Arhiva

Archive for 10 martie 2015

Un personaj etern: Nimicitorul. Aurel Pantea şi vremurile complicate ale poeziei. 10 martie, ziua poetului!


Constantin Stancu

 

 

Bestia învingătoare şi Iisus

 

 

 

Aurel Pantea ţine la starea poeziei sale în lipsa energiilor care pleacă la un moment dat din viaţa poetului, din pricina bolilor, a viciilor de tot felul, a gloriei care stă cu poemele în dinţi. Cu volumul Nimicitorul, bine primit de critică şi de iubitorul de poezie avizat, volum apărut la Cluj-Napoca: Editura Limes – Floreşti, 2012, scriitorul mai pune un semn de carte în istoria literaturii. Cartea a fost apreciată şi a fost evidenţiată printre primele cinci cărţi de poezie în anul apariţiei, Aurel Pantea a fost asaltat cu solicitări venite din punctele tari ale literaturii actuale pentru a citit, a spune câte ceva despre misterele nimicitorului.
Volumul este structurat pe două nivele: NIMCITORUL ŞI NIMICITORUL/ INTENECANS, fiecare parte are legătură una cu alta şi cartea în întregul ei se leagă de volumul anterior Negru pe negru, pentrucă o rază le străbate, o rază rătăcită din gura neagră a poeziei care absoarbe viaţa poetului şi a lumii.
O lume nouă se construieşte prin căderea în ruină a vechii lumi. Lumea este în mişcare, sunt biografii ejaculate, se şterge în om o cifră bătrână, inşi voioşi îşi schimbă feţele între ei, Euridice spală hainele, face copii, limbaje în mişcare, drumul până la inima omului e lung, lucrează linişti mare la alcătuirea chipurilor, nimicitorul se uită la inima poetului (e viu, scrie!), apare Contabilul de Nenumărat, poetul cere un pumnal pentru această normalitate… Lipsa de energie din lume declanşează alte energii… poetul se mişcă ducându-şi crucea poemului în spate…
Tema este una actuală, are baze serioase în literatură, teologie, filozofie, sociologie… O simte omul simplu, cu atât mai mult artistul. Sunt ultimele bătăi de aripi dintr-o perioadă fastă a vieţii pe pământ în starea pe care o înţelegem acum, sunt vremurile de pe urmă, cum spun teologii, iar nimicitorul pare a fi personajul principal, el, care a străbătut veacurile pe jos, a fost prezent în toate perioadele importante ale istoriei, pomenit de Moise în Pentateuh, în cărţile sale de referinţă, de început, de marii profeţi, de apostoli şi de Iisus. Nimicitorul este în noi, ne şopteşte Aurel Pantea, chiar în carnea noastră şubredă.
Aurel Pantea scrie: „Urme luminoase, pe aici au trecut contemplativii” (p.20).
Iată că stilul poetului este mai profund decât la prima apreciere şi, din acest punct de vedere, nu scrie o poezie cu elipse negre, tristă şi a descompunerii, a agoniei, ci o poezie de concept, iar la o lectură mai atentă observăm că poetul chiar edifică, carnal, dureros de real, ca într-o boală care doboară o altă boală, precum lipitorile care sugând sângele bolnavului, îl vindecă. Când nimicitorul este inactiv, lumea poate atinge perfecţiunea (p.33), sunt fluvii însângerate…
În neputinţă, poetul îl aduce pe Dumnezeu la nivelul omului căzut, un Dumnezeu al intelectualului care crede că-L poate manipula prin concepte, prin stări, prin artă. Omul acela bătrân pare a avea aceleaşi vicii, îi plac aceleaşi femei, chiar înjură, e un ins direct, te scuipă în faţă – „Dumnezeul meu face zi de zi exerciţii de moarte şi înviere pe pielea mea…” (p.21). Efectul acestei manipulări cade ca o ghilotină: „… el ştie că nimicul meu/ e sămânţa nimicitorului care vrea să mă ştie mut”.
Exerciţiul acesta de acomodare cu Dumnezeu este unul comod pentru intelectual, el se joacă, dar joaca devine ceva serios, nimicul din om iese la suprafaţă, evadează din gaura neagră în care a căzut…
Într-un alt poem, Aurel Pantea reţine: „Doamne, sînt îngropat, din lăuntrul meu urcă spre ceruri/ bestia învingătoare” (p.13).
Ce este nimicitorul? Nu are valoare, dar este o prezenţă, şi ce prezenţă!

„La fiecare mişcare a nimicitorului, lumea nu devine
mai încăpătoare, dar apare
un 0 (zero) urât şi larg, nimeni nu şi-l asumă,
nimeni nu semnează cu el, el e pântecul
ce poartă cifra de neştiut,
la naşterea căreia numerele se vor da la o parte,
ca Marea Roşie
şi se va vedea astfel, printre scârţiituri şi gemete,
că ele nu conţin absolut nimic, doar un plâns uscat
va auzi nimicitorul născător (!, nota noastră), plânsul
Contabilului de Nenumărat” (p.27).

Poemul de final îl aduce pe artist faţă în faţă cu Iisus Hristos, realitatea este una absolută, de nebiruit, e revelaţia suficientă care rotunjeşte viziunea: „Doamne, sunt aproape bătrân/ şi încă n-am învăţat să mor,/ arta asta nu e niciodată desăvârşită”(p.44). Poemul a fost citat de critică, e un poem concluzie din care poetul nu poate evada. Moartea este o artă care se exersează pe piele proprie, în prezenţa Nimicitorului.
Nimicitorul este sub semnul timpului, este şi el atins, starea de graţie a artistului este dusă până la limita ritualului, el cade în limbaj cu viaţa din care a evadat în poeme. Vina poetului este revelată prin lipsa iertării: „Azi soarele a apus normal,/ n-am iertat, n-am fost iertat, / prin zid împietrit/ ne priveşte Faţa răbdătoare” (p.66). Lipsa iertării e modalitatea prin care relaţia cu Dumnezeu este blocată, frântă, cu toate că timpul se mişcă pe elipsă, soarele apune aparent normal…
Partea a doua volumului preia poeme esenţiale, născute de poemele anterioare, versiunea este în limba latină sub traducerea inspirată, semnată de Marcela Ciortea. Exerciţiul în limba latină este unul al esenţelor, ritualul în Biserica se făcea în limba latină, limba eleganţei, a elitei, ritualul era unul ales, divin, mundanul nu avea acces, lumea nu putea să atingă limbajul, limbajul ca un personaj aparte, cum în Biblie înţelepciunea este o persoană (Proverbe 8), e personificare, pentru a căpăta viaţă.
Sub semnul clipelor, artistul este trecător: „Din nervi încâlciţi ies feţe neterminate,/ o stea umedă le împinge. Fără concesie/ suntem înlocuiţi” (p. 86).
Această mişcare în istorie pare dură, de nebiruit, misterul se descoperă, împreună cu omul care moare se duce şi nimicitorul cu el, este biruit… Un altul ia locul celui care a fost, nimicitorul aşteaptă la colţ… Va rămâne limbajul ultim, timpul nu va mai fi, dar omul lucrează altfel, va intra în odihnă…
Cu această carte, Aurel Pantea dovedeşte că poezia română trece printr-o perioadă fastă, chiar dacă nimicitorul are ceva de spus în cetate:

Nu omul filozofilor, Doamne, nu omul teologilor,
nici creatura politicienilor,
la mine vine chipul unuia însoţit de slăbiciunea şi desfrâul,
unul în care au râs nimicirile, omul rest,… (p.32).

Versul curge într-o zicere normală, de zi cu zi, se simte eforul poetului de a se face înţeles, de a spune, uneori cuvintele sunt aparent banale (studiat), par a fi exprimate chiar în piaţa publică, dar misterul persistă… Poemele nu au titlu, ele se încastrează în carnea volumului anonime, doar versurile dau personalitate fiecăruia, iar cuprinsul dezvăluie identitatea zicerii, luminează zona întunecată a textului. Face parte din regia scriitorului lucid care dă viaţă nimicitorului. Poetul simte lumina pe piele proprie, pe strada oraşului. Parcursul este unul exact, după o rigoare care sugerează măreţia vieţii, de la omul care îşi duce groapa cu sine, la unul care îşi vede inima, prin lumini verzui albăstrui şi se sfârşeşte prin invocarea lui Dumnezeu, dovadă că, pentru Dumnezeul întrupat, negrul nu este atât de negru şi de nepătruns…

Iată şi câteva texte din Biblie care ne atrag atenţia asupra unei teme vechi, universale: Nimicitorul activ în istorie!

Poetul face legătura cu timpul flămând, cu sângele care strigă spre Dumnezeu.

(Exo 12:23) Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

(Pro 28:24) Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul.

(Jer 4:7) Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, şi-a părăsit locul, ca să-ţi pustiiască ţara, să-ţi dărîme cetăţile, şi nimeni să nu mai locuiască în ele.

(Jer 4:13) ,Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carăle lui sînt ca un vîrtej, caii lui sînt mai uşori decît vulturii.” „Vai de noi, căci sîntem prăpădiţi!”

(Jer 25:38) El Şi-a părăsit locuinţa, ca un pui de leu vizuina; aşa că ţara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului şi de mînia lui aprinsă.”

(Jer 46:16) El face pe mulţi să se poticnească; cad unul peste altul, şi zic: „Haidem să ne întoarcem la poporul nostru, în ţara noastră de naştere, departe de sabia nimicitorului!”

(Jer 46:20) Egiptul este o juncană foarte frumoasă… Nimicitorul vine dela miază noapte peste ea…

(Jer 50:16) Nimiciţi cu desăvîrşire din Babilon pe celce samănă, şi pe cel ce mînuieşte secerea la vremea secerişului! Înaintea săbiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre ţara lui.

(Nah 2:1) Nimicitorul porneşte împotriva ta, Ninive; păzeşte cetăţuia! Ia seama la drum! Întăreşte-ţi coapsele! Adună-ţi toată puterea!…

(1Co 10:10) Să nu cîrtiţi, cum au cîrtit unii din ei, cari au fost nimiciţi de Nimicitorul.

(Heb 11:28) Prin credinţă a prăznuit el Paştele şi a făcut stropirea sîngelui, pentruca Nimicitorul celor întîi născuţi să nu se atingă de ei.

Selecţia Constantin Stancu, după o temă de Aurel Pantea

 

coperta-Pantea-201x300

 

Date:

Conf. univ. dr. Aurel Pantea

 

Informatii personale: E-mail: aurelpantea2000@yahoo.com
Data si locul nasterii: 10 martie 1952, Chetani, jud. Mures
Nationalitate: Romana
Cetatenie: Romana
Stare civila: Casatorit
Adresa serviciu: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,
Facultatea de Istorie si Filologie, Catedra de Filologie – Limba romana,
Str. Unirii, nr. 15-17, Alba Iulia, jud. Alba, 510009, Romania
Functia si locul de munca: Conf. univ. dr., Catedra de Limba si literatura romana, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea �1 Decembrie 1918�, Alba Iulia
Domenii de interes: Literatura
Titlul tezei de doctorat: Vis si reverie în poezia romaneasca
Competente lingvistice/tehnice: Limba italiana � nivel superior
Limba franceza � nivel mediu
Experienta profesionala: 1975-1976: redactor la revista Echinox din Cluj-Napoca
1976-1980: profesor la Borsa, Maramures
1979: editarea revistei de cultura Metamorfoze, Borsa (numar unic)
1980-1984: corector la ziarul Unirea, Alba Iulia
1984-1989: profesor la Scoala Generala nr. 1 Alba Iulia si la Liceul �Horea, Closca si Crisan� din Alba Iulia (literatura romana si literatura universala)
1989-prezent: redactor la revista �Vatra� din Tg. Mures
1990-prezent: redactor sef al revistei de cultura �Discobolul� , Alba Iulia (apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania (au fost editate peste 100 de numere)
1992-prezent: lector la Universitatea �1 Decembrie 1918� din Alba Iulia, Facultatea de Istorie si Filologie
Apartenenta la organizatii profesionale: Redactor al revistei �Vatra�, Tg. Mures
Redactor sef al revistei de cultura �Discobolul�, Alba Iulia
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania
Activitati didactice: Conducerea cursului si seminarului de Introducere în teoria literaturii, din 1992
Conducerea cursului si seminarului de Literatura comparata (originile si metamorfozele lirismului), din 1992
Conducerea cursului de Tematologie, din 1997
Conducerea cursului si seminarului de Literatura comparata (conditia omului în teatrul modern), din 1998
Conducerea cursului de Literatura onirica, din 2002
Conducerea cursului de Modernism, postmodernism (poezia generatiei �80) din 2004
Activitati editoriale, de recenzie si organizatorice: Organizator si moderator al colocviilor revistei de cultura �Discobolul�, cu tema �Ce înseamna sa fii scriitor în literatura romana contemporana� (interventii)
Organizator si moderator al sesiunii stiintifice cu tema �Autoritatea critica în istoriografie si în istoriografia literara� (interventii), Universitatea �1 Decembrie 1918�, Alba Iulia
Conferinta despre poezia lui Ioan Moldovan, Colocviile revistei de cultura �Discobolul�, Alba Iulia
Organizator conferinta Romanul romanesc contemporan si Noile provocari ale realului, aprilie 2008, Alba Iulia
Activitati de coordonare stiintifica si didactica: Coordonare studenti sesiuni de comunicari, Alba Iulia, Brasov
Coordonare lucrari licenta
Activitatea stiintifica si de cercetare: Carti si manuale – 12
Lucrari prezentate la conferinte – 13
Lucrari citate – 13
Carti si manuale
Carti de critica :Poeti ai transcendentei pline, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj, 2003 (a doua editie, Editura Limes, Cluj, 2005).
Simpatii critice, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj, 2004.
Înapoi la lirism, o ancheta, Editura Ardealul, Tg. Mures, 2005.
Stefan Aug. Doinas , studiu monografic, Editura Limes, 2007.
Sacrul în poezia romaneasca, volum colectiv, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj, 2007.

Carti de poezie:

Casa cu retori, Editura Albatros, Bucuresti, 1980.
Persoana de dupa amiaza, Editura Dacia, Cluj, 1983.
La persoana a treia, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1992.
Negru pe negru, Editura Arhipelag, Tg. Mures, 1993.
Aceste venetii, aceste lagune, Editura Axa, Bacau, 1995.
O victorie covîrsitoare, Editura Paralela 45, Pitesti, 1996.
Negru pe negru (alt poem), Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2005.

Lucrari publicate
Nasterea realului poetic, �Vatra�, 2006
Reveria identitatii ca mormînt nemîntuit, în �Annales Universitatis Apulensis�, 2003
Nasterea realului poetic, în �Annales Universitatis Apulensis�, 2007
Poezia mistica crestina, în �Annales Universitatis Apulensis�, 2007
Stefan Augustin Doinas � teoretician al poeziei I, �Vatra�, 2007
Lucrari prezentate la conferinte
Conferinte sustinute:
Festivalul International �Lucian Blaga�, Sebes 2000
Festivalul revistei �Familia� Oradea 2004, 2005
Festivalul revistelor de cultura din Transilvania si Banat, Medias (2004, 2005, 2006)
Festivalul International al revistei �Poesis�, Satu Mare, 2000
Universitatea Brasov, 2000, 2006
Universitatea Tg. Mures, 2003
Universitatea Cluj Napoca, 2002
Liga Pro Europa (2003, 2005, 2006)
Universitatea Bacau, 2006.
Universitatea �1 Decembrie 1918� Alba Iulia, Conferinta în cadrul conferintelor revistei �Cuvantul� despre poezia romana contemporana, 2007
Universitatea �Transilvania�, Brasov, conferinta despre poezia Anei Blandiana, 2007
Conferinta internationala �Integrarea europeana între traditie si modernitate�, 2007, Targu-Mures
Blaj, Zilele Pavel Dan, 11 octombrie 2007
Lucrari citate
Citat la referinte critice în:
Dictionar analitic de opere literare romanesti:
Vol I, A-D, pp. 110, 145
Vol. II, E-L, pp. 341-342
Vol. III, M-P, pp.233, 328-29, 373
Vol. IV, Q-Z, pp. 373, 447, 548, 643
Dictionarul scriitorilor romani, Ed. Fundatiei Culturale Romane. Bucuresti, 1995:
Vol. A-C, p. 530
Vol. D-L , p. 577
Vol. M-Q, pp. 584-586
Vol. R-Z, p. 166
Dictionar General al Literaturii Romane, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2004:
Vol. C-D, p. 682
Vol. L-O, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2005, pp. 486, 488
Vol. P-R, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2006, pp. 50, 341
Al Cistelecan, Top-ten, Ed. Dacia, 2000, p. 19
Emilian Galaicu-Paun, Yin Time, Ed. �Litera International�, 2004, pp. 265-266, 273-274, 279-280
Mircea Petean, Cartea de la Jucu Nobil, Ed. Limes, 2003, p.238
Luca Pitu, Eros, Doxa & Logos, Ed. Timpul, Iasi, 2004, p. 225
Nicolae Ionel, Cuvînt în cuvînt, Ed. Junimea, 2004, pp. IV, 295-296-297
Marian Draghici, Harrum cartea ratarii, Ed. Vinea, 2001, p. 135
Ioan Moldovan, O uitare de texte, Ed. Axa, 1999
Cronici în reviste si carti:
Al. Cistelecan, în �Familia�, nr.4, 2006
Constantin Cublesan, Eminescu în privirile criticii, Ed. Grinta, 2005, pp. 88-90
Cornel Moraru, Studia Universitatis Petru Maior, Series Philologica, nr. 4, pp. 212-215
Premii si distinctii obtinute: 1. Premiul de debut al Editurii Albatros pentru volumul de poeme Casa cu retori, 1980
2. Premiul pentru poezie al revistei Poesis, Satu Mare 1992
3. Premiul �Cartea Anului� al Salonului National de Carte si Publicatie Culturala, Cluj, 1994 pentru volumul de poeme Negru pe negru
4. Premiul �Octav Sulutiu� al revistei �Familia�, Oradea, 1998
5. Premiul �Frontiera Poesis� pentru cea mai buna revista, Satu Mare, 1998
6. Premiul pentru excelenta acordat de Uniunea Artistilor Plastici, Filiala Alba, 2001
7. Premiul de excelenta acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Mures, Medias, 2002
8. Diploma de excelenta acordata de Consiliul Judetean Alba, Alba Iulia, 2002
9. Diploma de onoare acordata în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania si Banat, Medias, 2002
10. Diploma acordata revistei �Discobolul� de Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Mures, Tg. Mures, 2003
11. Premiul pentru critica literara al revistei Poesis pentru vol. �Simpatii critice�, Satu Mare, 2004
12. Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mures pentru vol. �Poeti ai transcendentei pline�, Tg. Mures, 2004
13. Premiul �Medias�, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania si Banat, Medias, 2004
14. Premiul pentru poezie al revistei Tarnava, Tg. Mures, 2005
15. Premiul pentru publicistica literara al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mures, Tg. Mures, 2005
16. Premiul �Dafora�, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania si Banat pentru volumul de poeme Negru pe negru (alt poem), Medias, 2005
17. Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din Romania, cu volumul Negru pe negru (alt poem), Bucuresti, 2006
18. Premiul pentru publicistica al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mures, 2006
19. Premiul pentru critica literara, acordat de Biblioteca Judeteana �Lucian Blaga�, Alba Iulia, 2006
20. Premiul pentru poezie al revistei Ateneu, Bacau, 2006

Sursa: UAB

 

 

Categorii:literature
%d blogeri au apreciat asta: