Arhiva

Archive for the ‘HAŢEG’ Category

O problemă a omului de azi: Schimbarea modului de gândire, metanoia. Mihai Sârbu și marile teme ale lumii, omul din ARCĂ… De la Hațeg în America de Sus cu Evanghelia. De la Hațeg până în California, Los Angeles, Arizona și mai departe… Când teologia se întâlnește cu apolegetica, literatura, psihologia, matematica și omul simplu, flămând de absolut… O poveste neterminată despre adevăr și curaj într-o lume bulversată de consumism…

30 septembrie 2019 Lasă un comentariu

Reclame
Categorii:CREDO, HAŢEG, MEMORIA, SEMNAL

Hațeg, 31 august 2019 – JURNAL CULTURAL: istorie, literatură, identitate națională

3 septembrie 2019 Lasă un comentariu

Hațeg, 31 august 2019 – Jurnal cultural

 

 

Festivalul „Zilelor orașului Hațeg, 2019”, a prilejuit desfășurarea, in data de 31 august, simpozionul literar „Dor de hațegan”. In cadrul acestui eveniment, desfășurat în cadrul sărbătorii anuale de la sfârșitul fiecărei luni august, au avut loc mai multe evenimente cu încărcătură culturală și emoțională. Simpozionul a fost deschis și prezentat de domnul Cristi Bătrâncea, directorul Casei de Cultură Hațeg, în prezența domnului primar Marcel Goia, a domnului viceprimar Viorel Demian, a invitaților și iubitorilor de cultură.

 

– A fost lansata cartea Toma Vasinca-un sfert de veac in slujba Tarii Hategului, scrisa de prof. Dr. Ioan Vasinca, nepotul primului prefect român de Hunedoara. Lucrarea este recunoștința adusă primului prefect a județului Hunedoara.

El a trăit o perioada de timp in Tara Hațegului, fiind notar in comuna Pui  și președintele fundației culturale „Casina Româna” din Hațeg.

La eveniment au luat cuvântul istoricul si cercetătorul Daniel Iancu din cadrul Muzeului civilizației daco-romane Deva, care a prezentat importanța acestui gen de cărți pentru istorici, pentru cunoașterea vremurilor și pentru semnul lăsat prin timp de personalitățile românilor.

Istoricul Ioachim Lazar a schițat vremurile complicate în care și-a desfășurat activitatea prefectul, colaborarea sa cu personalitățile vremii, lupta cu instituirea administrației românești în județ și consolidarea normelor sociale și juridice în zonă. Autorul dr. Ioan Vasinca, nepotul fostului prefect, a prezentat emoționat cartea și a subliniat faptul că documentarea în județ legată de subiect i-a permis să cunoască oameni deosebiți și pasionați ca Ioachim Lazăr sau Badiu Iancu și Cristi Bătrâncea și să descopere imobile în care a activat bunicul după anul 1918.

– A fost lansat volumului de versuri Eroice si florale, de Gligor Hasa.

Au luat cuvântul despre autor si activitatea dânsului, scriitorul Constantin Stancu si prozatorul prof. Radu Igna. Totodată, scriitorul Constantin Stancu a ținut să precizeze că în 31 August se sărbătorește ZIUA LIMBII ROMÂNE, un eveniment de excepție. A adus în memoria celor prezenți cărțile despre Hațeg scrise de Radu Igna dedicate vieții culturale a Hațegului, cele scrise de Badiu Iancu, în șapte volume de monografii dedicate localității, de la începuturi până în anul 2015. A amintit și de lucrarea scriitorului Raul Constantinescu dedicată folclorului literar din Țara Hațegului, cu titlul Străvechi tradiții și creații literare din Țara Hațegului (2017). A schițat temele principale ale creației literare semnate de Gligor Hașa, romanele istorice și eseurile dedicate Hațegului, printre care promovarea ideii că adevărata Sarmisegetusa se află la Hațeg.

La finalul expunerii Constantin Stancu a subliniat că limba română este vie, permite consolidarea identității naționale și că poporul a beneficiat de traducerea Bibliei în limba folosită zilnic, fenomen care a permis modelarea gândirii oamenilor după valorile creștine, cele care a făcut din Europa o zonă prosperă și luminată.

Domnul primar Marcel Goia a ținut să precizeze că speră ca în curând vor începe cercetări istorice în zonă legate de Cetatea Hațegului. Anunțul a fost primit cu aplauze.

Radu Igna a făcut un portret al scriitorului Gligor Hașa. Dânsul a citat din cartea de evocarea literară dedicată romancierului, subliniind importanța romanelor istorice scrise de acesta și faptul că pregătirea enciclopedică i-a permis să abordeze mai multe genuri literare cu succes.

Gligor Hașa a citit din cartea sa câteva poezii cu mesaj și ținută didactică dedicate istoriei noastre. A solicitat ca autoritățile din oraș să aibă în vedere ridicarea unei statui dedicate lui Constantin Zagoriț, cel care a fundamentat teoria istorică legată de situarea capitalei administrative a dacilor la Hațeg, o idee șocantă, dar cu argumente istorice, arheologice, militare și sociale, inclusiv cu argumente prezente pe Columna lui Traian.
La sfârșitul simpozionului, a fost prezentată și sfințită o placa comemorativa in memoria Dr. Toma Vasinca – primul prefect al județului Hunedoara, în prezența celor care au participat la evenimentul dedicat celor care iubesc Hațegului. Placa a fost instalata la „Muzeul Țarii Hațegului”, apoi a fost vizitat muzeul de cei interesați, de oaspeții orașului, de invitați.

 

A consemnat Constantin Stancu

Foto: Primăria Oraș Hațeg

Categorii:EVENIMENT, HAŢEG

„Zilele orașului Hateg-2019” – 30-31 august și 1 septembrie 2019, calendar de sărbătoare…


In zilele de 30-31 august si 1 septembrie se va întâmpla evenimentul „Zilele orașului Hateg-2019”.
In cadrul evenimentului vor fi organizate mai multe spectacole artistice susținute de artiști renumiți, vor fi amenajate spatii pentru zone dedicate comerțului cu produse artizanale, preparate tradiționale, dar si un parc de distracții cu jocuri pentru copii si tineret.
Evenimentul se va desfășura pe bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul cuprins intre bulevardul Tudor Vladimirescu (magazin Lidl) si strada Aurel Vlaicu (pana la podul peste râul Galbena).

Categorii:CALENDAR, EVENIMENT, HAŢEG

Hațeg… Călătorii de vacanță și legende



 

Poemul



Ţara Haţegului







În august satele se înalţă-n văzduh

pe aripile raţelor sălbatice,

atunci stejarii trag prin rădăcini

până în frunze oasele celor care au fost.




O mierlă cu o melodioasă coroană pe o aripă

şi o alta pe cealaltă aripă zboară,

zimbrii pasc vocalele ierbii,

înveţi cum se bate tăişul coasei, pe îndelete,

până metalul sună frumos

ca un suflet cântând în ninsoare,

ridici ochii, o clipă, spre femeile

cu trupul mirosind a brad şi veşnicie.




Vine şi dimineaţa mai tăioasă ca ochiul lupoaicei,

mai curată ca sufletul fecioarelor

pregătite pentru ritual la Kogaionon,




te retragi în munte,

înţelegi puterea macilor

de a urca în insomniile statuilor de la Sarmizegetusa...




C Stancu
Categorii:HAŢEG, POEMUL

Hațeg – Podul vechi, salt peste timp și ape




A fost o cetate










Aici a fost o cetate,

umbra străjerilor se vede sub ierburi transparente,

umbră verde păstrată până la învierea pietrelor,

atunci vor vedea: oameni trecând pe lângă oameni,

oameni trecând prin oameni,

amestec de mâini, ochi, carne putredă,

gândurile vor fi separate,

apoi clonele gândurilor…







Consoanele vor fi minerale, pustiul, locul de unde încep toate:

şerpi veninoşi, focul ce arde marginea cămăşii,

apa ca o iluzie,

în memorie va exista un cordon ombilical

ce ne va lega de toate,

ideea va străbate piatra pentru a se întrupa…




Infinitul trece prin urechea profetului…




Când vine seara lumina se retrage

în lucrurile banale ale zilei,

umbra cetăţii naşte o nouă ştiinţă: geometria absenţelor…







Eroii care nu s-au născut au rezistat realului,

s-au luptat cu durerea cărnii,

cu lacrimile îngerilor.




Ei sunt îmbrăcaţi în ochi,

totuşi realitatea ca un fulger

între ochii străjerilor şi marginea lumii…



C Stancu
Categorii:HAŢEG, POEMUL

Legende și locuri: Hunedoara… „Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp”


Un ținut al enigmelor…

 

 

Scriitorul Gligor Haşa este un ambiţios, are spirit didactic şi iubeşte ţinutul Hunedoarei. MINUNI ŞI ENIGME ÎN ŢINUTUL HUNEDOAREI, apărută la  Editura Călăuza v.b. Deva, 2005 este o carte documentar despre acest loc de ţară, o carte în care redescoperi lucruri neştiute şi mituri care au fost şi rămân. Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat apariţia cărţii, în ideea că este o pledoarie din dragoste pentru un loc de legendă şi o clarificare a vorbelor, poveştilor, a imaginii spirituale despre o ţară în ţară.

Citind cartea poţi descoperi faptul că pe aceste locuri a fost cândva un ocean primordial Tethis şi că zona Mureşului în limita Orăştiei a fost, este şi va fi un centru civilizator al omenirii.

De pe Columna lui Traian citim drumurile istoriei care ating şi zona Hunedoarei, pe aici au fost urieşi, iar strămoşii noştri au inventat un anume fel de a scrie. Citeşti cu uimire că o femeie din Apuseni a fost soţie a regelui Solomon, probabil una dintre ele, dar a fost acolo.

Autorul se apleacă din dragoste pentru istorie asupra vremurilor lui Decebal, a civilizaţiei dacilor, a comorii care a stârnit şi stârneşte discuţii şi aprinde minţile oamenilor.

Atent la geografia istorică Gligor Haşa ne prezintă cetăţi şi castele din Ţara Haţegului, redesenează limita dintre mit şi adevărul care a fost în acest loc.

Sunt enumerate locuri importante din ţinut precum Deva, Cincişul, Săcărâmb, Roşcani, Prislop, etc. Fiecare loc are oamenii săi, are tradiţiile sale, sunt acolo minuni care au sclipit o clipă, au fost oameni care au sfinţit locul.

În carte scriitorul prezintă şcoala campionilor de la Deva, şcoala cu profil de gimnastică şi atletism unde s-au format şi s-au impus în lume Nadia Comănici, Emilia Eberle, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivaş, etc .. campioanele care au uimit lumea. Amintirea succeselor din domeniul sportiv va rămâne ca o minune a locului, femei care au biruit…

Acest tur de forţă şi tandreţe făcut de reporterul istoriei a fost probabil necesar,   s-au fixat câteva repere despre Hunedoara, s-au restabilit ierarhii, s-a fixat în memoria colectivă faptul că pot exista minuni aproape de noi, că enigmele care au uimit lumea încep aici, că Retezatul, sau Mureşul, sau zona Orăştiei sunt locuri extraordinare care merită vizitate.

„Cele două laturi ale firii privesc şi această carte, plămădită din mers, colindând locuri, cunoscând oameni, certând istoria prin mărturii; trecând plaiuri, colindând poteci, însoţind cursuri de ape opri cutezând pe creste de munţi la toate rotirile de anotimpuri; pendulând nostalgic, ca împătimit visător, între prezent şi trecut ca între verdele crud al ierburilor în  primăvară şi albul imaculat al zăpezilor din Retezat. Mereu cu râvna către adevăr şi frumos prin acest nepereche Ţinut al Hunedoarei, marcă şi inimă de ţară”. Aceasta este mărturia autorului în prefaţa la carte, o pledoarie din dragoste pentru legendele locului.

Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp.

Cartea conţine  scurte eseuri, reportaje, minute despre fiecare temă şi fiecare loc, se fixează în mod sintetic ideea că ceva se întâmplă aici şi parcă nu avem ochi la inimă să vedem. Bătăios cum se autocaracterizează, scriitorul emite ipoteza interesantă şi tulburătoare: CAPITALA ROMÂNIEI ÎN ŢARA HAŢEGULUI? Eseul are argumente, fapte, dovezi arheologice, idei ale istoricilor, decizii ale conducătorilor României în acest sens. Puţin ştiu despre aceste evenimente, puţini acceptă schimbările din domeniul culturii, dar gândul despre un adevăr ale istoriei ne atrage şi ne face mai puternici. Ideea este reluată de Gligor Haşa într-o altă carte cu titlu exact: Haţegul – adevărata Sarmizegetusa, carte apărută în anul 2009. Brusc vedem că există o memorie în care locuim.

În mod evident scriitorul abordează şi mituri locale precum acela al Cetăţii de Colţ, loc ce a stat în atenţia lui Jules Verne, ori ipotezele plauzibile privitoare la semnul heraldic al Corvinilor, sau frământările care au fost la Săcărâmb în goana după aur în stil românesc. Chiar Eminescu în scrierea sa Geniu pustiu a avut în atenţie pe Avram Iancu, legenda care străpunge memoria moţilor.

Autorul scrie simplu, exact despre Ţinutul Hunedoarei, doreşte să depună mărturie despre zona aceasta, să lase o pată de culoare în memoria locului şi a ţării. Citind cartea descoperi că istoria e aproape de noi, facem parte din ea, o putem focaliza în sentimentele noastre şi în viaţa de zi cu zi.

Minuni şi enigme, cuvinte şi gânduri, imagini şi eternitate pe trecerea de pietoni.

Păcat că această carte nu are şi fotografii color, cele în alb – negru par sărăcăcioase şi superficiale, probabil nu au existat fonduri pentru a susţine acest exerciţiu de memorie, poate vom regreta că am rămas la memoria noastră alb – negru, e prea puţin pentru o ţară care se vrea în Comunitatea Europeană…

Carte este un fruct pârguit din iubire, din adevăr şi legendă afirmă autorul…

 

 

Constantin Stancu

 

Hațeg: vechi – azi


Categorii:FOTO, HAŢEG
%d blogeri au apreciat asta: