Prima pagină > CARTEA, CREDO, PRESA > Editura Herald, Teologie creştină liberală. Un important teolog, Friedrich Schleiermacher

Editura Herald, Teologie creştină liberală. Un important teolog, Friedrich Schleiermacher


Friedrich Schleiermacher
teologiea_crestina_liberala_persp_mare

S-a nascut In 1768, In Breslau, In familia unui pastor. In 1787 se Inscrie la Universitatea din Halle, iesita de sub influenta pietista si intrata sub influenta spiritului rationalist iluminist. In acest mediu, se familiarizeaza cu abordarea critic-istorica a Bibliei, cu filosofia greaca, cu kantianismul. Dupa absolvirea studiilor de teologie, activeaza ca pastor si profesor la Halle, Intre 1793 si 1797. Un moment important este mutarea la Berlin, In 1796, unde devine pastorul Spitalului Caritabil; mutarea la Berlin Ii permite contactul cu elevatul mediu intelectual de factura romantica al orasului. In acest context iluminist ia nastere prima sa lucrare importanta: Über die Religion: Reden an die Gebildeten unter ihren Verächtern (Despre religie. Discursuri catre detractorii sai cultivati) (1799). Dupa Infiintarea Universitatii din Berlin, In 1810, obtine un post de profesor de teologie, devenind totodata membru al Academiei de Stiinte din Berlin. Tot Incepand cu 1810, devine pastor la Biserica „Sfanta Treime” din Berlin. Va activa In ambele locuri pana la moartea sa, In 1834.
Activitatea sa stiintifica se extinde pe o zona destul de vasta: studii clasice (a tradus foarte mult din Platon), psihologie, etica, pedagogie, politica, hermeneutica (domeniu al carui fondator este considerat), exegeza biblica. In 1821-1822 Isi publica lucrarea sa fundamentala din domeniul teologiei crestine, Der Christliche Glaube (Credinta crestina), republicata In 1830-1831, Intr-o editie revizuita. Sistemul sau teologic este structurat In trei parti: teologia filosofica (filosofia religiei), teologia istorica (sistemul doctrinar crestin) si teologia practica (pastorala).
Alte lucrari
• Aus Schleiermachers Leben in Briefen (Berlin, 1858–1863, corespondenta, 4 vol.);
• Leben Schleiermachers (corespondenta purtata In perioada 1768–1804);
Dupa moartea lui Schleiermacher, sub titlul de Gesamtausgabe der Werke Schleiermachers in drei Abteilungen, lucrarile sale au fost publicate In trei sectiuni: Lucrari teologice (11 vol.); Predici (10 vol.); Lucrari filosofice (9 vol.).
• Pädagogische Schriften (1902).
• Werke: mit einem Bildnis Schleiermachers (Leipzig, 1910), In patru volume.
________________________________________
Considerat parintele teologiei liberale, Friedrich Schleiermacher este primul ganditor care incearca sa elaboreze un sistem al doctrinei crestine care este fundamentat in experienta umana, asemenea oricarei alte stiinte, si care isi gaseste principiile si validarea in investigatia rationala asupra dimensiunii religioase a omului. Liberalismul sau consta intr-o reformulare a mesajului crestin in noul context cultural post-iluminist.
Schleiermacher redescopera rolul central al omului in religie, responsabilitatea individuala, atat in planul elaborarii doctrinare cat si in plan soteriologic. Ratiunea umana nu mai abdica in fata revelatiei divine si devine instanta ultima care descopera si valideaza orice afirmatie religioasa. In felul acesta, sunt pastrate doar acele doctrine care isi gasesc o contraparte sau validare la nivelul experientei umane iar certitudinea absoluta a teologiei revelate este inlocuita de verosimilitate, de probabilitate, la fel ca in cazul oricarei alte stiinte.
In spirit iluminist, arhaicele forte personale, cum ar fi ingerii, demonii si Dumnezeu insusi sunt inlocuite cu principii naturale; Dumnezeu devine principiul suprem al armoniei si unitatii Universului. Vechile scenarii care explicau realitatile si dinamica religioasa in termenii deciziilor si actiunilor voluntare ale unui Dumnezeu personal isi pierd valabilitatea odata cu abandonarea perspectivei personaliste si sunt considerate drept rezultate ale gandirii mitologice, sensul lor religios fiind recuperat printr-o interpretare figurata.
Religia devine acea stiinta care cauta sa descopere si sa explice omul nu doar ca fiinta individuala izolata, existand in virtutea unui sens individual, ci ca element ce participa la un intreg mai larg, la o finalitate holista.

Ovidiu Cristian Nedu

Cuprins

FRIEDRICH SCHLEIERMACHER
SI TEOLOGIA LIBERALA
de Ovidiu Cristian Nedu

PARTEA I
Filosofia religiei (Teologia filosofica)
I.1. Reformularea crestinismului in context romantic-iluminist
I.2. Naturalizarea religiei
I.3. Divinitatea ca principiu intrinsec al unitatii si armoniei cosmice
I.4. Religia ca redescoperire a divinitatii imanentei
I.5. Dimensiunea sociala a trairii religioase
I.6. Doctrina ca expresie discursiva a pietatii
I.7. Pluralismul religios

PARTEA A DOUA
Teologia crestina (Teologia istorica si teologia practica)
II.1. Crestinismul ca optiune confesionala
II.2. Revizuirea doctrinei crestine pe baza filtrului scientist-existentialist
II.3. Teologia naturalist-panenteista
II.4. Christologia exemplificationista
II.5. Soteriologia umanista
II.6. Organizarea ecleziastica
II.7. Concluzie

CREDINTA CRESTINA
de Friedrich Schleiermacher

Notita introductiva

INTR ODUCERE (§1 – §31)
Capitolul I. Definitia dogmaticii (§2 – §19)
Capitolul II: Despre metoda dogmaticii (§20 – §31)

SISTEMUL DOCTRINAR. Partea întai. Explicarea constiintei religioase a individului, în modul în care aceasta este întotdeauna presupusa si continuta în orice traire religioasa crestina (§32 – §61)

SECTIUNEA INTAI
Descrierea constiintei religioase a individului, considerata ca o expresie a relatiei dintre lume si Dumnezeu (§36 – §49)
SECTIUNEA A DOUA
Despre atributele divine asociate constiintei religioase, constiinta ce exprima relatia generala dintre Dumnezeu si lume (§50 – §56)
SECTIUNEA A TREIA
Despre constitutia lumii, asa cum este aceasta indicata de constiinta religioasa ce exprima relatia dintre Dumnezeu si lume (§57 – §61)

SISTEMUL DOCTRINAR. PARTEA A DOUA. Explicarea aspectelor constiintei religioase individuale, asa cum sunt ele determinate de antiteza [dintre placut si neplacut] (§62 – §169)

Primul aspect al antitezei: Explicarea constiintei pacatului (§62 – §85)
SECTIUNEA INTAI
Pacatul drept conditie a omului (§66 – §74)
SECTIUNEA A DOUA
Despre constitutia lumii, in relatie cu pacatul (§75 – §78)
SECTIUNEA A TREIA
Despre atributele divine asociate constiintei pacatului (§79 – §85)

Al doilea aspect al antitezei: Explicarea constiintei harului (§86-§169)
SECTIUNEA INTAI
Despre conditia crestinului constient de harul divin (§91-112)
SECTIUNEA A DOUA
Despre constitutia lumii, in relatie cu mantuirea (§113 -§163)
SECTIUNEA A TREIA
Despre acele atribute divine care sunt asociate mantuirii (§164 – §169)

CONCLUZIE : DESPRE SFANTA TREIME (§170 – §172)

Bibliografie

Sursa. Editura Herald

Anunțuri
Categorii:CARTEA, CREDO, PRESA
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: