare:

„Din cauza inflației şi creșterii preţului la muniţie,

nu va mai aşteptaţi la focuri de avertisment!”

 

capra

 

Propus de Dumitru Huruba.

Categorii:UMOR

Păstorel Teodoreanu, câteva epigrame, câteva idei… Umor şi boemă literară


Pastorel0001Pastorel0002Pastorel0003Pastorel0004Pastorel0005Pastorel0006Pastorel0007Pastorel0008Material primit de la Dumitru Hurubă, Cornel Nistea, Basile Barlot. Circula pe Internet…

Categorii:literature, UMOR

Banc de sezon… Melcul la DNA…

21 decembrie 2014 Lasă un comentariu

Ce faci melcule?
Unde fugi aşa?, întreabă ursul un melc.
– Ce să fac, răspunde melcul, vine D.N.A.-ul să mă aresteze.
– Păi, de ce?
– Păi: eu – casă, tata- casă, mama- casă, soră-mea – casă… De asta.
Stă ursul, se gândeşte puţin şi o rupe şi el la fugă. Şi fuge şi fuge…
Se întâlneşte cu cocostârcul.
Cocostârcul îl întreabă: – Ce faci ursule? De ce fugi aşa?
– Ce să fac, răspunde ursul, fug,că s-ar putea să mă cerceteze D.N.A.-ul.
– Păi, de ce?
– Păi: eu – blană, tata – blană, mama – blană, soră-mea blană… De asta.
Stă cocostârcul, se gândeşte puţin şi o rupe şi el la fugă. Şi fuge şi fuge şi fuge…
Se întâlneşte cu maimuţa.
Maimuţa îl întreabă: – Ce faci cocostarcule? Unde fugi aşa?
– Ce să fac, răspunde cocostârcul, fug, că s-ar putea să vină D.N.A.- ul să mă cerceteze.
– Păi, de ce?
– Păi: eu – pe picior mare, tata – pe picior mare, mama – pe picior mare, soră-mea – pe picior mare… O rupe şi maimuţa la fugă. Şi fuge, şi fuge, şi fuge… Se opreşte deodată brusc şi exclamă:
– Dar eu de ce să fug? Eu – cu fundul gol, tata – cu fundul gol, mama – cu fundul gol, soră-mea – cu fundul gol…

 

Propus de Dumitru Huruba

Categorii:UMOR

Bacu şi babacu… Parodii de vară… aplicabile şi iarna…


VARA PE ULITA

parodie BAC (dupa G. Cosbuc)
de Vali Slavu
– profesor pentru învăţământul primar, membră a Uniunii Epigramiştilor din ​ ​
România.

 

 

 

 

Ne-aşteptam, la bac, să cadă
Vreun elev, acolo, doi,
Însă, ca după război,
Au picat elevi, grămadă.
Vai de noi!

Li s-a dus în lume vestea
Şi-am zvârlit spre ei săgeţi
Ascultaţi acum, de vreţi,
Cum s-a derulat povestea!
Să vedeţi.

Patru ani au dus-o bine,
Lenevind şi petrecând,
Fără să le dea prin gând
Că năvalnic vuiet vine
În curând.

Nici măcar în lună-o dată
Un caiet n-au răsfoit,
Şi-un liceu au absolvit,
Însă ziua mare, iată,
A sosit!

Dintr-un jeep, la bac, răsare
Un băiat al. ştim noi cui,
Arogant cum altul nu-i
Şi e plin de îngâmfare
Chipul lui.

Blugii peticiţi i-atârnă,
Cinci ca el încap în ei,
Dacă-l vezi, te-nchini la zei,
Că şi-a-nfipt în nara cârnă
Trei cercei.

Uite-i buzunarul, frate,
Mare cât o zi de post
Şi croit c-un singur rost:
Au fiţuicile-adunate
Adăpost!

Îşi aruncă ochii, roată,
Prin lentile fumurii
Şi se-ndreaptă, să te ţii,
Către zgomotoasa gloată
De copii.

Cum se-apropiase bacu’,
Tatăl său, descurcăreţ,
Pregătise-un plan măreţ,
Ca examenul să-l ia cu
Orice preţ.

Profitând de-mprejurare,
Pe băiat îl doare-n cot,
Dar, la bac, surpriză mare:
Camere de spionare
Peste tot.

Inhibat din cale-afară
Şi mizând pe portofel,
Nu s-a descurcat defel,
Dar noi ştim c-au fost, în ţară ,
Mulţi ca el.

De va şti să dea din coate,
Peste ani, nimic de spus,
La catedră fi-va pus,
La inspectorat sau, poate,
Chiar mai sus!

Că, la noi, acela care
Se târăşte-abia, abia,
Cu o pilă în dotare,
Poate să ajungă mare,
Doar să vrea.

Poţi preda la grădiniţă
Chiar de n-ai habar să scrii;
Te cruceşti când la „copii”
Pune-o bravă dăscăliţă
Doar un „i”.

Autori de perle crase
Din păcate, nu sunt rari,
Dezacorduri, faze tari
Se-ntâlnesc şi pe la case.
Mult mai mari.

Şcoala-i navă în furtună
Ce de-un timp a eşuat,
Echipaju-i speriat,
Şi-ar fi cazul să se pună.
Pe-nvăţat!

Categorii:literature, UMOR

Florentin Smarandache şi umorul de bună calitate. Cărţi, adrese, teme, un zâmbet pentru fiecare…


Florentin Smarandache ne propune umor de bună calitate!

Căutaţi şi găsiţi cărţi în format electronic:

 

 

 

Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea,

cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa!

Dă clic pentru a accesa folclor8.pdf


Alte volume mai vechi:

Dovada supremă că există fiinţe inteligente în afara

Pământului este că nu au încercat să ne contacteze!

Dă clic pentru a accesa folclor7.pdf

Cum iti asterni, cum vine altul si se culca in locul tau!

Dă clic pentru a accesa folclor6.pdf

Ca romanu’ nu-i nici unu’: unde-s multi, putea fi unu’!

Dă clic pentru a accesa Bancuri5.pdf

Mai bine burtos de la bere, decat cocosat de la munca!

Dă clic pentru a accesa Bancuri4.pdf

Fie painea cat de rea, tot ti-o fura cineva!

Dă clic pentru a accesa Bancuri3.pdf

Cine rade la urma e mai incet la minte

Dă clic pentru a accesa Bancuri2.pdf

Viata e trista la noi, in schimb salariul e hazliu

Dă clic pentru a accesa Bancuri.pdf

Categorii:CARTEA, UMOR

Alegeri, alegeri… umor… rural…


Românii de la sate cer noi alegeri, pentru că li s-au terminat

uleiul şi făina.

 

De la Dumitru Hurubă, de pe Internet şi din realitate!

Categorii:UMOR

Să ne cumpărăm o vacă! Dumitru Hurubă şi paradigma economiei din piaţă


dragoste 006Dumitru Hurubă, Bate vântul prin cămară, Editura Limes, Cluj-2012

Categorii:UMOR

Umorul cucereşte Alba-Iulia în perioada 30 mai – 1 iunie 2014


Aflat la cea de-a V-a ediție, Festivalul internațional de literatură umoristică și grafică satirică „Alb-Umor”, se va desfășura la Alba Iulia în perioada 30 mai – 1 iunie 2014.
Secţiunile concursului sunt Creație literară – Secţiunea epigramă, cu tema „Vară, vară, primăvară”, Secţiunea proză scurtă umoristică, Secţiunea parodie (cu ritm şi rimă, la poezia „Cenușa verii”, de Ion Sângereanu), Secţiunea „Volum” (toate speciile literaturii umoristice, inclusiv antologii) și Grafică satirică – Secțiunea caricatură, Secţiunea fotografie umoristică.
Premiile, pentru fiecare din secţiunile literatură umoristică (epigramă, proză scurtă, parodie): premiul I – 500 lei, premiul II – 400 lei, premiul III – 300 lei, un premiu special al Consiliului Judeţean Alba, în valoare de 400 lei. Pentru caricatură şi fotografie umoristică: Premiul I – 500 lei, premiul II – 400 lei, premiul III – 300 lei, premiul special al Consiliului judeţean Alba- 400 lei.
Pentru Volum: Premiul I – 500 lei, premiul II – 400 lei, premiul III – 300 lei, un premiu special al Filialei Alba – Hunedoara a U.S.R. în valoare de 400 lei.
Festivalul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba, Uniunea Epigramiştilor din România, în parteneriat cu Filiala Alba – Hunedoara a U.S.R., Fundaţia Popa’s, Asociația Caricaturiștilor Profesioniști din România, Casa de cultură a sindicatelor Alba Iulia

 

Categorii:literature, PRESA, UMOR

Festivalul Liviu Oros, Deva – 30 aprilie 2014 în imagini. O poveste despre umor de la scriitorul Dumitru Hurubă…


Categorii:literature, PRESA, UMOR

Festivalul Naţional de Umor „Liviu Oros” 2014, Deva. Poze… pentru buletinul de vot!


Liviu Oros

Categorii:PRESA, UMOR
%d blogeri au apreciat: