Prima pagină > CARTEA, GÂND, literature > Olimpia Berca, Din literatura timişoreană, Timişoara: Editura Mirton, 2015

Olimpia Berca, Din literatura timişoreană, Timişoara: Editura Mirton, 2015


Berca Olimpia Berca Olimpia 2 Berca Olimpia 3Berca Olimpia 4 Am primit de la Eugen Dorcescu

Olimpia Berca, click pentru lectură

 

 

Olimpia-Octavia Berca, eseist, critic şi istoric literar, stilistician, traducător, membră a Uniunii Scriitorilor din România, soţia poetului Eugen Dorcescu, s-a născut la 5 iunie 1933, în Poieni, judeţul Cluj, ca fiică a lui Gheorghe Şerban (funcţionar) şi a Elisabetei Şerban (n. Buciuman). A urmat cursurile Şcolii primare „Spiru Haret” din Timişoara (1940 – 1944 ), ale Liceului „Carmen Sylva” din acelaşi oraş (1944 – 1952) şi ale Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara – secţia română-germană (1958 -1963). Doctor în filologie, cu teza Teoria versului românesc. Privire istorică (1976). Cercetător, cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Socio-Umane « Titu Maiorescu » din Timişoara (1963 – 1996).

 

În data de 30 octombrie 2014, discreta şi nobila doamnă Olimpia-Octavia Berca ne-a părăsit, mutându-se, din lumea noastră, adesea contondentă şi contradictorie, într-o altă lume, mai bună.

 

A debutat cu texte de eseistică şi critică literară în revista „Scrisul bănăţean” (1963) şi, editorial, cu volumul Poetici româneşti (1976). A colaborat, în decursul vremii, la numeroase publicaţii, între care: „Agero” (Stuttgart), „Banat”, „Boletín del Taller de Traducción Literaria de la Universidad de La Laguna”, Tenerife, Spania, „Caiet de semiotică”, „Cercetări de lingvistică”, „Contemporanul”, „Familia”, „Limba română”, „Limbă şi literatură”, „Orient latin”, „Orizont”, „Paralela 45” (Timişoara), „Reflex”, „Scrisul bănăţean”, „Studii şi cercetări lingvistice” etc.

 

Olimpia Berca practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoaşterea teoriilor şi procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât şi pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din stilistică, poetică, semiotică. Proba cea mai concludentă o reprezintă monumentalul său Dicţionar istoric de rime (Dosoftei – Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate, şi recunoscută ca atare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Lucrările de critică şi istorie literară ce au urmat evidenţiază o atenţie constantă acordată creaţiei literare din Vestul României, în context axiologic naţional: Dicţionar al scriitorilor bănăţeni (1940 – 1996), 1996; Lecturi provinciale, 2003; Despre maeştri, 2003; Provincia literară, 2008; Departe de centru, aproape de centru, 2012; Note de lectură, 2014. Analiza propriu-zisă recurge la serviciile criticii tematice, ale criticii stilistice, ale psihocriticii, precum şi la o informare detaliată asupra documentului literar, asupra filiaţiilor, interferenţei motivelor etc., ţelul fiind acela de a propune un profil cât mai corect al scriitorului şi o încadrare cât mai obiectivă a operei sale.

 

Activitatea Olimpiei Berca mai cuprinde, între altele, o lucrare de istorie literară – documentaristică: Poezia lui Eugen Dorcescu, comentată de…(în colaborare), Timişoara, 2009, două ediţii critice: Constantin Diaconovici –Loga, Gramatica românească (în colaborare), Timişoara, 1973; George Coşbuc, Versuri, Timişoara, 1986; Bibliografia stilisticii româneşti (în colaborare), Timişoara, 1986. De asemenea, Colecţia „Cartea şcolarului”, serie îngrijită, tablou cronologic şi referinţe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coşbuc, Iarna pe uliţă; Constantin Negruzzi, Sobieski şi românii; Mioriţa. Greuceanul, Editura Excelsior, Timişoara, 1998.

 

A tradus din literatura franceză: Roland Jaccard, Nebunia,Timişoara, 1994, 175 p. ; Jules Dorsay, Motanul negru, Timişoara, 1994, 120 p.; André Le Gall, Anxietate şi angoasă,Timişoara, 1995, 143 p.

 

Meritele muncii sale au fost răsplătite, de-a lungul anilor, cu o seamă de premii şi distincţii, precum:

– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, pentru critică literară, 2003;

– Diploma de excelenţă, acordată de Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional al judeţului Timiş, 2003;

– Premiul pentru eseu la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară Religioasă, ediţia a II-a, Timişoara, 2005;

– Premiul Opera Omnia, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, în 5 decembrie 2013 etc.

 

OPERA:

 

Poetici româneşti, Editura Facla, Timişoara, 1976, 201 p.;

Dicţionar istoric de rime, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, 367 p.;

Dicţionar al scriitorilor bănăţeni (1940 – 1996), Editura Amarcord, Timişoara, 1996, 179 p.;

Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timişoara, 2003, 162 p. ;

Despre maeştri, critică şi istorie literară, Editura Mirton, Timişoara, 2003 , 194 p. ;

Provincia literară, critică şi istorie literară, Editura Eubeea, Timişoara, 2008, 202 p.;

Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomaţie critică, critică şi istorie literară, documentaristică, Brumar, Fundaţia Interart Triade, Timişoara, 2009, 76 p. (în colaborare cu Sorina Ianovici-Jecza);

Departe de centru, aproape de centru, critică literară, Editura Mirton, Timişoara, 2012, 174 p ;

Note de lectură, Editura Calameo, 2014.

 

Repere critice (în volume) : Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernităţii, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timişoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Editura Marineasa, Timişoara, 2000, p. 27; Who’s who în România, 2002; Maria Niţu, Seducţii literare, Editura Eubeea, Timişoara, 2005, p. 207-216; Dicţionar al scriitorilor din Banat, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicţionar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006, p. 220-221; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timişoara literară. Dicţionar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timişoara, Editura Marineasa, Timişoara, 2007, p. 41; Livius Petru Bercea, Scriitori şi cărţi, Editura Nagard, Lugoj, 2008, p.155-158; Ion Arieşanu, Printre înţelepţi, Editura Eubeea, Timişoara, 2008, p. 138-145; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timişoara, 2009, p. 205-210; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, Editura Semne, Bucureşti, 2009, p. 1024; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011; Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicţionarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploieşti, 2013 etc.

 

“Prin dispariţia OLIMPIEI BERCA, literatura română pierde o personalitate distinsă, un comentator subtil al fenomenului cultural, una dintre cele mai autorizate voci ale criticii literare şi eseisticii, o colegă minunată, pe deplin solidară cu viaţa de fiecare zi a cărţilor şi scriitorilor de azi”, se afirmă în comunicatul-necrolog publicat de Uniunea Scriitorilor din România la 4 noiembrie 2014.

Subscriem întru totul la această emblematică apreciere.

 

Redacția Agero

Vineri, 16.01.2015

 

Anunțuri
Categorii:CARTEA, GÂND, literature
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: