Arhiva

Archive for 1 octombrie 2013

Cartea ca o fântână: Dao De Jing sau Tao Te King de Lao Zi, de la Editura Herald


dao_de_jing_persp_mare

 

Dao De Jing sau Tao Te King – CARTEA DESPRE DAO SI VIRTUTE (editie bilingva)

Cuvant inainte, traducere din chineza veche si note: Su Yan

Lao Zi staruie in Dao si in Virtute, iar staruinta lui consta in a ramane ascuns si nestiut. A stat un timp indelungat in statul Zhou; vazand insa ca Zhou se destrama, s-a indreptat spre trecatoarea Hangu. Yinxi, care pazea trecatoarea, l-a oprit si i-a spus: „Invatatorul va pleca si se va ascunde. Va trebui sa-mi lase o carte…”. Prin urmare, Lao Zi a lasat Dao De Jing, cu prima parte despre „Dao” si cu a doua parte despre „De” („Virtutea”), in total 5000 de cuvinte, dupa care a plecat fara ca nimeni sa stie vreodata unde a ajuns – iata ce se afla consemnat in Insemnarile istorice ale lui Sima Qian.

Cartea a fost scrisa, se pare, in anul 516 i. Hr., adica in al douazeci si saselea an al domniei ducelui Lu Zhao, dupa cum se sustine in Insemnari istorice.

In afara de Dao De Jing si Cele Patru Carti, Mo Zi si Zhuang Zi, unde se gasesc citatele din textul original al lui Lao Zi, descoperirile arheologice contemporane au scos la lumina in 1973 la Mawangdui, provincia Hunan, cele mai vechi variante complete ale lui Dao De Jing existente astazi. Aceste manuscrise din matase, libere de interpolarile si de interpretarile care au afectat textele ulterioare, sunt probabil cele mai apropiate, atat formal cat si in ceea ce priveste continutul, de o prima varianta a lui Dao De Jing. Ulterior, in anul 1993, au fost descoperite la Guo Dian, provincia Hubei, textele lui Lao Zi pe suluri din bambus. Aceste doua descoperiri joaca un rol foarte important atat pentru verificarea acuratetei textului cat si in exegeza de specialitate.

*

Dao De Jing, scris in sec. VI i.Hr., este un text clasic al daoismului filosofic, care a influentat profund toate sistemele de gandire precum si religiile Chinei. Cu exceptia Bibliei, acest text de numai 5000 de caractere a cunoscut cea mai larga popularitate, fiind tradus in majoritatea limbilor. In urma raspandirii lui Dao De Jing pe durata a doua milenii si jumatate, a iesit la iveala un fapt uimitor, anume ca Lao Zi este un fluviu care aduna apele culturii orientale si occidentale, devenind o comoara a intelepciunii lumii si ca influenta sa trece de la cercurile academice la societate, de la teorie la viata oamenilor de toate zilele.

Su Yan

*

„Dao desemneaza realitatea ultima, misterioasa si insesizabila, fons et origo a oricarei creatii, temei al intregii existente”.

Mircea Eliade

*

„Cine nu a citit Dao De Jing a lui Lao Zi nu poate spune ca a patruns in adancul culturii chineze.”

Lu Xun

*

„Cartea lui Lao Zi este precum un izvor, precum o fantana pururea nesecata si plina de comori; nu ai decat sa arunci o galeata si vei intra in posesia lor”.

Friedrich Nietzsche

Categorii:CARTEA, PRESA

Eliberare a permisului de conducere cu o noua valabilitate


Ordin 123/2013 privind conditiile de eliberare a permisului de conducere cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului acestuia in cazul pierderii, furtului sau al deteriorarii permisului de conducere ori in cazul schimbarii numelui titularului
Publicat in MO nr. 495/06.08.2013

ANEXA – CERERE

Subsemnatul/Subsemnata ………………………………………………… , cu domiciliul in judetul (sectorul) …………………………, localitatea ……………………………………, str. ………………………………………….., nr. ……….., bl. …….., sc. …………., ap. …………. si resedinta in judetul (sectorul) ……………………………., localitatea …………………………………………, str. ……………………………………………………….., nr. ……., bl. ……., sc. ….., ap. ….., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ……….. nr. ………………….., eliberat de …………………………………., la data de …………………. (anul luna ziua), valabil pana la data de ……………………… (anul luna ziua), CNP _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,
telefon …………………………

solicit:
– eliberarea unui permis de conducere cu o noua valabilitate administrativa
– eliberarea duplicatului permisului de conducere

Solicit expedierea documentului:
– la adresa de domiciliu;
– judetul (sectorul) ………………….., localitatea …………………………., str. …………………………………………………, nr. …., bl. …., sc. ….., ap. ….;
– serviciului public comunitar din judetul ………………………….
Anexez: chitanta nr. …………………… din data ……/……./……….. si documentul care atesta faptul ca sunt apt medical, eliberat de ………………………….., cu nr. ……………………… din data …../…../…………. .
Declar pe propria raspundere ca permisul de conducere emis de autoritatea competenta din (judetul/municipiul Bucuresti) ……………………. a fost:
– pierdut
– furat
– retinut pe teritoriul statului …………………
Declar ca nu mi-a fost comunicata de catre autoritatile romane suspendarea/anularea dreptului de a conduce.

LOC PENTRU FOTOGRAFIE (marimea 35 x 38,5 mm, color)

COMPLETAREA PREZENTEI CERERI CU DATE CARE NU CORESUND REALITATII CONSTITUIE INFRACTIUNE DE FALS IN DECLARATII, PREVAZUTA SI PEDEPSITA DE ART. 292 DIN CODUL PENAL

Data: (anul luna ziua)

Semnatura

NOTA DE INFORMARE

S.p.c.r.p.c.i.v. din cadrul Institutiei Prefectului Judetului …………………….., inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, cu nr. ………………….., prelucreaza date cu caracter personal furnizate de dumneavoastra prin mijloace automatizate, in scopul eliberarii permisului de conducere.
Informatiile inregistrate sunt destinate utilizarii de catre operator si sunt comunicate numai destinatarilor abilitati de lege, cum sunt organele de politie, parchetele, instantele, si pot fi transmise inclusiv in strainatate organelor judiciare sau in vederea preschimbarii permisului de conducere cu un document similar din acea tara, in conditiile legii.

Conform Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiari de dreptul de acces, de interventie asupra datelor si de dreptul de a nu fi supus unei decizii indivicuale. Totodata, aveti dreptul sa va opuneti prelucrarii datelor personale care va privesc, in limitele prevazute de art. 15 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru exercitarea acestor drepturi, va puteti adresa cu o cerere scrisa, datata si semnata, la Institutia Prefectului Judetului ………………………….. . De asemenea, va este recunoscut dreptul de a va adresa justitiei.

Data ………………..
Semnatura ……………………….
Actele necesare
(1) Cererea pentru eliberarea permisului de conducere cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului, prevazuta in anexa, se depune impreuna cu urmatoarele documente:
a) actul de identitate al titularului din care rezulta ca acesta are domiciliul sau resedinta in Romania, in original si copie, sau, in cazurile prevazute la art. 2 alin. (2) si (3), numai in copie;
b) procura speciala si actul de identitate al mandatarului, in original si copie, in cazul prevazut la art. 2 alin. (2);
c) dovada platii taxelor si tarifelor aferente eliberarii permisului de conducere;
d) documentul emis de o unitate medicala autorizata, din care rezulta ca titularul este apt din punct de vedere medical sa conduca autovehicule din categoria pentru care solicita eliberarea permisului de conducere, numai in cazul prevazut la art. 1 lit. a);
e) permisul de conducere, atunci cand acesta se afla in posesia titularului;
f) doua fotografii ale titularului, color, format 35 x 38,5 mm, de data recenta, in cazul prevazut la art. 2 alin. (2) si in cazul cererilor depuse la alt serviciu public comunitar decat cel de la domiciliul solicitantului.
(2) Originalul actului de identitate se restituie pe loc titularului, dupa confruntarea copiei cu acesta.
(3) Fotografiile titularului se confirma de catre lucratorul serviciului comunitar care primeste cererea si trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
a) reprezinta fizionomia actuala a titularului;
b) sunt realizate din fata, pe un fond clar, de culoare alba, astfel incat sa permita identificarea conturului capului;
c) titularul fotografiei nu trebuie sa aiba capul acoperit, ochii inchisi, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna; sau
d) daca titularul are capul acoperit, pentru motive religioase, fata acestuia, de la baza barbiei si pana la frunte, trebuie sa fie vizibila in mod clar si fara umbre de lumina;
e) titularul poate purta ochelari ale caror lentile nu sunt colorate, nu reflecta lumina, nu provoaca umbre si nu au portiuni care sa ascunda ochii, iar rama ochelarilor nu acopera nicio portiune a ochilor.
(4) In cazul prevazut la art. 2 alin. (2):
a) cererea pentru eliberarea permisului cu o noua valabilitate administrativa sau a duplicatului se semneaza de titular in fata functionarului consular, care confirma acest lucru prin semnatura si stampila;
b) documentul prevazut la alin. (1) lit. d), care trebuie sa indeplineasca, dupa caz, conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine; documentul se prezinta la serviciul public comunitar in original, insotit de traducerea legalizata de catre functionarul consular;
c) fotografiile se aplica pe cerere, in spatiul anume destinat, respectiv pe procura speciala, in coltul din dreapta sus, si se certifica prin aplicarea timbrului sec al misiunii diplomatice/oficiului consular.
(5) In cazul prevazut la art. 2 alin. (3), cererea poate fi transmisa prin posta electronica, situatie in care documentele prevazute la alin. (1) se transmit odata cu cererea scanate, in format electronic.
(6) In cazul pierderii sau furtului permisului de conducere, titularul declara acest fapt prin completarea in mod corespunzator a cererii prevazute la art. 2 alin. (1).

Categorii:literature Etichete:

Canapeaua cu scârţ


Canapeaua pentru liniştea domnului Matracuciu

„În zilele noastre, când sinuciderile au devenit aproape o modă pentru reducerea perioadei de austeritate, a-ţi pune capăt  zilelor, înseamnă a lăsa în urmă exclamaţii de genul:

        Ai aflat că tâmpitul de Matracuciu s-a spânzurat?”

Acesta este un fragment de la începutul romanului Aranka-néni sau Canapeaua cu scârţ[1], pe care Dumitru Hurubă, important romancier, îl lansează spre cititor. Se pare că autorul a sesizat că sinuciderea este astăzi un gest patriotic, omul care pleacă lasă în loc un post bun pentru un potenţial salariat.

Umorist de forţă şi culoare, savuros şi cu o fantezie bine temperată, Dumitru Hurubă pătrunde în mintea cititorului cu o fină ironie despre vremea pe care o trăim, despre personajele care ne asezonează viaţa, despre soarta individului mediu într-o lume în mişcare, atinsă de umbra rezervaţiei de zăpăciţi, tema de bază a scriitorului, temă de forţă şi luciditate.

Personajul principal Matracuciu Emilian (Miluţ), umil angajat la o întreprindere importantă, locuind în Bucureşti, trebuie să fie detaşat în Munţii Apuseni, la compania cu renume Anonimul SA, o catastrofă pentru un bucureştean legat de mediul său. Aventura se declanşează cu intensitatea interesul democratic şi privat, la această mişcare în peisajul patriei participă şi colegii, mai ales colegul matrice pentru aceste vremuri, Figheşanu.

Miluţ Matracuciu locuieşte, culmea, în capitala ţării, Bucureşti, la Aranka-néni, o femeie tipic ardeleancă de naţionalitate maghiară, cu ticuri, vorbe şi privire de husar, aparent rece şi corectă, o antiteză satirică demnă de news alert

Cuplul acesta, dinamizat de prezenţa lui Figheşanu, dau culoare povestirii, personajele participă voioase la viaţa lor de zi cu zi, abordând tragediile minore în gamă majoră, prilej pentru scriitor să pună în lumină „cultura” la zi a celui rătăcit în tranziţie. Sunt împinse spre  mişcare evenimente umoristice, tipicuri, vorbe, motive, argumente, tragedii şi comedii specifice epocii de tranziţie de la comunism la capitalism. Diletantismul, cultura de mahala şi balcon, şmecheria de piaţa de legume şi nealimentare, cuvintele spuse fără control, automatismele acide, ratarea pe post de victorie, toate sunt bine redate de Dumitru Hurubă.

Remarcabilă creionarea femeii, Aranka-néni, unguroaică cu dichis, formată parcă în spiritul catolic rigid, grijulie şi atentă la detaliu şi soluţie salvatoare, vorbind într-o limbă specială, specifică zonei Ardealului, cu expresii maghiare şi valori româneşti, toate bine închegate în dialog, povestire, poantă.

Canapeaua cu scârţ, e mobilierul de serviciu, martoră la cele mai profunde reflecţii intelectual-fracturiste ale cetăţeanului Matracuciu. Întotdeauna scârţ-ul canapelei a fost motiv de profundă filozofie asupra vieţii, argumentul suprem, motivul pentru care personajul intră în transa necesară existenţei suprarealiste din provizorat.

„Stând întins pe Canapea, între două scârţâituri, reflectez… Ei,da, îmi face Canapeaua asta scârţăitoare şi afurisită: mă obligă să reflectez, să despic firul, să acuz oamenii nevinovaţi, cum ar fi, culmea!, şeful instituţiei, ministrul, şeful statului, pentru necazurile mele, respectiv azvârlirea într-un post în cine ştie ce sătuc uitat de societate, de Guvern şi de autorii actuali de ghiduri economico-practice şi turistice, pe lângă care romanele science fiction sunt nişte texte fără cap şi coadă, chiar anodine”.  

 

Aranka-néni, e proprietăreasa lui Matracuciu, participă activ la viaţa acestuia, ca  orice proprietăreasă, are soluţii pentru un burlac stând cu stabilă chirie, e grijulie ca o femeie matură, căsătorită şi botezată în biserică.  

„Cred că se observă bine: eu mă înţeleg cu Aranka-néni într-un dialect româno-maghiar perfect. Ca să nu spun cât de armonios comunicăm când ajungem la capitolul literatură, domeniu în care proprietăreasa mea este profund şi iremediabil îndrăgostită”.

Savuroasă scena în care femeia recită „Luceafărul”, poemul poetului Mihai Eminescu, dialectul este perfect, de fapt autorul punând în centrul povestirii superficialitatea unor persoane pentru care cultura a devenit o limbă străină şi în  fapt şi în ipoteză sociologică.

Dumitru Hurubă surprinde foarte bine atmosfera dintr-o întreprindere de stat, unde cutuma socială lucrează până la paroxism în ce priveşte incultura. Iată un anunţ de societate: „Cine mai aruncă în veceu ceva, chiar şi hârtie igienică folosită, va fi aspru pedepsit! Conducerea.”  

Relaţiile interumane sunt văzute cu luciditate şi rigoare, cu o umbră de umor: „…am bârfit cu grijă să nu ne scape nimeni, începând de la directorul-manager, care îşi înşeală nevasta cu secretara, conform tradiţiei româneşti, şi terminând cu portarul care fură conştiincios hârtie pentru imprimantă crezând că e hârtie igienică…”

Lui Hurubă nu-i scapă nici superficialitatea religioasă a individului în căutarea eternităţii, preotul neserios şi în căutare de „miracole” financiare este bine creionat, pendulând între incultură şi şmecherie, cu scene de un umor greu de egalat în literatura română actuală…

„Calendarul ortodox? Îmi convine! Mi l-am şi imaginat o clipă: plin de sărbători, cu cruce roşie, cu cruce neagră… Cred că, din punct de vedere al Calendarului, suntem cel mai creştin şi mai religios popor de pe glob. Ideal ar fi, ca la fiecare două zile, să fie câte o sâmbătă urmată de duminică, astfel ca românii, demonstrând lumii că sunt un popor vesel căruia nu-i pasă de sutele de taxe, tarife şi preţuri aruncate pe capul contribuabililor”.

Figheşanu e un personaj-coleg special, aflat în relaţii speciale cu şefa lui, pregătit să participe la momente romantice şi intime cu orice colegă, având soluţii perfecte pentru alţii, e prezent în viaţa lui Matracuciu ca un catalizator ce pune în mişcare reacţiile sociale, prin aluzii, incultură şi superficialitate. El ştie ceea ce alţii nu pot să ajungă şi să prindă…

Numele personajelor sunt atent alese de Dumitru Hurubă, o tehnică specifică în scrierile umoristice, menite să atragă atenţia supra dimensiunii sociale a catastrofei culturale şi să aducă un zâmbet pe buzele cititorului atras de povestirea hazlie, de fraza cu tâlc şi trimitere specifică, de cuvintele spuse inconştient de personaje, convinse că au ceva important de zis! Chiar şi numele companiei naţionale este unul bine pus în operă, Anonimul SA, o ironie potrivită pentru că orice întreprindere pe acţiuni e definită ca anonimă, dar tautologia e bine poziţionată în roman pentru că, se ştie, orice afacere este controlată de cineva care bine cunoscut, deşi el se vrea anonimul om de afaceri cu integritate şi generozitate politică, iată doi termeni bine garnisiţi pentru epoca pe care o trăim…

Umoristul lasă înadins ca eroii romanului să amestece fără logică lucruri de nimic cu teme importante ale civilizaţiei, într-un ghiveci ultra-progresist şi sumar… Cuvinte ca matrice, dex, Afrodita, Pytia, Badea Cârţan, google, anticariat, spici, stenbai, sandvici, okei, Socrate, se alătură altei grupe de cuvinte, uşor elastice în minte personajelor: bojoci, euroi, boşorog, hârtie igienică, siviul, ciocoflender, ţuică de Turţ, organ de ordine, iţari, hingher cu licenţă, rahitici, naşpa…

Scriitorul are simţul umorului şi firul povestirii trimite spre lumea de dincolo de poveste, de societatea în dizolvare spirituală, incapabilă să asimileze noul val de valori, valori care copleşeşte generaţii de români în căutarea fericirii de fiecare zi.

Romanul are un final surpriză, pus în scenă de Dumitru Hurubă cu arta „umorului serios”, sănătos, care trezeşte mintea de pe urmă a cititorului în căutarea personajelor ideale care întârzie în provincia de serviciu…

Aranka-néni poate fi proprietăreasă, femeie în casă, soră, mamă, este o enciclopedie volantă, personificarea soţiei puse la dispoziţie de UE, uniune menită să ofere în mod democratic şi fără deosebire de naţionalitate, neveste românilor aflaţi în tranziţie şi în căutare de fericire pierdută în economia de piaţă…

Iar Canapeaua se erijează în personaj principal, pe post de psiholog, preot, confident, terapeut… Scârţâitul este noul limbaj, dacă lucrurile nu merg, scârţâie…

Cum vede lumea pe Miluţ Matracuciu?

Băiatul lui Matracuciu, cel care a terminat facultatea pe bază de viţel, curcan, porc, un prăpădit, cu mintea focalizată pe prostii, înjură, te temi să stai lângă el din cauza Prealuminatului… o înjurătură ţinea nouă-zece minute… dar nu în Bucureşti, încă!  

În vremuri curajoase, Dumitru Hurubă ne oferă un roman în care umorul este de bun simţ, mijloc prin care el aduce cititorului argumente pentru o viaţă liniştită, până la urmă în Munţii Apuseni nu-i aşa de rău, păcat că nimeni nu ştie numărul la telefonul lui Avram Iancu (ca să cităm în stil hurubian, despre asta este chestia zilei)…         

Constantin Stancu

Martie, 2013.


[1] Dumitru Hurubă, Aranka-néni sau Canapeaua cu scârţ, roman, Editura Limes, Floreşti-Cluj, 2012.

Categorii:CARTEA, literature

Haţeg, câteva semne din spaţiu


hateg blog

Categorii:literature Etichete:

Remember: 8 septembrie 2013, când Haţegul s-a cutremurat


Duminică, 8 sptembrie 2013 un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs la ora 16.00 in judeţul Hunedoara, conform datelor transmise urgent de Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP).
Cutremurul a fost urmat de o replica de 4,7 grade pe scara Richter, in aceeasi zona, la ora 16.22.

Localitatile cele mai apropiate de epicentru au fost Hateg (8km), Hunedoara (17km), Simeria (31km), Deva (32km) si Uricani (37km).

Replica de 4,7 grade s-a produs la o adancime de 3 kilometri, intensitatea epicentrala fiind de VI pe scara Mercalli.

Localitatile cele mai apropiate de epicentrul celui de-al doilea seism au fost Hateg (5km), Hunedoara (16km), Simeria (30km), Deva (32km) si Uricani (35km).

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: