Arhiva

Archive for the ‘MEMORIA’ Category

Constantin Stancu – Migranți fără bagaje… Lumea în mișcare, povestea care ne afectează

19 octombrie 2019 Lasă un comentariu

 

Comenzi la Editura Limes

 

Acțiunea romanului se referă la viața unor oameni dintr-o fostă localitate monoindustrială după ce societatea comercială, aparținând în principal statului, având capital majoritar de stat, a dat faliment și a fost lichidată. Viața își urmează cursul fără prezența mastodontului industrial. Acțiunea continuă narațiunea din romanul Vadul Ars, publicat anterior.

Localitatea unde se petrece bună parte din acțiune este Vadu Ars.

Vadul ars reprezintă o licență literară, istorică, socială, cu impact asupra vremii de tranziție prin care trec personajele cărții.

Personajele principale ale cărții sunt oameni obișnuiți aflați sub aripa destinului, umbriți de energii nebănuite.

Acțiunea din Vadu Ars redă cauzele pentru care migrează oamenii din orașele mici, foste monoindustriale și devenite libere (?). Cauzele fac parte integrantă din fenomenul migrației.

În astfel de zone oamenii nu pot face afaceri pentru a trăi, acestea sunt capturate imediat de patronii care domină locul. Ana Nor, un personaj central în roman, are toate condițiile să se realizeze, dar nu o poate face.

Pe de altă parte, omul a devenit marfă pentru alt om, cu încălcarea dreptului divin. Prostituata este marcată de clanurile care o controlează prin tatuajul aplicat, la fel ca la animale. În pădurile de lângă Vadu Ars oamenii sunt legați cu lanțuri și puși la muncă forțată. Angajații din localitate sunt legați de forțele economice de locul unde trăiesc, la fel ca în sclavagism, nu au altă soartă. Patronul îi controlează prin diverse metode, ei nu mai au timp de familie, cultură, activism civic, biserică etc. Fenomenul „biserici goale” apare și la noi.

„Plicul cu bani” este semnul puterii pentru cei care sunt în control prin forțele economice! La primărie politicienii se luptă la propriu pentru putere. Poliția nu mai are autoritate, Margareta, un alt personaj interesant, confiscă uniforma polițistului într-un exces de veselie și exuberanță etc.

Multele fapte și acțiuni reflectă vremurile pe care le trăim. Pe unitatea de timp oamenii suportă evenimente peste puterile lor de asimilare, oamenii sunt sufocați de ritmul vieții. Romancierul trebuie să reflecte această tendință a vremii. Migrația este o consecință a stilului de viață pe care-l trăiesc în unele zone ale țării oamenii. În 10-12 orașe mari din țară sunt condiții ca persoanele să nu migreze, dar e puțin raportat la numărul total al populației.

Dinamica din roman este preluată din teologie, acolo se analizează firul roșu al istoriei unui popor. Profeții descriu țara lor (Israel și Iuda) pentru a arăta de ce Dumnezeu îi va duce în Babilon etc.

Migrația este prezentă de-a lungul istoriei din motive economice și de resurse. Aceasta a afectat mintea oamenilor de-a lungul timpului. În vechime se practica pe larg canibalismul, sugerat în prezent de unii sociologi, motivat de faptul că în etapa următoare va urma o criză a alimentației și a apei. Dar migrația, în principal, afectează și mintea oamenilor prin stilul de viață, astfel că aceștia își pierd identitatea inițială, dobândesc o alta datorită efectelor produse de context.

În diaspora românii se înțeleg mai bine ca în patrie, se ajută, se încurajează.

Personajele creionează fenomenul migrației, atât în afara țării cât și în țară.

Ana Nor, fost avocat, migrant în Europa, femeie în căutarea unei vetre, bun tehnocrat, marcată de dispariția fostului prieten Ilie Talan, moartea lui suspectă nu a fost lămurită complet niciodată.

Gigi Zugravu, parlamentar, om de inițiativă, tată lui Bill Zugravu, cel care dă impuls politic vieții din localitate.

Bill Zugravu, artist profesionist, cântă la diferite evenimente organizate de partide, primării, oameni cu stare, un fel de hipster, personaj în căutarea fericirii, formând opoziția la lucrurile convenționale, cu potențial în realizarea unor lucruri mari, îndrăgostit de Margareta.

Ioan Jude, practician în insolvență, economist, fost jurnalist, implicat în viața economică a localității, cunoscător al tendințelor din politica locală, iubitor de cultură și istorie.

Ion Ardelean, fost director al combinatului din localitate, devenit important om de afaceri în domeniul agriculturii și comerțului cu produse agricole, cu potențial politic real în vremuri de tranziție, dispus să joace tare în zona socială.

Margareta, o tânără veselă, angajată la firma „Diversum” din Vadu Ars, mereu în căutarea fericirii normale într-o lume anormală.

Moise Buzatu, om de afaceri din localitate, implicat în viața socială, cu resurse de toate felurile, creator de locuri de muncă și tristeți, dovada vie că oamenii de afaceri români pot dinamiza viața dintr-o localitate de provincie.

Toma Bucur, profesor, autor de romane de aventuri vândute în străinătate, prietenul Anei Nor, om în căutarea fericirii și a cunoașterii prin aventura în lumi aflate în mișcare.

Radu Costin, pensionar, fost profesor, cunoscător al culturii și istoriei locale, păstrător al tainelor din Vadu Ars.

Ioan Hora, animatorului unui centru creștin, teolog, om în edificarea unei comunități utopice, specifice societăților marcate de cultura occidentală.

 

Migranți – oameni/ animale care migrează (conform Dexonline).

 

Reclame

O problemă a omului de azi: Schimbarea modului de gândire, metanoia. Mihai Sârbu și marile teme ale lumii, omul din ARCĂ… De la Hațeg în America de Sus cu Evanghelia. De la Hațeg până în California, Los Angeles, Arizona și mai departe… Când teologia se întâlnește cu apolegetica, literatura, psihologia, matematica și omul simplu, flămând de absolut… O poveste neterminată despre adevăr și curaj într-o lume bulversată de consumism…

30 septembrie 2019 Lasă un comentariu

Categorii:CREDO, HAŢEG, MEMORIA, SEMNAL

Semnul poetic într-o lume agitată… Memoria culturală și viața de la a la z


Sursa: Revista „Memorii culturale”, nr. 2 (14), aprilie-iunie/ 2019/ Aurel Pop

Vox Libri, nr. 50/2019. Revista Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva. Despre cărți, bibliotecă, scriitori, bibliotecari, mitul scrisului, evenimente cu edituri și personalități… Ziua în care o carte devine personajul principal! Aristocrația lecturii și alte exerciții de sinceritate!


Categorii:MEMORIA, REVISTA

Legende și locuri: Hunedoara… „Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp”


Un ținut al enigmelor…

 

 

Scriitorul Gligor Haşa este un ambiţios, are spirit didactic şi iubeşte ţinutul Hunedoarei. MINUNI ŞI ENIGME ÎN ŢINUTUL HUNEDOAREI, apărută la  Editura Călăuza v.b. Deva, 2005 este o carte documentar despre acest loc de ţară, o carte în care redescoperi lucruri neştiute şi mituri care au fost şi rămân. Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat apariţia cărţii, în ideea că este o pledoarie din dragoste pentru un loc de legendă şi o clarificare a vorbelor, poveştilor, a imaginii spirituale despre o ţară în ţară.

Citind cartea poţi descoperi faptul că pe aceste locuri a fost cândva un ocean primordial Tethis şi că zona Mureşului în limita Orăştiei a fost, este şi va fi un centru civilizator al omenirii.

De pe Columna lui Traian citim drumurile istoriei care ating şi zona Hunedoarei, pe aici au fost urieşi, iar strămoşii noştri au inventat un anume fel de a scrie. Citeşti cu uimire că o femeie din Apuseni a fost soţie a regelui Solomon, probabil una dintre ele, dar a fost acolo.

Autorul se apleacă din dragoste pentru istorie asupra vremurilor lui Decebal, a civilizaţiei dacilor, a comorii care a stârnit şi stârneşte discuţii şi aprinde minţile oamenilor.

Atent la geografia istorică Gligor Haşa ne prezintă cetăţi şi castele din Ţara Haţegului, redesenează limita dintre mit şi adevărul care a fost în acest loc.

Sunt enumerate locuri importante din ţinut precum Deva, Cincişul, Săcărâmb, Roşcani, Prislop, etc. Fiecare loc are oamenii săi, are tradiţiile sale, sunt acolo minuni care au sclipit o clipă, au fost oameni care au sfinţit locul.

În carte scriitorul prezintă şcoala campionilor de la Deva, şcoala cu profil de gimnastică şi atletism unde s-au format şi s-au impus în lume Nadia Comănici, Emilia Eberle, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivaş, etc .. campioanele care au uimit lumea. Amintirea succeselor din domeniul sportiv va rămâne ca o minune a locului, femei care au biruit…

Acest tur de forţă şi tandreţe făcut de reporterul istoriei a fost probabil necesar,   s-au fixat câteva repere despre Hunedoara, s-au restabilit ierarhii, s-a fixat în memoria colectivă faptul că pot exista minuni aproape de noi, că enigmele care au uimit lumea încep aici, că Retezatul, sau Mureşul, sau zona Orăştiei sunt locuri extraordinare care merită vizitate.

„Cele două laturi ale firii privesc şi această carte, plămădită din mers, colindând locuri, cunoscând oameni, certând istoria prin mărturii; trecând plaiuri, colindând poteci, însoţind cursuri de ape opri cutezând pe creste de munţi la toate rotirile de anotimpuri; pendulând nostalgic, ca împătimit visător, între prezent şi trecut ca între verdele crud al ierburilor în  primăvară şi albul imaculat al zăpezilor din Retezat. Mereu cu râvna către adevăr şi frumos prin acest nepereche Ţinut al Hunedoarei, marcă şi inimă de ţară”. Aceasta este mărturia autorului în prefaţa la carte, o pledoarie din dragoste pentru legendele locului.

Gligor Haşa a intuit cumva că va veni vremea când ne vom reevalua ţinutul unde trăiesc mulţi români şi vom redescoperi că aici există un leagăn de civilizaţie, o gură de rai românesc pentru lume. Comisia prezidenţială din domeniul culturii a confirmat în anul 2009 că  ţinutul merită pus sub protecţia şi autoritatea UNESCO, pentru simplu motiv că este unic şi că lumea are nevoie de certitudini şi de miracole în acelaşi timp.

Cartea conţine  scurte eseuri, reportaje, minute despre fiecare temă şi fiecare loc, se fixează în mod sintetic ideea că ceva se întâmplă aici şi parcă nu avem ochi la inimă să vedem. Bătăios cum se autocaracterizează, scriitorul emite ipoteza interesantă şi tulburătoare: CAPITALA ROMÂNIEI ÎN ŢARA HAŢEGULUI? Eseul are argumente, fapte, dovezi arheologice, idei ale istoricilor, decizii ale conducătorilor României în acest sens. Puţin ştiu despre aceste evenimente, puţini acceptă schimbările din domeniul culturii, dar gândul despre un adevăr ale istoriei ne atrage şi ne face mai puternici. Ideea este reluată de Gligor Haşa într-o altă carte cu titlu exact: Haţegul – adevărata Sarmizegetusa, carte apărută în anul 2009. Brusc vedem că există o memorie în care locuim.

În mod evident scriitorul abordează şi mituri locale precum acela al Cetăţii de Colţ, loc ce a stat în atenţia lui Jules Verne, ori ipotezele plauzibile privitoare la semnul heraldic al Corvinilor, sau frământările care au fost la Săcărâmb în goana după aur în stil românesc. Chiar Eminescu în scrierea sa Geniu pustiu a avut în atenţie pe Avram Iancu, legenda care străpunge memoria moţilor.

Autorul scrie simplu, exact despre Ţinutul Hunedoarei, doreşte să depună mărturie despre zona aceasta, să lase o pată de culoare în memoria locului şi a ţării. Citind cartea descoperi că istoria e aproape de noi, facem parte din ea, o putem focaliza în sentimentele noastre şi în viaţa de zi cu zi.

Minuni şi enigme, cuvinte şi gânduri, imagini şi eternitate pe trecerea de pietoni.

Păcat că această carte nu are şi fotografii color, cele în alb – negru par sărăcăcioase şi superficiale, probabil nu au existat fonduri pentru a susţine acest exerciţiu de memorie, poate vom regreta că am rămas la memoria noastră alb – negru, e prea puţin pentru o ţară care se vrea în Comunitatea Europeană…

Carte este un fruct pârguit din iubire, din adevăr şi legendă afirmă autorul…

 

 

Constantin Stancu

 

MONUMENTUL MARII UNIRI – 1 DECEMBRIE 2018

30 noiembrie 2018 Lasă un comentariu

Realizarea Monumentului Marii Uniri s-a făcut pe baza un contract încheiat între Ministerul Culturii şi sculptorul Buculei, în valoare de 10,2 milioane de lei, pentru a fi finalizat până la data de 1 Decembrie 2018.

Monumentul se compune din patru cruci unite în partea superioară și reprezintă simbolic cele patru provincii româneşti care s-au reunit într-o singură ţară la data de 1 Decembrie 1918.

created by dji camera

Construcţia este relevantă pentru locația în care se află, înaltă cât un bloc de 7-8 etaje şi cântăreşte peste 1.500 de tone. Alături de acesta va fi inaugurat şi Podul Unirii, care face legătura între monument şi Catedrala Reîntregirii Neamului, în care au fost încoronaţi Regii Ferdinand şi Maria. Podul este iluminat pe timp de noapte, construit din metal şi lemn, cu margini de sticlă. Monumentul Unirii se află în Parcul Unirii, are 20 de metri înălţime, este din piatră sub forma unor patru cruci şi a două litere ”U” întoarse.

A fost modernizat şi parcul în care a fost construit podul. La câteva sute de metri de acesta se află Sala Unirii, simbol şi templu al României Mari, în care delegaţii românilor transilvăneni au votat Marea Unire.

Monumentul va fi sfinţit în data de 1 Decembrie, la ora 12.00, iar la ora 15.00 va fi inaugurat, la ceremonie fiind aşteptat şi preşedintele în exercițiu al României, reprezentând românii din orice parte a lumii.

Memoria: Eugen Evu la Vâlcelele Bune. Un poem de pe discheta roz


 Sacrum Mimesis

 

Fiinţa vorbeşte, într-adevăr,

Reîncepe timpul .

Înnoirea suferind

Travaliul şi foşnetul sacru din muguri

Din care îşi reculeg chipul şi muzica

Înţelepţii muţi şi cei nevăzători

 

Trei lumi într-un spic

Multiplul sporind

Pe trestia melosului

 

(Regnul împătrit

Reface fisurile –n sferă)

 

Din arheofiinţă

A Memoriei freatice orgă

Ninge înflorind

Sacrum mimesis .

 

Fiinţa migrează visând.

Noi ne trezim spre lume

Unicitate –n refacere

Instantanee sublimând

Silogism jucăuş al

Feluritelor nume

 

Rana deschisă  a cuvântului

Sublunar împrospeţind lumina

Soarele îndepărtat din cuget

: ne sfinţim prin oglindire

ascuns în văzut –

 

Semănând secerişul

____________________________

 

Eugen EVU

 

Un poem de pe discheta roz trimisă de poetul Eugen Evu în decembrie 2006.

Foto: Eugen Evu la Vâlcelele Bune, o fotografie trimisă de poet

Categorii:MEMORIA
%d blogeri au apreciat asta: