Arhiva

Archive for iunie 2012

VATRA VECHE NR. 7/2012. Revistă de literatură de la Nicolae Băciuţ, scriitor. Densitatea poeziei, puterea prozei, realitatea crediţei, eseul care răspunde la întrebări, gândul luminos, arta ca formă de a rezista în cetate!


Vatra veche 7, 2012

SUMAR

Antologie Vatra veche. Tudor Arghezi, De-abia plecasesi/

1Ana Blandiana după Ana Blandiana, de Nicolae Băciuţ/3

Centenar N. Steinhardt. „Citeste orice, numai citeste….”, de Alexa Gavril Bâle/4

Vatra veche dialog cu Marcel Lupse – despre N. Steinhardt, de Călin Emilian Cira/5

Vatra veche dialog cu Matei Visniec, de Cătălina Popa /6

Eseu. Arhitectura, muzică împietrită, de Dumitru Velea/9

Puncte de vedere. Sicane ale limbii; rivalitate dusmănoasă, de Gheorghe Moldoveanu/10

Restituiri. Radu Gyr. Un destin frânt în politică, de Traian Lazăr/11

Ochean întors. Un cuvânt si o realitate, de Micea Dinutz/13

Sonetul vesnic tânăr. Mă-nlănţuie poverile, de Adrian Munteanu/13

Cronica ideilor. Ivan Sergheevici Turgheniev si ubicuitatea lui artistică, de George Petrovai/14

Scandal literar pe Fecbook, de Alexandru Petria/16

Un cărturar despre opera altui cărturar: Theodor Codreanu, Mihail Diaconescu.

Fenomenologia epică a istoriei românesti, de Mihaela Varga/18

Cronica literară. M-am făcut frate cu dracul. Puntea s-a lungit (Eugen Simion), de Rodica Lăzărescu/20

Aurel Pantea, Nimicitorul canoanelor lirice, de Dumitru Hurubă/22

Grădina cu concepte (Rustem Seitabla), de A.I. Brumaru/25

Alte manifeste (Constantin Stana), de A.I.Brumaru/26

Clepsidra memoriei (Livia Fumurescu), de Mircea Vaida Voevod/26

Împătimit în cântec (Ioan Suciu), de Maria Stoica/27

Priontre Silabe (Adrian Erbiceanu), de Constantin P. Popescu/29

Hermeneia (eugen Evu), de Constantin P. Popescu/29

Poezii pastelate (Constanţa Abălasei-Donosă), de Constantin P. Popescu//30

Un matematician bacovian (Aurel M. Buricea), de Florentin Smarandache/31

O pedeapsă peste lumea mea (Rodica Cernea), de Constantin P. Popescu/31

Actualitatea lui O.C. Tăslăuana (Ilie Sandru), de Nicolae Băciuţ/32

Mopete de foc (Petre Curticăpean), de Valentin Marica/32

Îndrăzniţi, eu am biruit lumea (Cornelia Jinga Hetrea), de Ilie Bucur/33

Tăceri lirice (Patricia Lidia), de Petre Rău/34

Mirajul unui sonet pentru seminţe de cântec (George Holobâcă), de Constantin Stancu/35

Inspirând parfumul dimineţii ((Gheorghe Vicol), de Anica Facina/36

Debut. Si îngerii plâng (Ioana Talancă), de Angela Olaru/37

Incandescenţă (Melania Stejerean), de Nicolae Băciuţ/38

Povesti biblice cu tâlc (Cristina Sava), de Dumitru Orosan/38

Poeme de Daniel Tei/39

Starea prozei. O mână spre cer, de Geo Constantinescu/40

Documentele continuităţii. Metamorfoze arhetipale în îmaginarul tradiţional, de Luminiţa Ţăran/43

Convorbiri duhovnicesti cu Î.P.S. Ioan Selejan (de Luminiţa Cornea) 45

Români în lume. Hârăul blestemat, de Cornel Todeasă/46

Cetatea Devei la intersecţia marilor imperii (Victor Suiaga), de Constantin Stancu/47

130 de ani de la nașterea scriitorului Romulus Cioflec: Romulus Cioflec necunoscut!?, de Luminiţa Cornea/49

Vasile Voiculescu, un alt fel de portret, de Fănuţa Gorgan/50

Din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, în traducerea imaginară a lui V. Voiculescu/51

Un model – profesorul de literatură, de Ioan Lascu/52

Starea prozei. Petrecerea, de Anamaria Ionescu/54

Poeme de Răzvan Ducan/55

Oameni si locuri. Orasul giganţilor din Belgia, de Tatiana Scurtu Munteanu/56

Poeme de Victoria Fătu Nalaţiu, Nicoleta Milea, Ion Rosioru/57

Starea prozei. Ingineră de brânză mă fac, de Maria Tirenescu/58

Nostalgii bucurestene, de Gabriela Căluţiu Sonnenberg/59

Starea prozei. Peronul de la linia moartă, de Lucian Dumbravă/60

Foto haiku, de Jules Cohn Botea/61

Gânduri de la marginea lumii, de George Baciu/61

Biblioteca Babel. Karin Boye, traducere de Dorina Brândusa Landen/62

Hans Dama, traducere de Simion Dănilă/63

Luis Raul Calvo, traducere de Flavia Cosma/64

Poem de Geta Younes/65

Starea prozei. Noaptea de la noapte, de Nicolette Orghidan/66

Poeme de Coriolan Păunescu/67

Starea prozei. Vorbe de mult rostite, de Corina Lucia Costea/68

Vatra veche dialog cu Mădălina Tincu, de Liliana Moldovan/69

Starea prozei. Visul lui Gabriel, de Anca Goja/71

Dialoguri neconvenţionale. Menunţ Maximinian – Melania Cuc/72

Poeme de Iulian Dămăcus/73

Vârste si biografii. Titina Nica Ţene, de Mariana Cristescu/74

Codrii si undele, de Suzana Fântânariu/75

Literatură si film. Filmează-mă, de Alexandru Jurcan/75

Lumea Euterpei: Adriana Ausch, de Mariana Cristescu/76

Godard sau cum am descoperit filmul cu adevărat, de Mădălina Pojoga/77

Arte si tehnologii. Galopul care ne taie răsuflarea, de Elena Buică/78

A optsprezecea scrisoare franco-afonă, de Hydra N.T./79

Scrisoare deschisă către noi însine, de Virgil Răzesu/80

Carte. Transnistria Martiră, de Raia Rogac/82

Epigrame de Vasile Larco/84

Curier/85

Măgura artei, de Nicolae Băciuţ/87

Starea prozei. Dintele de aur, de Tania Nicolescu/88

 

Număr ilustrat cu lucrări de la Tabăra de Sculptură de la Măgura (Buzău)

Categorii:REVISTA

GABBATA ŞI MĂSLINII DE FOC!


CÂNTEC NOU

A venit pe pământ, a păşit pe ape,

a plâns fără să se ascundă,

a vorbit privind în ochii oamenilor cu dragoste şi

le-a zis adevărul,

a preschimbat apa în vin şi moartea în viaţă,

a vindecat de boli şi de neiubire,

a învăţat învăţătorii să spună adevărul,

a mâncat cu mâinile sale pâinea săracului, cea de toate zilele, cu gust de eternitate,

a tăcut,

a lăsat pauze între o zi şi alta pentru ca acolo,

între un netimp şi altul să pună misterul sării sau a unui pahar cu apă.

A trăit o săptămână unică pe pământ,

ne-a îndemnat să dăm cezarului ce este a lui,

dar să nu avem datorii către Dumnezeu

aşa cum avem către cămătari sau bancheri,

ori către FMI sau federaţie…

Nu ştiu cum a zărit o văduvă săracă umbrind trezoreria cărturarilor,

aerul era de aur sau poate frunza era de aur,

fructele nu se inventaseră acolo…

–          Privesc la Tatăl şi tot ce face El, fac şi Eu!

–          Doamne,… şi tu plagiezi? Am auzit un glas.

 

Nu am putut întoarce duios capul după cel ce întrebase,

semăna cu o piatră imponderabilă, bănuiesc,

plutea între Gabbata şi măslinii de foc ai lumii…

Constantin Stancu

Categorii:POEMUL

UMOR DE MARŢI: REGULAMENT INTERN PENTRU ANGAJAŢI!

26 iunie 2012 Un comentariu

 
 

CONCEDIUL MEDICAL

(exclusiv pentru angajaţi, nu se aplică deţinuţilor!)

Din acest moment nu mai acceptam concediu medical eliberat de doctor prin care se adevereste ca sunteti bolnav. Daca puteti merge la doctor, inseamna ca puteti veni si la serviciu.

OPERATIILE CHIRURGICALE sunt interzise . Atata vreme cat sunteti angajat la noi, veti avea nevoie de toate organele. Nu veti elimina nimic. Noi v-am angajat intact. In cazul in care eliminati un organ, vom considera acest lucru indisciplina la locul de munca.

ZILE IN FOLOS PERSONAL se vor primi in mod egal, fiecare angajat va primi 104 zile personale pe an. Ele se numesc sambata
si duminica.

ZILE DE CONCEDIU – Toti angajatii vor primi concediul in aceeasi perioada a anului. Zilele de vacanta sunt dupa cum urmeaza: 1 ianuarie si 25 decembrie.

ZILE LIBERE PENTRU INMORMANTARI
Aceasta nu e o scuza sa lipsiti de la serviciu. Oricum nu mai puteti
face nimic pentru prietenii, rudele sau colegii morti. In cazurile rare in care un angajat va fi nevoit sa participe la inmormantari, acestea se vor programa seara tarziu. Suntem bucurosi sa va permitem sa lucrati in pauza de pranz pentru a putea pleca mai devreme, cu conditia sa va terminati insarcinarile pe ziua respectiva.

ABSENTA CAUZATA DE PROPRIUL DECES
Acest incident poate fi acceptat ca scuza . In orice caz, este necesar un preaviz de 2 saptamani precum si pregatirea unui inlocuitor care sa va preia atributiile.

FOLOSIREA TOALETELOR
Mult prea mult timp se petrece la toaleta. In viitor se va merge la
toaleta in ordine alfabetica. Spre exemplu angajatii al caror nume
incepe cu „A” se vor duce de la 8:00 la 8:20, cei cu „B” de
la 8:20 la 8:40, si asa mai departe. Daca nu va puteti deplasa in timpul alocat, veti fi nevoiti sa asteptati pana a doua zi cand sunteti programati. In situatii de maxima urgenta, angajatii pot face schimb de locuri intre ei.
Superviserii ambilor angajati implicati in schimb trebuie sa aprobe
aceasta schimbare in scris.
In plus, acum exista o restrictie de 3 minute de stationare in toalete.
La sfarsitul celor 3 minute se va declansa o alarma, hartia igienica se va retrage automat, usa de la toaleta se va deschide si contravenientul va fi fotografiat. La a doua abatere, fotografia va fi publicata in ziarul intern al companiei la rubrica „Acte de indisciplina”.

PAUZA DE MASA
Persoanele slabe
vor primi 30 de minute pauza de masa, deoarece trebuie sa manace mai mult pentru a arata sanatoase .

Persoanele cu greutate normala vor primi 15 minute pauza de masa, pentru a-si pastra silueta.
Persoanele supraponderale vor primi 5 minute pauza de masa deoarece este suficient pentru a lua o pastila de slabit.
Va multumim pentru loialitatea aratata fata de companie. Suntem aici pentru a asigura o experienta pozitiva angajatilor.

Orice intrebari, comentarii, nelamuriri, plangeri, reclamatii, frustrari, iritari, suparari, insinuari, acuzatii, vor fi adresate in alta parte.

CUM NE IMBRACAM
Este recomnadat sa veniti imbracati la serviciu conform salariului
primit.
Daca purtati pantofi Prada de $350 sau o geanta Gucci de $600 vom presupune ca o duceti bine din punct de vedere financiar, deci nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati saracacios, va trebui sa invatati sa va administrati banii mai bine pentru a va cumpara haine mai frumoase, prin urmare nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati potrivit, sunteti exact acolo unde trebuie si in
consecinta nu aveti nevoie de o marire de salariu.

Va dorim o saptamana placuta.
Conducerea

 

TEXT PROPUS DE EUGEN EVU – CALĂTORII PE INTERNET!

 
 

 

Categorii:UMOR

TIMPUL UNIVRESAL, O SECUNDĂ ÎN PLUS!


Ultimul minut din luna iunie 2012 va avea 61 de secunde, permiţând astfel timpului universal indicat de ceasurile atomice sa compenseze avansul fata de cel realizat de rotaţia Pământului.
In „timpul universal coordonat” (UTC), trecerea intre 30 iunie si 1 iulie se va face nu ca de obicei, la 23.59 de minute si 59 de secunde, ci la 23.59 de minute si 60 de secunde.
Sistemele de înalta precizie, cum ar fi sateliţii sau unele reţele informatice, trebuie sa tina seama de acest „salt de secunda” daca nu vor sa provoace un decalaj potenţial catastrofal,  drept pentru care nu se programează nicio lansare de racheta in astfel de zi, un decalaj chiar si atât de mic putând da peste cap calculele.

Timpul este construit, stabilit si măsurat cu ajutorul ceasurilor atomice care sunt mai stabile decât timpul astronomic.
Rotaţia planetei este supusa multor evenimente, cum ar fi mareele, legate de efectele Lunii, variaţiile vanturilor etc. Astfel, o rotaţie a Pământului in jurul lui însuşi este in august mai scurta cu una la doua milisecunde decât o rotaţie efectuata in februarie.

Categorii:PRESA

DESPRE MISIUNEA SACRĂ LA CONSTANTIN FORSIN. Serial de Adrian Botez


Primim de la Adrian Botez:

MISIUNE SACRĂ ÎMPLINITĂ, „PESTE VEAC”:

traducătorul excepţional

CONSTANTIN FROSIN

Am citit textul articolului dlui IONUŢ CARAGEA (un om de mare puritate spirituală şi Poet cu talent de excepţie!), despre dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN (la Universitatea „Danubius”-Galaţi), traducător excelent, extrem de rafinat şi cu un har rarissim, ca şi unul dintre extrem de puţinii oameni de cultură care mai ştiu ce înseamnă patriotismul. Articolul dlui IONUŢ CARAGEA se  intitulează: „CONSTANTIN FROSIN, SCRIITORUL DE GENIU CARE DERANJEAZĂ ORDINEA VALORICĂ, ÎNTR-O ŢARĂ CARE ÎI DATOREAZĂ RECUNOAŞTEREA ŞI APRECIEREA TOTALĂ”.

Şi se zice, în acest text (publicat pe 17 iunie 2012, în revistele www.clementmedia.ro, www.revistasingur.ro etc.)  : “Prof. univ. dr. Constantin FROSIN, de la Universitatea “Danubius” din Galaţi (…) a primit, în acest an, mai multe distincţii şi o recunoaştere care, după titulatură, îl fac să pară un scriitor venit de pe altă planetă (…). În palmaresul impresionant al acestui extraterestru…” etc. etc.

Evident că dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, traducându-i, în franceză, pe marii noştri clasici (Eminescu, I.L. Caragiale, Blaga, Ion Barbu, Urmuz, Nichita Stănescu, Marin Sorescu etc. – adevărate pariuri excepţionale, cu imposibilul, câştigate de harnicul şi dăruitul român, CONSTATIN FROSIN!) – traducând din franceză în româneşte: Celine, Emorine, Aslan, Comte etc. – menţinând relaţii, la nivelul cel mai înalt, cu oameni de cultură şi politici, din Franţa şi din cele mai importante ţări francofone (în primul rând, din Belgia valonă!), domnia sa a făcut servicii nepreţuite României şi culturii ei (Românie pe care Vestul nu se înghesuie s-o cunoască, deşi ar merita din plin şi ar putea chiar lua ceva lecţii, de la artiştii români! – iar dl CONSTANTIN FROSIN, prin tenacitatea, harul muncii şi prin autoritatea axiologică a traducerilor sale, obligă Vestul la revizuirea „viziunii” sale cam mioape, asupra valorilor Estului!).

…Toate aceste calităţi, e drept, de excepţie, îl fac să apară drept o personalitate foarte bogată spiritual şi foarte subtil…terestră!!! – dar deloc…”extra…galactică”!

Însă nu-i mai puţin adevărat că, azi, în acest climat de egotism, de pândă reciprocă, de salt la beregată, de impostură şi promovare…”cumetrială” („asigurat” de pseudo-intelectualii, de „neo-culturnicii” şi de „papugiii” şi golanii veleitari, ori chiar trădători de Duh Românesc, din România!), un articol atât de entuziast (şi, în multe locuri, bine aplicat!), excesiv încărcat de superlative –  îi poate face mai curând un deserviciu, beneficiarului său, dl. CONSTATIN FROSIN. Ajunge un „neica nimeni”, un ignorant perfect, de pe forumul uneia dintre revistele unde apare articolul dlui IONUŢ CARAGEA (http://www.agentiadecarte.ro), să facă afirmaţii („bien sûr”, TOTAL agramate!) dublu şi triplu injurioase, de felul: “doi paranoici isterizați. de ce publicați asemenea tâmpenii?

…Tot aşa de adevărat este că n-ai voie, când vrei să faci critică, să nu respecţi proprietatea cuvintelor, şi să arunci, în dreapta şi-n stânga, cu …”genialitatea”! Cuvântul “geniu” înseamnă (nu vrem să preluăm, pe nemestecate, definiţia romantic-schopenhauer-iană!) “spirit” (evident, Spirit Înalt!) – care Spirit Înalt (ivit extrem de rar, în istorie! – …sunt atâtea popoare care NU AU NICIUN GENIU!) are valenţe concentratoare şi recapitulative (etern alertante pentru statutul ontologico-spiritual al poporului-fiinţare istorică), pentru Duhul unui Neam anume – peste care Duh de Neam, GENIUL devine etern protector şi hierofanic-identificator, din punct de vedere umano-divin.

Oricât l-ar stima şi admira cineva (iar subsemnatul, cu luciditate şi măsură, îl admirăm sincer şi-l stimăm, poate, mai mult decât oricine din lume!) pe dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, nu ar avea absolut nicio acoperire, pentru a folosi cuvântul „geniu”! Este, da, un traducător cu intuiţie deosebită, este excepţional de harnic (mult deasupra oricărei medii!), dar este un poet (şi în româneşte, dar şi în franţuzeşte!) abia… „pasabil”! Mai are şi o „marotă”, cu conotaţii oarecum narcisiste (justificată, dar prea vizibilă!): să fie recunoscut, ÎN FORUM, ZIUA-N AMIAZA MARE, de toţi şi de toate (şi, de aici, o adevărată foame, care se menţine, mereu, la stadiul de „hămeseală”, pentru titluri şi medalii şi ordine şi …toate tinichelele şi zdrăngănelele, fie că-s de provenienţă franceză, fie belgiană, fie neaoş-românească!). Or, ştim bine că, în istoria umanităţii, autenticii artişti (iar un TRADUCĂTOR este …DE DOUĂ ORI ARTIST ! – pentru că „legumeşte” Logos „în două ape”/limbi post-babilonice, tentând, oarecum luciferic, dar, STRICT, prin Magia Verbului! – anularea blestemului divin!) scriau…cu „gâtul liber”, fără să le atârne de el vreo „greutate” inutilă şi futilă… – adică nici cu gândul nu gândeau la recompensă şi recunoştinţă, din partea umanităţii gregare!

S-ar putea răspunde, la afirmaţiile noastre de mai sus: „Păi, dacă le merită, medaliile astea?!” Le-o fi meritând, dar ele nu reprezintă (NICI PE DEPARTE!) condiţia „sine qua non” a scriitorului (Eminescu, Shakespeare, lord Byron – masonul genial…, sau Schiller, Rilke, Trakl, Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Cehov…au dispreţuit sau, pur şi simplu, ignorat! – recunoaşterea „de tinichea” a gloatei – …Shakespeare îşi dorea, poate, cel mult, aplauze „la scenă deschisă”…!) , ci a …„omului de lume” – deci, nu ne interesează pe noi, cei aplecaţi peste filele cărţilor, pe care, cu trudă, le scriem, spre a vedea Lumina Lui, iar nu ca să fim mângâiaţi pe creştet de mai ştiu eu ce „om politic” de doi bani grămada (român, francez sau chinez, puţin ne pasă, căci toţi sunt, în linii mari, „de-un soi şi-o potrivă”!).

…”Nu se poate să nu fie un mason, un ciocoi intelectual! – nu se poate să nu aibă, în spate, susţinători, din Oculta Mondială! – …dacă a colecţionat atâtea zdrăngănele! Ştim noi cum e cu Nobel-ul!” – zic, cu venin, dar şi cu oarece fanatism ghipsat, adepţii Teoriei Conspiraţiei Mondiale. Dar, domnilor, azi chiar nu se mai poate decât, NUMAI ŞI NUMAI, cu…”alţii” în spate? Dar dacă are, „în spate”, doar povara sacră a muncii sale fără preget şi a propriului talent nativ, de traducător excepţional?!

Iar domnul prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, o personalitate cu cele mai clare valenţe axiologice internaţionale, nu doar că, încă, nu a luat Nobel-ul (şi nici nu-l râvneşte, se pare!), ci este ocultat până şi de…con-judeţenii săi, vrâncenii, dar nu este prea celebru nici măcar în urbea care l-a născut – Adjudul!

…De ce nu acceptaţi explicaţii, e drept, mai puţin spectaculoase… – … dar, măcar mai puţin labirintice! – şi, oricum, mult mai logice?!

Poate că, dincolo de orice conspiraţii mondial/mondialiste, stă sentimentul urgenţei şi necesităţii împlinirii unei misiuni Sacre… – …ori nu se poate aşa de simplu, nu?!

…Noi, însă, îndrăznim să opinăm altfel:

MISIUNEA SACRĂ ÎMPLINITĂ – IATĂ SINGURA MULŢUMIRE DUMNEZEIASCĂ, ÎNCERCATĂ, CU SMERENIA NECESARĂ, PE ACEST PĂMÂNT AL ÎNCERCĂRILOR TRISTE!

…Noi, subsemnatul, ştim, pe pielea noastră, cât de amară este nerecunoaşterea de către semenii asupra cărora reverşi toată puterea luminătoare a Duhului tău…şi, încă şi mai dureroasă este nerecunoştinţa poporului tău  – combinată, de cele mai multe ori, cu răutatea calomnioasă şi puturoasă, cu iz de mlaştină…  – cum atât de nimicitor de exact constata Eminescu, care ESTE ŞI RĂMÂNE unicul Geniu Românesc: „Dar afară de acestea, vor căta vieții tale/Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -/Astea toate te apropie de dânșii… Nu lumina/Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,/Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;/Toate micile mizerii unui suflet chinuit/Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit”.

…Un intelectual rasat şi un patriot român, autentic, dinamic (la nivelul FAPTEI, iar nu doar …”prin vorbe” – frumoase, dar inutile!) şi desăvârşit, cum este (şi va rămâne!) dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN  – nu poate să nu înţeleagă că trebuie să se sacrifice, precum Hristos, muncind fără gând de răsplată morală, ci pentru revelarea întru Duh şi recunoaşterea, “în veac” (trans-istoric, deci!), a Neamului Ales al Românilor, din care s-a ridicat, ca oştean apărător şi văditor al Duhului de Demiurgie VALAHĂ! Iar nu să “forţeze” clipa, despre care, acelaşi Eminescu spunea (e drept, aparent interogativ, dar,  mai curând, resemnato-constatativ, decât…”rezolvitor”!): “Nu e păcat/Ca să se lepede/Clipa cea repede/Ce ni s-a dat?”

…Fireşte că e păcat…dar dacă, de la Dumnezeu este să “(…)se lepede/Clipa cea repede”…noi, ce să facem? Oftăm şi…trăim, împlinindu-ne, prin muncă, Misiunea terestră, dată de Cel de Sus, fiecăruia dintre noi. Iar dl prof. univ. dr. CONSTATIN FROSIN este unul dintre puţinii muritori care nu lasă, în urma domniei sale, sincope de muncă şi, implicit, de realizări monumentale!

                                                                                         prof. dr. Adrian Botez

***

Categorii:CREDO, CRONICĂ, ESEU

ROBOKID! FILTRU DE PROTECTIE AL COPIILOR PE INTERNET! GRATUIT!

22 iunie 2012 Un comentariu

Categorii:PRESA

REVISTA „BANAT”, DIN LUGOJ. Un semn de la Adriana Weimer… Literatura in PROVINCIE, cuvintele care imblanzesc lumea, poezie, proza, eseu, cartea ca piatra in zid…


BANATUL LUGOJ

Categorii:REVISTA
%d blogeri au apreciat: