Prima pagină > literature, SEMNAL > Raul Constantinescu, Antologia folclorică a Țării Hațegului! Un proiect devenit realitate, o carte despre ritualuri, datini, tradiții, obiceiuri, eresuri, mituri și legende, folclor literar, basme, povești, cântece bătrânești sau balade, colinde, doine, cântece, descântece, strigături, bocete, proverbe, ghicitori, jocuri de cuvinte etc.

Raul Constantinescu, Antologia folclorică a Țării Hațegului! Un proiect devenit realitate, o carte despre ritualuri, datini, tradiții, obiceiuri, eresuri, mituri și legende, folclor literar, basme, povești, cântece bătrânești sau balade, colinde, doine, cântece, descântece, strigături, bocete, proverbe, ghicitori, jocuri de cuvinte etc.


Dragi prieteni, iată și cuvântul înainte al Antologiei folclorice a Țării Hațegului

CUVÂNT ÎNAINTE

Odată cu parcursul temporal existențial, popoarele, în procesul conviețuirii sociale și în devenirea lor istorică inerentă, și-au accentuat și îmbogățit experiența de viață și cunoașterea lumii pe care au cristalizat-o într-o bogată moștenire spirituală pe care au transmis-o oral din generație în generație prin ritualuri, datini, tradiții, obiceiuri, eresuri, mituri și legende, precum și prin textele creațiilor literare populare specifice fiecăruia, adică prin folclorul literar, basme, povești, cântece bătrânești sau balade, colinde, doine, cântece, descântece, strigături, bocete, proverbe, ghicitori, jocuri de cuvinte etc. Această vastă arhivă nescrisă a popoarelor reflectă concepția despre lume și viață a omenirii din cele mai vechi timpuri, în ansamblul ei putându-se identifica diverse straturi de cultură și civilizație succesive din preistorie până în prezent. În concertul popoarelor lumii, precum și al celor indo-europene, poporul român, trăind în arealul carpato-danubiano-pontic, se afirmă ca excelent depozitar al unei bogate și variate moșteniri culturale materiale și spirituale străvechi și originale, ceea ce relevă vechimea și continuitatea sa neîntreruptă pe teritoriul patriei, precum și marea sa bogăție sufletească, sensibilitatea artistică, profunzimea cugetării, dragostea de viață, de adevăr, bine și frumos, evidențiindu-se astfel caracterul ospitalier, precum și omenia și demnitatea sa morală, ca iubitor de libertate și dreptate.
Drept urmare acestor considerente și repere axiologice, considerăm că în prezent este cert necesar a aprofunda investigarea și cercetarea fenomenologiei spirituale folclorice pe coordonate actuale funcționale interactive, prin reconstituire arhetipică și interpretare aprofundată și adecvată specificului zonei etnogeografice și segmentului de timp istoric surprins. În acest context, După cum remarca și Ovid Densusianu în monografia „Graiul din Țara Hațegului”, București, 1915, „în Țara Hațegului s-au încrucișat mai multe curente, s-au suprapus mai multe straturi”, fapt ce o caracterizează ca zonă etnografico-folclorică și lingvistică de interferență a trei arii vecine, având totodată și un accentuat caracter conservator, datorită situării sale depresionare intramontane între munții Șureanu la est, masivul Retezat la sud și munții Poiana Ruscă la nord-vest și nord. Astfel, în partea estică a Țării Hațegului se pot observa influențe din mărginimea Sibiului, în partea sudică persistă influențe din nordul Olteniei, iar în vest și nord vest sunt evidente influențe din Banat. Acest fapt constituie un motiv temeinic pentru aplicarea cercetării folclorice la Țara Hațegului în vederea identificării și reconstituirii cât mai aproape de modelul inițial al fenomenului creativ originar specific arealului hațegan, relevându-i caracterul lingvistic arhaic conservator, atmosfera vieții medievale cneziale, valoarea literară estetică de unicat, precum și cea documentar-istorică remarcabilă.
Caracterul conservator al Țării Hațegului se manifestă sub aspect lingvistic la nivel lexical, fonetic și morfosintactic. Astfel, datorită izolării satelor în depresiunea intramontană, s-au păstrat unele cuvinte de origine latină care nu sunt cunoscute și folosite decât în satele hațegane, ca: „aite”, provenit din lat. „alium” (răcituri), „cure”, provenit din lat. „currio, currire, cursum” ( fuge, merge; curge în limba literară), „tună”, provenit din lat. „ferro, tulli, ferre, latum”, ( năvălește, merge în grabă), „găiuț”, provenit din lat. „gallus, -i”, (cocoș), „mil”, provenit din lat. „mille”( unitate veche de măsură a distanței, echivalentă cu o mie de pași) etc.
Alte cuvinte cu caracter arhaic și regional conservate în arealul hațegan sunt: „bord” de origine protoindo-europeană, ( pietroi, bolovan), „a bui”, de origine slavă, ( a năvăli), „a împucleda”, de origine necunoscută, (a se supăra, a se repezi), „căiță” (căciulă), „dailean” (voinic), „ pumnaș” (manșetă), „tăner” (farfurie), „tindeu” (ștergar, prosop) etc.
S-au conservat forme arhaice, apropiate de etimonul latin, păstrându-se unele consoane în cuvinte ca „viñe”, din lat. „vinea” (vița de vie), „ tu viñi” (tu vii), „cuni”, din „cuneum” (cui), „călcâñi” provenit din lat. „calcaneum”. (călcâi) „spuñi” (spui), „,clañe” (claie”) etc., forme, care în limba literară au dispărut prin palatalizarea și iotacizarea consoanei dentale nazale „n”.
În ceea ce privește formarea cuvintelor, s-a păstrat consoana „n” în sufixul augmentativ „-oni” în cuvinte ca: vulpoñi (vulpoi), lupoñi (lupoi), moroñi (moroi), strigoñi (strigoi) etc., care în limba literară a căzut de asemenea prin iotacizare ca și în numele proprii de familie: Armioni, Balintoni, Barboni, Davidoni, Paveloni, Rădoni, Ștefoni, Zeiconi etc., care în alte zone au devenit: Balintoi, Bărboi, Davidoi, Rădoi, Ștefoi etc.
Alte însușiri fonetice specifice satelor din Țara Hațegului sunt palatalizarea consoanelor labiale: „b”, „p”, „m” în cuvinte ca: „podoghit” („podoģit”) pentru „podobit”,, „ñală” (ňală) pentru „mială”, ƈatră” (kĭatră) pentru „piatră” etc., precum și palatalizarea dentaleleor „d”, „t”în cuvinte ca: „bağe” pentru „bade”, „păčilat” pentru „ pătilat” ( val de pânză).
Un alt fonetism specific limbii române din Țara Hațegului este conservarea/păstrarea vocalei „a” în cuvinte cu etimologia de origine latină ca și în anumite expresii tot de origine latină ca: „Paroși” în loc de „Păroși”, „Buna zîua!”, în loc de „Bună ziua!”, „Barboni” în loc de „Bărboni”, „carare”, în loc de „cărare”, „padure” în loc de „pădure” (padulem), „batrân”, în loc de „bătrân” (veteranus, devenit betran)) etc.
Sub apect morfosintactic, menționăm prezența frecventă a infinitivelor lungi arhaice: „ Juni cu juni se întâlnia-re, / Juni pe juni se colinda-re, / Juni pe juni se dăruia-re, / Juni la juni se închina-re.” Uneori se intercalează adjectivul posesiv „-sa” (-sa-), între substantiv și silaba „-re” folosită în versuri din necesități metrice: „maică-sa-re”, „fiică-sa-re” etc.
În acest amplu și complex proiect am procedat la cercetarea personală directă pe teren prin informare și culegere de creații literare populare de la persoane talentate creatoare și cunoscătoare a tradiției locale, rapsozii populari Ioan Taurescu (din Rîu de Mori) și Ion Gavrilă (din Fărcădinu de Jos), Bilțog Sânziana din Brazi, Margău Ioana, Simonesc Sânziana din Clopotiva, Bucur Maria, Ardelean Iosif-Căciulă (din Silvașu de Jos), Avramescu Valer din Ciula Mare etc., consemnând riturile și datinile ciclice. Pentru a aduna informații din satele hațegane am fost ajutat de colegii profesori sau învățători, de unii intelectuali de la sat precum și de elevii mei sau de la Liceul din Hațeg, care au cules informații și creații populare, conform unor succinte chestionare folclorice. Pentru elanul și munca lor dăruită conservării creației literare populare, aduc pe această cale mulțumiri profesoarelor, profesorilor și învățătoarelor (învățătorilor), culegători de folclor sau activând ca mentor îndrumători pasionați ai elevilor de gimnaziu sau de liceu: Andrioni Iuliu, Barna Maria, Bozdog Maria, Bursescu Elena, Constantinescu Valeria, Fireanda Iosif, Gabor Barbara, Gligor Zinuca, Iancu Rodica, Onea Elena, Popescu Maria, Stanciu Venu, Toader Viorica, Târjoianu Carolina, Crișan Petru, Cârjan Ion, economistei Sandu Eva În urma acestei activități de colecționare, s-au adunat materiale numeroase și multe chiar necunoscute în literatura de specialitate: (Găiuțul, Moise Tinerelu, Trufa Junelaș etc.) într-o bogată arhivă folclorică. Aceste materiale constituie sursa prezentei lucrări de colectare și cercetare, precum și de înregistrare/conservare în corpusul textelor antologiei monografice cu titlul „Folclor literar din Țara Hațegului”. Multiplele variante ale textelor din „Miorița”, fie baladă, fie tipul colind pastoral, ale baladelor despre haiducul Mantu din Căvăran, ale colindelor evocatoare a scenelor preistorico-mitice totemice de vânătoare rituală de inițiere a tinerilor pentru a intra în rândul bărbaților, cu Leul, Cerbul, Căprioara, Fiara, Găiuțul etc., ale colindelor de Gospodar, Gospodină, ale Fetei de măritat sau ale Junelui de însurat, ale doinelor, strigăturilor (chiotiturilor) ori din „Cântecul Bradului” etc. au fost confruntate, comparate, reconstituite, selectate și înseriate sistematic la locul cuvenit după criteriul tematic, fiecare corespunzător genului literar și speciei literare adecvate. Textelor literare populare, precum și anumitor datini și obiceiuri populare li s-au adăugat, atunci când s-a considerat necesar, unele comentarii personale explicative referitoare la origine ori semnificații, pentru o mai bună receptare și înțelegere. Fără să fie o lucrare de dialectologie, am accentuat redarea cât mai fidelă a textelor din punct de vedere lexical, fonetic, morfosintactic, ortoepic și ortografic, atât cât ne-a fost cu putință, pentru a nu se crea confuzii și denaturări semantice sau lingvistice. S-au respectat normele limbii literare în redarea textelor antologate, potrivit noului DOOM 2, București, 2005.
Sondând diacronic universul spiritual socio-uman al textelor, este evidentă suprapunerea mai multor straturi de culturi și civilizații succesive ca pe un palimpsest sau ca pe o frescă, din timpurile imemoriale ale preistoriei reflectate în colindele mitice totemice ale vânătoarei, continuând cu străvechile zeități vegetale reprezentate de Brad ca axis mund/coloană a cerului sau tisă, care erau veșnic verzi, urmate de zeități astrale, zoomorfe autohtone ori străine ( Soarele, Luna, Cavalerul trac/danubian, Bourul, Cerbul. Dragonul/Lupul dacic, precum și Lupoaica romană și zeitățile romanilor, Ursul, cultul lui Mithra, spiritualismul premonoteist inițiatic zalmoxian dacic, ajungându-se la implementarea treptată și pașnică a creștinismului, care avea deja terenul pregătit, preluând ceea ce era valoros din credința și tradiția vechilor daci și a urmașilor acestora, modelând populația daco-romană și apoi poporul român până în prezent, prin acordarea atenției cuvenite și respectului Bisericii Ortodoxe Române credinței biblice creștine, precum și tradiției strămoșești, numită Sfânta Tradiție.
Credem că prezenta lucrare monografică, „Folclor literar din Țara Hațegului”, va trezi interesul nu numai în rândul specialiștilor, ci și tuturor celor care apreciază creația literară populară, prin conținutul său bogat, inedit și variat, prin cunoașterea tradițiilor și folclorului literar hațegan, și va stimula, nu în ultimul rând, deschiderea și interesul locuitorilor originari ai localităților Țării Hațegului, care pot pot să-și completeze cunoștințele despre valențele spirituale multiple ale acestei străvechi vetre de cultură și civilizație românească, localnicii, hațeganii, regăsindu-se cu uimire și mândrie ca într-o frescă/oglindă vie în toată splendoarea bogăției lor sufletești nuanțate și pline de savoarea unei limbi arhaice și poetice autentice unice, reflectând o necunoscută și deosebit de complexă surprinzătoare viață a curții vieții medievale românești, inestimabil străvechi tezaur spiritual, nobil blazon al continuității unei moșteniri culturale naționale multimilenare.

Hațeg, 2016 Raul Constantinescu

 

IMG_20150828_111410

Anunțuri
Categorii:literature, SEMNAL
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: