Prima pagină > CARTEA, PRESA > Viaţa literară a oraşului Călan, după Daniel Lăcătuş, o istorie spirituală plină de pasiune…

Viaţa literară a oraşului Călan, după Daniel Lăcătuş, o istorie spirituală plină de pasiune…


Calan

 

A ieşit recent de sub tipar, în tiraj limitat, forma finală urmează să iasă şi să fie lansată în primăvară la editura Cenaclul de la Păltiniş din Sibiu, volumul „Istoria vieţii literare a oraşului Călan„, lucrare exhaustivă care tratează perioada 1895, anul naşterii la Batiz a primului poet creştin de pe această vatră (Gheorghe Munteanu), poeziile din volumul său de debut fiind şi astăzi cântate în adunările Oastei Domnului şi perioada contemporană, până în anul 2013. Istorie de care sunt legate nume mari din literatură română, de asemenea personalităţi importante trecându-i pragul şi chiar lăsând mărturii scrise: Traian Dorz, Adrian Păunescu, Nicolae Iorga, Aron Densuşianu, Silvestru Moldovan etc.

O mare însemnătate a avut-o şi cenaclul „Radu Stanca„, din Călan. Cenaclul a funcţionat cu intermitenţe zece ani şi a avut ca membri de onoare pe Ştefan Augustin Doinaş, Horia Stanca, Anghel Dumbrăveanu şi Radu Ciobanu. Însă, de-a lungul timpului, i-au trecut pragul în calitate de invitaţi mai mulţi scriitori: Mircea Ivănescu, Eugen Todoran, Ion Mircea, Vasile Andru, Mircea Braga, Ştefan Popescu, Radu Ciobanu, Anghel Dumbrăveanu, Titu Popescu, Luminiţa Petru.
După anul 2000 au debutat
și s-au remarcat în plan literar o altă generație de scriitori la Călan, dovadă în plus că poezia nu a fost niciodată abandonată în această mică urbe.
Au debutat autori ca: Raul Crăciun Dorian, profesor de istorie, a debutat publicistic în revistele Cuib Literar şi Algoritm Literar, dar şi în antologia Seminţe Literare, Ciprian Marian (n.11.01.1982 – Călan), profesor de Limba şi literatura română la şcoala generală din localitate, autor al volumului Dansul Pământului – Editura Noul Scrib Arad 2010, Simion Cozmescu (n. 25.08.1968), a debutat publicistic în revista Algoritm Literar, cu poezia „Premiera baletului Somnul”, editorial în antologia Seminţe literare, sau autori ca Ioan Gelu Cri
șan (n.15.04.1961), acestuia din urmă i-a fost recent acordat premiul special din partea asociației Societatea Limba Noastră cea Română – Chșinău, filiala 43 Orăștie, dar și premiul II pentru volumul de versuri Acolo unde-s liberi inorogii, Ed.StudIS, Vatra-Dornei, 2012, din partea revistei Visul din Orăștie.
Tot după anul 2000 s-a remarcat cel mai mult
și Darie Pop, reprezentant de seamă al diasporei române din Franța. S-a născut la 22 octombrie 1980 la Hunedoara, după școala primară începută la Călan a urmat Colegiul Național de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara. A activat pentru un timp în cenaclul literar „Luceafărul” din Arad, unde s-a mutat la sfârșitul anilor 1990.
La fel Mihaela Gagea. Originară din Călan, Mihaela Gagea a emigrat după 1989, în S.U.A., unde s-a stabilit. Descoperită de poetul Eugen Evu, debutează revuistic în Provincia Corvina apoi editorial, cu Fereste înspre cer, poeme editura Provincia Corvina (două ediţii), poeme de factură creştină. Cartea ei cucereşte premiul I NOVALIS in Germania- 2004, seria literatura estică. Diploma de Excelenţă CORVINA pentru aceeaşi carte. Este foarte bine primită de critica din ţară şi din Italia sau Germania. Alte cărţi: Grădina din cuvinte editura Astra (Premiul internaţional I in Sicilia- Italia al Academiei Il Convivio; Poeme pentru copii, idem. Antologia de poezie creştină, Harfele Harului-editor Eugen Evu şi Ioan Urda, 2007, editura Corvin.

Cuvânt înainte:

Cornel UNGUREANU:
„Mi se pare important ca în acest timp al asasinatelor culturale să descoperim un spaţiu în care geografia se împlineşte prin câteva personalităţi care merită dragostea noastră: un loc uitat, până acum, de istoriile literare.
Domnul Daniel Lăcătuş îmi pune în faţă un proiect important în care regăsesc numele unor prieteni ai mei – Silviu Guga, un reper al locului, dar şi numele unor personalităţi exponenţiale ale scrisului românesc, ca Romul Munteanu.
Istoria vieţii literare, dar şi prezentul vieţii literare a oraşului (cu nume deja bine aşezate în scrisul contemporan) ne invită să recitim geografia literară ardeleană în numele unui loc – Călanul – şi a alianţelor sale culturale, literare, spirituale.”

Aureliu GOCI:
„Deşi, la primul contact, numele unui oraş atât de mic nu spune prea mult culturii naţionale, intrând în amănunte, descoperim fascinaţi că aici au existat oameni care au făcut lucruri mari, peste nivelul comunităţii, că oameni şi mai mari au trecut pe aici şi au rămas cu numele urbei în suflet, că alţi oameni, afirmaţi în alte spaţii, mai norocoase, au plecat de fapt, de aici. Aşa descoperim un loc mirabil, un topos viu unde ideile au circulat liber şi opiniile s-au confruntat în spiritul adevărului, şi constatăm că marginea a devenit centru, sub cupola specificului naţional.”

 

Categorii:CARTEA, PRESA
  1. lupulescu cristi
    8 februarie 2014 la 22:51

    Frumosul va fi intotdeuna iubit pe malurile streiului!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: