Prima pagină > PRACTIC, PRESA > Criminalitatea informatică. Câteva aspecte care ne privesc pe toţi, banii în mişcare haotică. Haosul agreabil, informaţia ca marfă!

Criminalitatea informatică. Câteva aspecte care ne privesc pe toţi, banii în mişcare haotică. Haosul agreabil, informaţia ca marfă!


Criminalitatea informatică în România
(HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 779 din 23 septembrie 2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi siguranţă publică 2015-2020)

– Contrafacerea şi infracţiunile care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală
În România, infracţiunile constatate pe linia drepturilor de proprietate intelectuală continuă să reprezinte un fenomen cu repercusiuni grave asupra încasărilor la bugetul general consolidat al statului, stabilităţii şi competitivităţii mediului de afaceri.
La nivelul Uniunii Europene s-a constatat în ultimii ani o creştere a comerţului cu produse contrafăcute din domeniul sănătăţii – medicamente sau echipamente medicale, acest tip de infracţiune cauzând pierderi la nivelul bugetelor statelor membre şi punând în pericol sănătatea şi viaţa celor care folosesc aceste produse.
Tendinţe şi factori de risc
– Există premise ale creşterii numărului de infracţiuni săvârşite în acest domeniu.
– Extinderea activităţilor ilegale cauzează prejudicii mari firmelor care comercializează astfel de bunuri prin scăderea vânzărilor, ceea ce conduce, inclusiv, la scăderea investiţiilor acestora în domeniul cercetării-dezvoltării.
– Pirateria software, precum şi reproducerea frauduloasă a produselor textile/vestimentare continuă să genereze pierderi importante bugetului general consolidat al statului şi producătorilor din acest domeniu.
– Corupţia
Proliferarea rapidă a criminalităţii organizate, potenţialul foarte ridicat de adaptare, precum şi capacitatea de acţiune crescută a grupărilor de criminalitate organizată au determinat inclusiv un interes permanent ai exponenţilor acestora de vulnerabilizare şi corupere a funcţionarilor publici de la toate nivelurile.
Acesta reprezintă un aspect extrem de sensibil pentru România, mai ales din perspectiva monitorizării atente a Uniunii Europene în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.
Comisia Europeană a publicat la începutul anului 2014 un studiu Eurobarometru care arată faptul că 34% dintre români, media europeană fiind de 26%, consideră că s-au realizat progrese în materia prevenirii şi combaterii infracţiunilor de corupţie, România având cea mai mare creştere din Uniunea Europeană la acest indicator în raport cu anul 2011. Acest rezultat demonstrează faptul că opinia publică percepe activitatea sistemului judiciar în acest domeniu ca fiind pozitivă, iar această încredere în eficienţa sistemului este resimţită şi în activitatea judiciară, în contextul în care din ce în ce mai multe persoane denunţă fapte de corupţie despre care iau cunoştinţă.
Ultimele studii de specialitate realizate în domeniu au concluzionat că piaţa achiziţiilor publice din România nu s-a dovedit a fi competitivă şi transparentă. Au fost cheltuite peste 10 miliarde euro anual pe contracte de achiziţii publice atribuite prin intermediul Sistemului electronic de achiziţii, însă aceasta sumă nu reprezintă decât a treia parte din valoarea estimată a fi contractată anual de autorităţile publice centrale şi locale pentru achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice autentice.
Au fost identificate inclusiv fapte de corupţie săvârşite în scopul influenţării procedurilor de achiziţie pentru a deturna resursele financiare publice în interesul unor grupări din care făceau parte oameni de afaceri aflaţi, uneori, în legătură cu decidenţi politici.
Tendinţe şi factori de risc
– Corupţia conduce la denaturarea competiţiei legitime care ar trebui să existe între participanţii din cadrul licitaţiilor publice şi are un efect negativ în ceea ce priveşte încrederea în autorităţile statului şi sistemul de drept.
– Cazurile de corupţie pot compromite funcţiile esenţiale ale instituţiilor publice şi ale firmelor/organizaţiilor private.
– Apropierea funcţionarilor publici prin natura atribuţiilor de serviciu de mediul infracţional şi contactul cu mediul interlop pot conduce la coruperea acestora.
– Criminalitatea informatică
Internetul a revoluţionat modul de viaţă şi a contribuit la dispariţia barierelor în societate. Oamenii au devenit din ce în ce mai dependenţi de comunicaţii şi de instrumentele bancare de tip electronic. Acest context oferă oportunităţi infractorilor şi creează în mod constant noi „mărfuri” ilicite, reprezentate, în special, de informaţii cu caracter personal şi/sau informaţii financiare sustrase în mod ilegal, fraude legate de cardurile de plată şi infracţiuni de pornografie infantilă prin intermediul sistemelor informatice.
Evaluarea ameninţării pe care o prezintă criminalitatea organizată prin intermediul internetului şi sistemelor informatice a evidenţiat un trend ascendent în cazul infracţiunilor săvârşite de cetăţeni români care au drept ţinte cetăţeni, firme sau instituţii publice/private din alte state, precum şi un număr tot mai mare de sesizări ale unor cetăţeni români şi firme care devin victime ale acestui tip de infracţionalitate.
România este o sursă pentru criminalitatea informatică, înregistrându-se o creştere a numărului fraudelor săvârşite prin intermediul internetului, al celor cu carduri bancare, atacurilor informatice cu diverşi viruşi/troieni informatici etc., precum şi a infracţiunilor contra siguranţei şi integrităţii datelor informatice.
Tendinţe şi factori de risc
– Apariţia unor noi moduri de operare, devenite din ce în ce mai complexe, care includ majoritatea infracţiunilor din sfera criminalităţii informatice.
– Folosirea camuflajului informatic şi deplasarea rapidă a autorilor faptelor de criminalitate cibernetică reprezintă unele dintre cele mai folosite metode de către infractori care conduc la neidentificarea şi nerăspunderea penală a acestora.
– Creşterea numărului de infracţiuni cu carduri bancare săvârşite pe teritoriul României şi al celor comise în străinătate de cetăţenii români, prin confecţionarea şi folosirea echipamentelor de skimming/fraudarea tranzacţiilor efectuate la ATM-uri şi POS-uri sau prin declanşarea unor atacuri informatice care vizează clienţii unor instituţii bancare în scopul devalizării conturilor bancare ale acestora şi transmiterii sumelor sustrase în conturi bancare de la nivelul altor state.
– Creşterea numărului de infracţiuni săvârşite de cetăţeni români în state din afara Uniunii Europene în care nu s-au implementat coduri de identificare personală pentru cardurile bancare.
– Creşterea numărului de accesări neautorizate ale adreselor de poştă electronică ale persoanelor private, instituţiilor publice sau întreprinderilor private, în scopul săvârşirii de fraude cibernetice.

global terra

Anunțuri
Categorii:PRACTIC, PRESA
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: