Prima pagină > CREDO, GÂND, POEMUL > Poezia de duminica: cine sunt?

Poezia de duminica: cine sunt?


Epistola

2 Cor. 6:7-10

Cine sunt şi aş putea să fiu?
Doar El o ştie prea bine,
Sunt omul sau poate un fiu
A Celui ce era, ce este, ce vine…

Şi parcă am fost chemat pe nume,
Şi parcă m-a strigat Cineva,
Şi parcă m-a rupt de lume,
Lumina-i adâncă şi fulgul de nea…

Ca un necunoscut şi totuşi cunoscut,
Ca un înşelător care spune adevărul,
Din Cuvântul Cuvânt crescut
Trecând prin vremuri, precum gerul…

Ca unul care moare, trăind,
Ca unul care trece, venind,
Ca unul întristat, veşnic râzând,
Ca unul viu, purtat de gând…

Mereu sărac, având de toate,
Pe bogaţii lumii îmbogăţind,
Dar de Iisus având parte,
Întinerind, când vremea e-n colind…

Un om ce nu are mai nimic
Şi totuşi stăpânind toate, totul,
Şi timpul, veacul şi un pic,
Trecând de moarte, depăşind potopul…

Acesta sunt, eu n-am ştiut,
Dar Iisus o ştie prea bine
Căci m-a iubit şi m-a durut
Cel ce era, ce este, ce vine…

Constantin Stancu

Anunțuri
Categorii:CREDO, GÂND, POEMUL
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: