Arhiva

Archive for 21 iunie 2012

LUMINILE NORDULUI


Am primit de la Radu Igna:

CĂLĂTORII CU TIBERIU LĂPĂDATONI. Luminile nordului…

Profesorul Lăpădătoni Tiberiu, de la Liceul din Horezu, cunoscut ca un anglist competent, şi-a onorat invitaţiile la diferite activităţi internaţionale, cursuri de specializare, simpozioane, abia după 1989 când i s-a eliberat paşaportul mult cuvenit. Primeşte în 1990, o bursă pentru Cambridge, Anglia, călătoreşte apoi în douăzeci de ţări, face trei masterate şi un doctorat, publică mai multe lucrări, elevii săi primesc premii la olimpiade.

Încă de pe băncile liceului din Haţeg, Tiberiu Lăpădătoni avea toate atributele spirituale să devină poet, domeniu în care s-a afirmat în anii de profesorat la Lupeni*, când poeziile sale au apărut în antologii şi în ziarele din judeţ. Ulterior el s-a afi rmat în eseistică, publicând în jur de 200 de studii de specialitate în diferite reviste din ţară şi străinătate. A scris în limba engleză articole apreciate de specialişti despre Geoffrey Chaucer, ori studii biblice prin care a obţinut în America doctoratul în educaţie.

Valoroase sunt şi lucrările sale de metodica predării limbii engleze printre care studiul „Limbile moderne în şcoală”, „Despre diateza pasivă”, „Propoziţii condiţionale” ş.a. Activitatea sa este prezentată şi în „Dicţionarul presei literare”. Cărţile sale, câteva în curs de publicare, se remarcă prin spiritul lor doct şi eleganţa expunerii („Studii de filologie biblică”, „Permanenţa creştinismului”, „Drum spre culmi”, roman).

Pasionat călător, el a publicat mai multe reportaje din ţările pe care le-a vizitat.

Recent i-a apărut la editura Sitech, Craiova, 2012, volumul „Islanda-note de călătorie”.

Relatările despre Islanda au ca punct de pornire călătoria autorului în această ţară în luna mai 2007 pe post de translator la lansarea unui proiect educaţional „Comenius” realizat de profesoara Miloiu Maria de la Liceul „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, în colaborare cu profesori din Italia, Luxemburg, Republica Irlanda, şi Islanda, finanţat de Departamentul de Educaţie şi Proiecte în Învăţământ din cadrul Uniunii Europene.

Proiectul în discuţie a constat din cercetări ale elevilor din clasa a VII-a şi a IX-a şi a implicat activităţi numeroase în cadrul orelor de clasă şi în natură, seminarii cu profesorii, întâlniri numeroase cu elevii şi părinţii acestora, cu reprezentanţii instituţiilor locale şi ai presei, programe de radio şi televiziune.

Obiectivele au urmărit dezvoltarea cunoaşterii şi înţelegerii diversităţii culturale şi lingvistice europene în rândul profesorilor şi elevilor; dobândirea de către elevi de competenţe şi abilităţi personale pentru integrare profesională şi cetăţenie europeană activă; creşterea calităţii şi a dimensiunii europene în formarea personalului didactic. Rezultatele au fost publicate într-o revistă şi traduse de elevi în limba engleză sub îndrumarea profesorului Lăpădătoni. „Am dorit să creăm abilităţi de viaţă în spiritul ecologiei, în rândul elevilor noştri. Să obţinem competenţe lingvistice şi să realizăm o colaborare internaţională cât mai strânsă. Am demarat activităţi ecologice, ateliere, le-am prezentat sistemul educaţional, tradiţiile, folclorul şi arta locală. Elevii pot să socializeze cu alţi copii de vârsta lor din diferite ţări şi să dobândească competenţe lingvistice, având în vedere că proiectul a fost derulat în limba engleză” ( prof, Gr. I Miloiu Maria, Grupul Şcolar „Constantin Brâncoveanu”Horezu). Tot domnia sa spune: „Domnul profesor Lăpădătoni Tiberiu a reprezentat un model în ceea ce priveşte limba engleză fiind un specialist desăvârşit şi un promotor al proiectului pe toată perioada derulării acestuia”. ( p.142-143 ).

Constituită din douăzeci şi patru de capitole, cartea prezintă rând pe rând momentele călătorie spre „ţara focului şi a gheţii”, zborul cu avionul de la Bucureşti la Reykjavik cu escală la Paris şi Londra, sosirea pe aeroportul Kefkavik, date despre Islanda ca ţară insulară, excursii.

Partea introductivă a cărţii cuprinde în rezumat geografia şi istoria Islandei, ţară insulară din Europa de Nord, 103 000 kilometri pătraţi şi o populaţie de 313 000 de locuitori „Islanda, precizează autorul, este un teritoriu cu multe contraste vii, cu gheţari strălucitori şi cu o vastă activitate termală subterană, ceea ce o face să fie una din ele mai active regiuni vulcanice de pe glob. S-a estimat că vulcanii Islandei au erupt o treime din lava scursă din pământ din 1500 încoace… În ciuda izolării sale fi zice, ea a rămas o partea a civilizaţiei europene de-a lungul istoriei sale şi este astăzi o ţară scandinavă modernă” ( p. 9 ).

A fost colonizată în secolul al IX-lea de scandinavi, celţi şi irlandezi.

Există o scriere de referinţă privind primii locuitori ai insulei întitulată Libellus Islandorum”( Cartea islandezilor). Este ţara unde s-a înfiinţat primul parlament din Europa, în 930. A fost sub suzeranitatea Norvegiei şi a Danemarcei. Îşi câştigă independenţa în 1944.

Proiectele didactice „Comenius” din cele cinci ţări participante au fost prezentate în perioada 15-20 martie 2007 la Şcoala din Najardvik, localitatea de mică întindere care trezeşte admiraţia vizitatorilor prin frumuseţea clădirilor şi a peisajului înconjurător.

Aflăm, în capitolul cinci, Njardvikuruskoli, amănunte despre desfăşurarea procesului de învăţământ în această şcoala unde profesorii nu mai pun note în catalog de zece ani. Totul este trecut în computere. Grupurile din cele cinci ţări au participat la ore de curs, au prezentat proiectele în faţa elevilor, au răspuns la întrebările acestora.

Lucrările prezentate de profesorii din Horezu au stârnit un interes deosebit pentru elevii islandezi care „nu mai conteneau cu întrebările”.

Mai multe fotografii au imortalizat momentele din şcoală: autorul în mijlocul elevilor, la tablă cu harta României în faţă, o adevărată lecţie de geografi e, cafeneaua profesorilor, sala de cursuri cu calculatoare, la restaurantul şcolii unde elevii iau masa de prânz, ori în cancelarie vorbind în englezeşte profesorilor din cinci ţări.

Capitole admirabil scrise descriu locurile vizitate de oaspeţi pe diverse rute în partea de sud vest a insulei (Cercul de foc ): luminile nordului, croaziera pe fiorduri, mediul subacvatic islandez, vulcani, lacuri, admirarea balenelor, zona arctică, trasee spre Groenlanda, mituri şi legende, literatura islandeză, populaţie, floră, faună,religie, parlament, armată, însemnele naţionale, infrastructura.

Autorul ţine să precizeze că pentru documentare au fost folosite şi unele materiale turistice informative şi ilustrative. O parte din fotografii au fost făcute de autor cu ajutorul unui aparat foto digital marca Canon.

Încheind călătoriile prin ţară gheţarilor, autorul se retrage în sânul culturii nordice cercetând într-un capitol legendele islandeze, prezintă scriitori importanţi ai ţării, contribuţia acestora la cultura europeană.

Capitolul final revine la aspectele geografi ce şi sociale ale ţării, originea limbii islandeze, caracteristicile regiunilor, oamenii, despre care se spune că sunt cei mai longevivi şi mai sănătoşi fiindcă beneficiază de apa şi aerul cel mai curat, economia naţională, administraţia şi condiţiile sociale, educaţia, condiţiile de viaţă.

Este de remarcat, ca şi în însemnările de călătorie din Anglia şi Franţa, publicate de profesorului Tiberiu Lăpădătoni, călător împătimit, capacitatea acestuia de a transfigura în pagini vii ceea ce a văzut, auzit şi trăit, încât cititorul va beneficia prin lectură de aceeaşi experienţă, o notă esenţială a insului instruit, dornic de cunoaştere.

RADU IGNA

*

Notă: Ziarul local din Petroşani, „Steagul Roşu”, scria în 1974: „În urmă cu un an a luat fiinţă în oraşul Vulcan cercul literar Orfeu. De la înfiinţare, membrii săi au desfăşurat o bogată activitate literară.

Printre cei mai consecvenţi se numără Tiberiu Lăpădătoni, profesor la Liceul din Vulcan, cu poezie, Maria Antoce şi Georghe Holobâcă, profesor la acelaşi liceu ( astăzi membru al U.S.R. n.n.). La ultima întâlnire au citit Tiberiu Lăpădătoni, poezie şi Elena Sevici, poezie…”

Categorii:CRONICĂ
%d blogeri au apreciat: