Arhiva

Archive for 8 octombrie 2013

Intrarea in psalm, un gând. Speranţa, motive şi simboluri…


 

coperta gand

Olimpia Berca  

 

“Greutatea gândului nerostit”  

 

Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viaţa cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezenţă dintre cele mai importante, atât prin frecvenţa apariţiilor editoriale, cât şi prin autoritatea comentariilor sale critice.

După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauţii, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timişoarei, dar formaţia sa, ca om de litere, şi afinităţile sale estetice sunt legate de spaţiul unde vieţuieşte – Deva, Haţeg, Petroşani, Vulcan – şi unde îşi scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confraţi: Dumitru Hurubă, Radu Igna, Ioan Evu, Ioan Barb etc.  

De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri – Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 –, cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secţiuni: Intrarea în psalm, Poemul şi Călătoria. Se reţine, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu şi enunţ, ceea ce arată o activă conştiinţă artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic.  

Poezia lui Constantin Stancu e plasată, în cea mai mare parte a ei, sub autoritatea şi spiritul Scripturilor, din care preia motive şi simboluri.  

Viziunea asupra lumii şi chiar modul în care poetul frazează discursul, cu grija de a pune permanent o surdină tonurilor mai dure, mai fruste, construind, printre altele, perifraze şi analogii, ne conduc spre aceeaşi sursă.  

În centrul recentei plachete, se situează fiinţa, atât în postura ei empirică, în contact direct cu realitatea materială (“…cum să scrii poemul în miezul zilei/ când unii oameni mănâncă bucate gustoase,/ le înghit cu poftă, le curge unsoarea pe barbă pe piept,/…/…cum să scrii poemul când telefonul plânge/ în tăcerea lui albastră şi/ rândunelele îşi fac cuib la colţul ferestrei/ între zidul care leagă nordul de sud şi /zidul care leagă estul de vest,/cum să-l scrii, / mai bine îl trăieşti..”.), cât şi în condiţia sa ideală, aceea de entitate spirituală. A doua ipostază a omului este cea de făptură aparţinând inimii, adâncurilor nedescoperite şi tăcerii, unde gândul şi intuiţia întâlnesc misterul divinităţii. Aceste tărâmuri sunt, în viziunea lui Constantin Stancu, şi locurile în care sălăşluiesc poezia şi creatorul ei – poetul, ”bărbatul fără trup”: “Aşteaptă pe fragede poteci fiinţa ta geamănă,/ jumătatea pierdută la naştere, / fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când vine el în ochiul tău/ neînvăţat cu lumina,/ eliberat din tăcere…// O, anotimp, ca o cuşcă de aur/ în care l-ai prins,/ anotimp în care locuieşte/ bărbatul fără de trup…”.  

Astfel se înfiripă şi rămâne în memoria cititorului o imagine originală, aceea a creatorului de text artistic, ins dual, “fiinţă geamănă”, a cărui existenţă este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs şi pe care eul liric o aşteaptă să se ivească “din tăcere” .  

Dincolo, aşadar, de unitatea fundamentală a universului, scriitorul percepe dualitatea lumii empirice, existenţa ei între contrarii şi puncte cardinale, între “timp şi netimp”, între “a fi şi a nu fi”. În ansamblul acestor polarităţi, poetul se închipuie a fi, el însuşi, o îngemănare de dubluri, omul material ce tânjeşte după fiinţa “geamănă”, după fiinţa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naştere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâşierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditaţia în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentaţia stilului sentenţios.  

În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurenţă, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepţiune abstractă, reluat şi prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de aşteptare a declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ aşteptând minunea”), sau: “Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt…” şi “e mai comod, e mai frumos,/ îşi spune scribul şi/ intră în cuvântul nerostit…”.  

 

Poet de factură spiritual-metafizică, ce trăieşte acut realitatea permanentei treceri şi drama omului care şi-a pierdut, prin cădere, eternitatea, sensibil la jocul contrariilor, în care sunt prinşi muritorii, şi la tristeţea funciară a celui ce ştie că este mereu străbătut de “o falie” care-l face să trăiască două existenţe : “într-una am fost fără să ştiu,/în vremea de astăzi sunt,/ dar îmi pierd trupul prin zboruri joase de păsări/ neştiute..”. Poet ce simte cu ochii şi e capabil să transpună în cuvânt frumuseţea adâncă a paradoxului de a fi veşnic, deşi este trecător ( “Ca apa rece dimineaţa printre degetele nesigure,/ ca umbra ce nu va mai fi în acelaşi loc niciodată,/ ca punctul pierdut în ecou,/ ca trupul unic al femeii,/ rupt din trupul tău,/ aşa a fost ziua de ieri,/ acum captivă în ochiul martorului”), Constantin Stancu este unul dintre cei care cred “că dealul poate fi mutat/ şi cetatea poate fi alta…”.  

 

 

Timişoara, 1 Decembrie 2012  

 

Categorii:CARTEA, CRONICĂ

Dreptul tuturor cetățenilor din UE de a fi asistați de un avocat în cadrul procedurilor penale a devenit realitate, conform comunicatului oficial


• 07/10/2013 12:30:00
• Propunerea Comisiei Europene care garantează dreptul tuturor cetățenilor din UE de a fi asistați de un avocat în cadrul procedurilor penale a fost adoptată în mod oficial, după primirea aprobării Consiliului de Miniștri. Aceasta a urmat votului Parlamentului European din 10 septembrie prin care a fost aprobată directiva respectivă (MEMO/13/772). În practică, acest lucru înseamnă că, în viitor, tuturor persoanelor suspectate, indiferent de locul în care se află pe teritoriul Uniunii Europene, le va fi garantat dreptul de a fi asistate de un avocat încă din etapele inițiale ale procedurii și până la încheierea acesteia. În cazul în care o persoană suspectată este arestată, noile norme vor garanta că persoana respectivă are posibilitatea de a comunica cu familia sa. În cazul în care cetățenii suspectați se află în afara țării lor de origine, ei vor beneficia de dreptul de a lua legătura cu consulatul țării din care provin. •
• Context
• Directiva privind dreptul de a fi asistat de un avocat (IP/11/689) este a treia dintr-o serie de propuneri care au fost deja adoptate, prin aceasta garantându-se drepturile minime la un proces echitabil în întreaga Uniune Europeană. Celelalte directive sunt cea privind dreptul la traducere și interpretare, adoptată în 2010 (a se vedea IP/10/1305) și cea privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, adoptată în 2012 (a se vedea IP/12/575).
• Dreptul de a fi asistat de un avocat este esențial pentru stabilirea unui climat de încredere în spațiul unic de justiție al Uniunii Europene, în special atunci când persoanele suspectate sunt arestate în baza unui mandat european de arestare (IP/11/454). Comisia depune eforturi pentru realizarea unor standarde comune minime pentru drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale, pentru a se asigura că drepturile fundamentale ale persoanelor suspectate și inculpate sunt protejate într-o măsură suficientă în întreaga UE. •
• • În fiecare an există peste 8 milioane de proceduri penale în Uniunea Europeană. Dreptul la apărare al oricărei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni este recunoscut pe scară amplă drept un element fundamental al unui proces echitabil. Cu toate acestea, condițiile în care persoanele suspectate pot consulta un avocat diferă de la un stat membru la altul. De exemplu, se poate întâmpla ca persoana suspectată de comiterea unei infracțiuni să nu aibă posibilitatea de a fi asistată de un avocat pe parcursul interogatoriilor întreprinse de poliție. Există posibilitatea să nu fie respectată confidențialitatea contactelor dintre persoanele suspectate și avocatul lor. De asemenea, este posibil ca persoanele aflate în urmărire în temeiul unui mandat european de arestare să nu poată beneficia de un avocat în țara în care a fost emis mandatul, până în momentul în care sunt predate acestei țări.
• Există divergențe similare în ceea ce privește dreptul persoanelor suspectate de a comunica unei rude, angajatorului sau consulatului țării lor faptul că au fost arestați. Este posibil ca persoanele suspectate să nu poată beneficia în mod sistematic de acest drept, să îl obțină doar într-o etapă ulterioară a procesului ori să nu li se aducă la cunoștință faptul că s-a luat legătura cu familia lor. •
• • Directiva va garanta aceste drepturi în practică, prin faptul că:
• acordă dreptul de a fi asistat de un avocat încă din prima etapă a interogatorului întreprins de poliție și apoi pe tot parcursul procedurilor penale;
• permite ca suspecții să aibă dreptul la întrevederi adecvate și confidențiale cu avocatul lor, astfel încât aceștia să își poată exercita în mod efectiv dreptul la apărare;
• permite avocatului să joace un rol activ pe durata interogatoriului;
• asigură că, atunci când o persoană suspectată este arestată, această arestare este adusă la cunoștința unei persoane terțe, cum ar fi un membru al familiei, precum și că persoana suspectată are posibilitatea de a lua legătura cu familia sa;
• permite persoanelor suspectate aflate în afara granițelor țării lor să ia legătura cu consulatul țării lor și să primească vizite;
• oferă persoanelor care fac obiectul unui mandat european de arestare posibilitatea de a fi asistate juridic atât în țara în care a avut loc arestarea lor, cât și în țara emitentă a mandatului european de arestare.
• Dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt consacrate în articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Dreptul de a lua legătura cu un terț reprezintă una dintre măsurile importante de protecție împotriva relelor tratamente, interzise de articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. •

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: