Prima pagină > PRACTIC, PRESA > Insolvenţa persoanei fizice. Date, proceduri, instituţii, condiţii, drepturile debitorului, drepturile creditorilor…

Insolvenţa persoanei fizice. Date, proceduri, instituţii, condiţii, drepturile debitorului, drepturile creditorilor…


Legea nr. 151/2015 in MO nr. 464/26.06.2015

Despre falimentul personal
Legea stabileste ca insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolventa debitorului se consideră cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.
Legea se adreseaza persoanelor fizice de buna-credinta, ale caror datorii rezulta dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilitati, intarzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achizitia unui serviciu sau produs personal etc.,
Sunt excluse situaţiile rezultate dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. În acest caz se aplică insolvenţa persoanei juridice, şi alte asemenea, conform legii ( Legea nr. 85/2014).
Dispozitiile se aplică debitorului persoana fizica care:
• are domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita de cel putin sase luni anterior depunerii cererii in Romania;
• este in stare de insolventa si nu exista o probabilitate rezonabila de a redeveni, intr-o perioada de maximum 12 luni, capabil sa-si execute obligatiile astfel cum au fost contractate, cu mentinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine si pentru persoanele pe care le are in intretinere; probabilitatea rezonabila se apreciaza prin considerarea cuantumului total al obligatiilor raportat la veniturile realizate sau prognozat a fi realizate fata de nivelul de pregatire profesionala si expertiza ale debitorului, precum si la bunurile urmaribile detinute de acesta;
• cuantumul total al obligatiilor sale scadente este cel putin egal cu valoarea-prag.
• valoare-prag reprezinta cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active, care este de 15 salarii minime pe economie.
Procedurile de insolventa sunt:
• procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor;
• procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active;
• procedura simplificata de insolventa.

• Comisia de Insolventa, cu o componenta complexa, fara nici un reprezentat al creditorilor, are atribuţii legate de insolvenţa persoanei fizice, face acte decizionale, de control si de supraveghere a actelor persoanei in insolventa ori ale administratorului procedurii.
• Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolventa, din randul practicienilor in insolventa, executorilor judecatoresti, avocatilor sau notarilor publici, inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice.

Insolventa pe baza de plan de redresare a datoriilor
In situatia in care datornicul considera ca se afla in insolventa, iar situatia financiara a acestuia nu este iremediabil compromisa, poate cere Comisiei de Insolventa deschiderea insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedura administrativa si nu judiciara.
In acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie sa totalizeze 15 salarii minime pe economie.
CEREREA.
Cererea de deschidere a procedurii de insolventa, care va fi publica, trebuie sa cuprinda motivele care au determinat aceasta situatie, datoriile acumulate, actiunile judiciare deschise impotriva persoanei respective, incercari de negociere a esalonarii datoriilor, statutul civil si profesional, cuantumul veniturilor incasate pe ultimii trei ani, cat si al veniturilor preconizate pentru urmatorii trei ani, bunurile pe care le detine, conturile bancare, sumele de recuperat de la rau-platnici, litigiile in curs sau finalizate, existenta sau nu a unor condamnari pentru evaziune fiscala sau fals.
Se aduc probe cu privire la situatia profesionala:
– angajat/somer, dovada faptului ca nu a fost concediat din motive ce ii pot fi imputate si ca a facut toate demersurile pentru obtinerea unui loc de munca, documente care sa ateste veniturile, copii ale declaratiilor fiscale pentru ultimii trei ani, un extras de cazier judiciar si cazier fiscal la zi, un raport de la Biroul de Credit si o propunere de plan de rambursare.
Comisia de insolventa poate să decidă:
• fie sa admita cererea si sa dispuna deschiderea procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, desemnand si un administrator al procedurii;
• fie sa respinga cererea si sa constate ca situatia financiara a datornicului este iremediabil compromisa, caz in care, cu acordul acestuia, va sesiza instanta pentru deschiderea procedurii de insolventa prin lichidare de active, sau in forma simplificata, dupa actele din dosar.
Efectele deschiderii procedurii de insolventa pe baza planului de rambursare:
• Se suspenda provizoriu executarile silite incepute, nu pentru mai mult de trei luni, cu exceptia situatiei in care instanta decide prelungirea acestei perioade, daca astfel situatia financiara a datornicului ar deveni iremediabil compromisa;
• Va fi numit un administrator al procedurii. In baza informarilor creditorilor si datelor furnizate de datornic, va fi intocmit tabelul creantelor;
• Datornicul, impreuna cu administratorul judiciar, va elabora planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestora. Cota de acoperire a creantelor prin planul de rambursare trebuie sa fie mai mare decat cota de acoperire ce ar putea fi obtinuta prin lichidarea bunurilor datornicului. O serie de datorii nu pot fi esalonate, reduse ori sterse in cadrul procedurilor de insolventa, cum ar fi obligatiile legale sau conventionale de intretinere sau obligatiile rezultate din atragerea raspunderii penale si contraventionale;
• Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu inca un an;
• Comisia de Insolventa va face o evaluare a fezabilitatii planului. Planul este aprobat daca creditorii reprezentand minimum 50% din valoarea totala a creantelor si 30% din valoarea creantelor ce beneficiaza de cauze de preferinta au votat in favoarea acestuia;
• In situatia in care planul de rambursare nu este aprobat de creditori, datornicul poate cere Judecatoriei competente confirmarea acestuia. Astfel, instanta are dreptul de a trece peste votul creditorilor in situatia in care apreciaza ca acestia s-au impotrivit in mod nejustificat si cota de acoperire a creantelor propusa prin plan este superioara celei ce ar fi obtinuta prin lichidare;
• De la data aprobarii planului de rambursare se suspenda toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor, curgerea dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere etc., cu exceptia creantelor care beneficiaza de cauze de preferinta;
• Institutiile sau companiile cu care persoana aflata in insolventa are semnate contracte nu vor avea dreptul de a rezilia contractele in derulare din cauza deschiderii procedurii de insolventa;
• Datornicul are obligatia sa coopereze cu Comisia de insolventa si cu administratorul judiciar si sa le comunice orice informatii cu privire la situatia sa financiara; trebuie sa se supuna supravegherii administratorului judiciar in ceea ce priveste toate activitatile desfasurate; are obligatia de a intocmi rapoarte trimestriale cu derularea planului; are obligatia sa desfasoare o activitate legala producatoare de venituri;
• In situatia in care planul nu este respectat, sau debitorul nu-si achita datoriile curente, se poate cere inchiderea procedurii pe baza de plan si deschiderea procedurii pe baza de lichidare de active.
Insolventa prin lichidare de active
Aceasta fi solicitata de catre datornic, in cazul in care „situatia sa financiara este iremediabil compromisa”.
Situatia de compromitere iremediabila este trecuta prin doua etape, cel al debitorului si cel al judecatorului sindic.
Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, in cazul in care procedura pe baza de plan nu poate fi dusa la indeplinire.
Odata ce instanta a admis insolventa prin lichidare de active, efectele sunt:
• se suspenda executarile silite individuale;
• se interzice datornicului sa mai foloseasca bunurile si veniturile ce pot fi lichidate.
Desfasurarea procedurii de insolventa prin lichidare de active:
• Intocmirea tabelului definitiv. Lichidatorul, va solicita creditorilor sa transmita, in termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, o informare privind cuantumul creantei si valoarea de piata a bunului cu care este garantata. Lichidatorul este obligat sa intocmeasca tabelul preliminar de creante in termen de 15 zile de la primirea informarii.
• Inventarierea bunurilor datornicului. In termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului.
• Lichidarea bunurilor. De lichidarea bunurilor se ocupa lichidatorul, care va incheia, in numele datornicului, contractele de vanzare. Bunurile se vand libere de sarcini. In cazul in care, desi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reusit sa valorifice bunul in doi ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia in contul datoriei.
• Inchiderea procedurii si eliberarea de datorie. Dupa ce bunurile au fost valorificate si sumele obtinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul intocmeste un raport final. In termen de 30 de zile de cand acesta ramane definitiv, instanta pronunta inchiderea procedurii si stabileste cat din veniturile datornicului poate fi folosit pentru a acoperi pasivul, dupa inchiderea procedurii.
• Eliberarea de datorii reziduale este stergerea datoriilor ramase neacoperite dupa perioada de supraveghere post-inchidere a procedurii. Conform art. 72, datornicul va fi eliberat de datorie in cazul in care dupa trei ani de la data inchiderii procedurii a acoperit cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, sau dupa 5 ani 40%, etc.
Procedura simplificata de insolventa
Insolventa simplificata poate fi declanşată daca suma totala a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmaribile si are peste varsta standard de pensionare sau si-a pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.
Comisia de insolventa va analiza cererea sa, iar in cazul in care indeplineste conditiile, o va inainta instantei.
De la data ramanerii definitive a sentintei, se suspenda toate masurile de executare silita, curgerea dobanzilor, calculul penalitatilor etc.
Datornicul are obligatia ca, din momentul deschiderii procedurii, sa execute obligaţiile sale specifice:
• isi plateaşte datoriile curente la timp;
• sa nu contracteze noi imprumuturi;
• sa informeze anual comisia de insolventa cu privire la situatia bunurilor sale sau daca obtine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie fata de nivelul declarat la momentul cererii insolventei;
• sa anunte comisia de insolventa daca mosteneste, i se doneaza sau intra in posesia unor bunuri sau servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.
Noile norme se completeaza cu prevederile Codul Civil, si cu cele ale Codul de Procedura Civila.

 

Sursa: Parlamentul; Presa; CITIR

 

Naraţiuni pe aceeaşi temă.

Scriitorii au dreptate!

JURNAL

Anunțuri
Categorii:PRACTIC, PRESA
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: