Arhiva

Archive for 20 martie 2015

Pe cer…


Numele…
Psalmul 8

 

O zic: Numele Tău e scris pe cer!
Veşnicia Ţi-e încrustată-n albastru,
Lucrările sfinte şi vii nu pier,
Ne vorbeşti prin iarbă, prin astru…
Ne vorbeşte în zilele Tale curate,
Ecoul trece vizibil prin vreme,
Până la margini de lume, uitate,
Pentru cel ce de Tine se teme…
Nimic nu se ascunde-n lumină,
Lumea-i deschisă în carte,
Blândă, binecuvântată şi lină,
E nemurirea ce creşte prin toate…
Sufletul e puternic înviorat
De Cuvântul viu, prea curat,
De Cel ce învie cu adevărat,
Salvându-ne din moarte şi păcat…
Şi ochiul ţi-e luminat adânc
De Cuvântul nins de Sus,
Eşti spălat în fiinţă şi-n gând
Prin Harul izvorât din Iisus…

 

C stancu

 

universe12121-69

Categorii:CREDO, GÂND

Vatra veche nr. 3/2015. Revistă literară densă, primăvara din poeme, eseuri, proză, portret de artist, secundele nu se desprind din ceas. Nicolae Băciuţ şi geografia literară… O lume în cuvinte…


Vatra 1Vatra 2Vatra veche 3, 2015, BT, click pentru lectura

Civilizaţia Turdaş, construcţii speciale, scriere veche, mister


În zona Turdaş, în apropiere de râul Mureş, arheologii sibieni au descoperit cel mai vechi oraş din Transilvania: un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, de palisade, de şanţuri succesive şi ziduri, două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie şi turnuri. Toate obiective din lemn. Suntem în faţa unei aşezări protourbane aidoma marilor aşezări din Orient. Se întinde pe 100 de hectare!
Arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autorităţile vor să mai construiască obiective de interes precum autostrăzile. Exemplu, celui mai vechi oraş din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Aşezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu-Nădlac.
De remarcat şi arhitectura caselor din acest oraş, imense şi ca înălţime şi anvergură, cu podina suspendată. Din cauza deselor inundaţii care afectau perimetrul, oamenii şi-au construit case suspendate, pe stâlpi imenşi de 6-8 metri. Inundaţiile afectau însă pivniţele şi vetrele care se găseau la nivelul solului, aşa că aşezarea era refăcută după calamităţi ale naturii. S-au descoperit şase orizonturi de arhitectură suprapuse, dar şi un număr foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000.
Civilizaţiei Turdaş îi aparţine şi cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani), cu celebrele tăbliţe de lut descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia şi Orăştie. Acestea sunt inscripţionate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puţin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet.

Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată, eforturile specialiştilor fiind fără rezultat.

 

Sursa: DECENEWS

 

sarmisegetuza7

Categorii:GÂND, PRESA

A fost un rai odată…


VIN TOT VIN STIHII DE CIORI…

vin tot vin stihii de ciori peste biata ţară
nu mai vezi nici munţi nici flori de-atâta ocară:
cârâieli străine-ncap pe post de poruncă
neam şi limbă nu mai scap’: la gunoi s-aruncă!

pe aici au fost odat’ rai – nectar şi-ambrozii
pe aici lumini ningeau în poieni voivozii
ci acum se-nveninează sânge din cuvinte
iar apostolul Lui Crist plânge şi ne minte!

…până la nisip se-nchină teferi beduinii…
aici nu-i nimic preasfânt: latră pinguinii!
pe aici treceau cândva hoarda şi nechezul

dar din cer se pogorau Pajura şi Crezul!
…astăzi pân’ şi Crinul Alb pâlpâie – pălitul:
pe la noi să treci de vrei ca să vezi Sfârşitul…!

***

Adrian Botez

 

100_5215

Categorii:literature, POEMUL

Orient Latin şi Ziua Mondială a Poeziei


COMUNICAT DE PRESĂ

Fundaţia Culturală „Orient Latin”, cu sprijinul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România şi al Facultăţii de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara, organizează un eveniment cultural care celebrează Ziua Mondială Poeziei, ajuns, la Timişoara, la a X-a ediţie. La fel ca la celelalte ediţii, programul este dens şi încearcă să creeze o platformă comună pentru oamenii de cultură din vestul ţării, în special din spaţiul banatic.
Se vor decerna premiile anuale de excelenţă literară, destinate unor scriitori cu operă şi statut, care, la data manifestării, din varii motive, nu sunt membri ai USR. Amintim că, până acum, de-a lungul anilor, aceste premii au fost înmânate unor condeieri importanţi pentru literatura banatică: Adrian Dinu Rachieru, Marcel Luca, Ionel Bota, Gheorghe Secheşan, Maria Bologa, Ioan Jorz, George Schinteie, Iosif Băcilă, Maria Niţu, Valeriu Drumeş, Constantin Mărăscu, Nicolae Irimia, Nicolae Silade precum şi la doi tineri premiaţi la concursuri naţionale: Adelina Dozescu şi Lucian Adam.
Cu aceast prilej se decernează şi Premiul „Horia Ionescu”, înmânat de către Călin Ionescu, fiul regretatului actor şi regizor dispărut prea devreme dintre noi, care a fost un mare prieten al poeţilor şi al poeziei. Până acum, acest premiu a fost conferit actorilor Doru Iosif, Vladimir Jurăscu, Cristian Szekeres, Valentin Ivanciuc şi regizorului Sabin Popescu, personalităţi ale teatrului timişorean.
În cadrul evenimentului, studenţi ai Facultăţii de Muzică din Timişoara vor susţine un recital de muzică clasică.
Criticul Adrian Dinu Rachieru va susţine o conferinţă despre Grigore Vieru, şi despre o aniversare literară importantă a începutului de an: optzeci de ani de la naşterea poetului.
Programul cuprinde un moment in memoriam Puiu Marinescu, pictor şi scriitor, dispărut recent, în mod dramatic, dintre noi: lectură din poezia sa şi sceneta „Consolare” – jucată de elevii Şcolii Gimnaziale din Niţchidorf, coordonaţi de profesorul Tiberiu Buhna –, care a câştigat Premiul I la Concursul „Copii în Europa”.
Gheorghe Azap, dispărut şi el nu demult dintre noi, un poet definitoriu al spaţiului literar banatic, va fi invocat într-un recital de către Nicolai Dimitrie Vlădulescu, directorul teatrului reşiţean.
Nu în ultimul rând, se prezintă şi primul număr pe acest an al revistei literare „Orient latin”, aflată în al XXII-lea an de existenţă neîntreruptă, cu un conţinut bogat şi unele… surprize!
Evenimentul are loc sâmbătă, 21 martie, de la ora 12, la Sala „Orpheum” a Facultăţii de Muzică şi Teatru (Piaţa Libertăţii, nr. 1).
Premiile, care constau în lucrări de artă, sunt asigurate prin gratitudinea artiştilor plastici Constantin Grangure, Mihai Teodor Olteanu şi Emil Florin Grama.

Sunt aşteptaţii toţi iubitorii de cultură.
Cu drag,
ILIE CHELARIU

 

CARTI

Categorii:literature
%d blogeri au apreciat asta: