Arhiva

Archive for 18 iunie 2012

JURNAL DE POMANĂ, AUTOR ION VELICA. Câteva note literare cu folos!


 

Simple note: Ion Velica, Jurnal de pomană,

editura Edyro Press, Petroşani, 2012

 

Eugen Evu

 

Am opinat cândva că umorul (umoarea!), la români, e o dimensiune a  a condiţiei tragice (sanitar, cu scop imunitar) – poate cea mai de vârf, implementată în veac din toate părţile, mai încoace desigur de pecenegi, boci şi băşi fără boaşe, ca şi alte „ curente”, toate alogene, ale aciuaţilor din veac din tagma lui Ion Pribeagu ( era să zic Priboi!) rebotezatul fără cristelniţă Isac Lazarovici- şi a lui Hurmuz-achis, Ianche ori Cadîr (Kadar ?) …

Serios glumind, o fac în urma lecturii noii cărţi a amicului Ioan Velica, om de teatru şi spiritus movens în Valea Jiului, care s-a dedicat de o vreme la scrieri, mai ales monografice, dar şi în speţă literare.

„Jurnal de pomană”, schiţe umoristice, sare departe de ţandăra lui Caragiale ot Haimanale, depăşind-o pe antecedenta de acest gen, în care predomina anecdotica. He he ! Caragiali e în spatele lui Ion Pribeagu, Ionesco şi a lui Hurmuz, iar grizzul sf. Varvara suflă carbide prin prozele cu cuţit de flacără ale acestui cinic din sfânta indignare a lui Juvenal, sau nepotului său Juvete. Velica are zvâc balcanic- caustic, e cinic cu scop imunitar, moralist comunitar şi sarcastic până peste poate. L-am uzit citind într-un liceu vulcănean şi unul care se simţea cu monamusca pe căciulă, sughiţa dodecasilabic, în dulce grai găgăuţesc, mai nou Gîgăl. Dar să nu e plângem, vorba altuia: Pe mine mă doare-n cot ! În care cot? Cotul Donului, cot-l-a cot cu cotul Dunării.

Stilul lui Velica este  unul de bun simţ moralist- ţărănesc, iar furia vine pe contrasensul zgomotului prostiei manipulabile, scuzaţi expresia. Schiţele se urzesc instantaneu, din te miri ce snoave de cartier, adaptate pe sintagme de genul bancurilor d’antan, de unde priza la public este garantată, iar textele citibile-n scene, cu şarmul lor de reţetă calamburlescă, anagramică ; un exemplu este schiţa “ M-am săturat!”

 

“ Am 75 de ani şi o pensie de 18o lei. Stau în faţa magazinului, …ca să mă satur de bunătăţi..- M-am săturat de salam de vară, de iarnă, uscat, cu arome “ M-am săturat de compot de ananas, de caise, de prune,etc….M-am săturat de broccoli,scoici, melci, ciuperci ş.cl…După ce înşiră acest monolog până la fasole verde, Matache Măcelaru, mărar şi pătrunjel, personajul protestează “ M-am săturat “! Din auf, un bugetar solidar şi probabil cu căciula-n sân, trage apa;– “În sfărşit am văzut şi eu un om sătul”!

Pejorativ zicînd, schiţele sunt un fel de pietre cu necroloage, amintind de Cimitirul vessel de la Săpânţa. “ Grupurile – ţintă ale lui Ion Velica sunt: histrionii, ventrilocii, măscăricii, massificaţii, “pulimea”, ( citat din Viorel Arionov), fript- turiştii, zgâmbăii, ciumeţii, matracucele şi întreaga faună trasă la şapirograful marca Nagorno Karabah.

Ajunge să mă rezum doar la acest eşantion din “ Jurnalul de pomană”, ca să îi admirăm solidari oneşti talentul şi să îi mulţumim pentru voia transmisă “ la minut”… , cum colacii la ieşirea din Necropolis: Echivocul titlului cărţii,  sugerează cumva că ar fi şi o vreme a “ jurnalelor” cu scop de KUKTA…în care presiunea face fîsss, aproape ca mămăliga. Niciuna nu explodează. Dar poate că nimic nu este chiar de pomană cu aceste necesare cărţi, fie şi prin efectul Coandă…

 

Eugen Evu

 

 *Ion Pribeagu (n. 27 octombrie 1887 Sulița, județul Botoșani – d. 1971, Tel Aviv, Israel) a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din Moldova.

 

Categorii:CARTEA

PROCURA SPECIALĂ PENTRU Casa Natională de Pensii Publice


Ordinul Casei Nationale de Pensii Publice nr. 214/2012 privind procura speciala utilizata in sistemul public de pensii a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 401, din 15 iunie 2012.

– Procura speciala la care se face referire la art. 103 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se emite in conditiile ordinului.

– Procura speciala se autentifica conform prevederilor legale in vigoare, in urmatoarele conditii:
a) de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, in cazul cetatenilor romani sau straini stabiliti in strainatate‚ in masura in care legile si reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun;
b) de catre notarii publici de pe teritoriul Romaniei, atat in cazul cetatenilor romani, cat si in cazul cetatenilor straini;
c) de catre notarii publici dintr-o alta tara in conditiile prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, in cazul cetatenilor romani si straini stabiliti in strainatate. In acest caz procura este valabila numai daca este insotita de apostila eliberata de catre autoritatea competenta, potrivit legislatiei nationale a statului din care emana documentul;
d) de catre notarii publici dintr-o tara, in conditiile prevazute in tratatele sau conventiile de asistenta juridica bilaterala la care Romania este parte.

– Procura speciala trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) numele, prenumele, cetatenia, data si locul nasterii, alte date personale inscrise in actul de identitate (valabil la data emiterii procurii) al titularului dreptului la pensie, precum si numarul si seria actului mentionat;
b) numele, prenumele, cetatenia, data si locul nasterii, alte date personale inscrise in actul de identitate (valabil la data emiterii procurii) al mandatarului, precum si numarul si seria actului mentionat;
c) obiectul mandatului, respectiv depunerea dosarului de pensie, deschiderea contului curent/contului de card, in vederea incasarii pensiei, incasarea drepturilor cuvenite curente si restante, semnarea extrasului de cont, ridicarea deciziei de pensie, a carnetului de munca original, precum si a taloanelor de plata a pensiei, taloanelor speciale de calatorie/legitimatiei de transport etc.;
d) precizarea ca mandatarul are toate obligatiile ce ii revin titularului, inclusiv aceea de a comunica orice schimbare, de natura sa conduca la modificarea conditiilor in functie de care a fost stabilita sau se plateste pensia, intervenita in situatia titularului, in termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia, casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, in evidentele careia se afla.

– Procura speciala care nu este emisa in limba romana, precum si apostila (cand este cazul) vor fi insotite de traducerea legalizata in limba romana.

– Procura speciala este valabila o perioada de maximum 18 luni de la data autentificarii.

 

Categorii:PRACTIC

PAPA BENEDICT AL XVI-LEA ŞI MĂRTURIA UNOR SLUJITORI AI DOMNULUI. Presa, Biblia şi preotul…


DESPRE CREŞTINISM, O POZIŢIE A PEPEI BENEDICT AL XVI-LEA

Congresul Euharistic International al Bisericii Catolice se tine o data la patru ani, in tari diferite. Anul acesta, Irlanda a fost gazda acestui eveniment, la care au fost prezenti mai mult de 10.000 de participanti din tari diferite.

Cu acestă ocazie Papa Benedict al XVI-lea, aflat la Congresul Euharistic International de la Dublin, a declarat ca preotii pedofili „au subminat credibilitatea mesajului Bisericii, zguduind intr-o maniera infricosatoare credinta oamenilor”. În Irlanda, tara in care un numar impresionant de preoti, in jur de 100, au fost acuzati de pedofilie, dar papa s-a dovedit a fi foarte serios in discursul sau, accentuand faptul ca este imposibil de explicat comportamentul unor astfel de slujitori ai Bisericii.

„In loc sa le arate calea catre Dumnezeu, in loc sa aduca marturii ale bunatatii, au profitat de fiinte nevinovate, slabind credibilitatea mesajului Bisericii”, a precizat Papa.
Nu se poate explica faptul ca persoane care primesc in mod frecvent Trupul lui Hristos si isi marturisesc pacatele prin Taina Pocaintei, au putut infaptui astfel de păcate? Totul este un mister. Crestinismul nu mai inseamna bucuria intalnirii cu Iisus Hristos, ci a devenit un fapt mai mult decât banal.

E o poziţie directă, hotărâtă a Suveranului Pontif, reprezentant al creştinilor catolici din toată lumea. Preoţii, ca slujitori ai Domnului, dau o mărturie care depărtează lumea de Biserică şi asta nu este acceptabil.

Alte denominaţiuni nu susţin celibatul preotului sau a slujitorului Domnului, considerând această doctrină catolică improprie creştinismului.   Încă de la creaţie Dumnezeu l-a creat pe om bărbat şi femeie şi a găsit lucrurile bune în acest mod.

Apostolii au fost căsătoriţi şi au avut familii.

Apostolul Pavel scrie în Epistola sa către Corinteni:

„1Co 7:1 Cu privire la lucrurile despre cari mi-aţi scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.

1Co 7:2 Totuş, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui, şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.

1Co 7:3 Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.

1Co 7:4 Nevasta nu este stăpînă pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpîn peste trupul lui, ci nevasta.

1Co 7:5 Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decît doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăş, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpînirii voastre.

1Co 7:6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă; nu fac din el o poruncă.

1Co 7:7 Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are dela Dumnezeu darul lui: unul într’un fel, altul într’altul.

1Co 7:8 Celor neînsuraţi şi văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămînă ca mine.

1Co 7:9 Dar dacă nu se pot înfrîna, să se căsătorească; pentrucă este mai bine să se căsătorească decît să ardă.

1Co 7:10 Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.

1Co 7:11 (Dacă este despărţită, să rămînă nemăritată, sau să se împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.

1Co 7:12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.

1Co 7:13 Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.

1Co 7:14 Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altmintrelea, copiii voştri ar fi necuraţi, pe cînd acum sînt sfinţi.

1Co 7:15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sînt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.

1Co 7:16 Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mîntui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mîntui nevasta?

1Co 7:17 Încolo, fiecare să rămînă în starea în care l-a aşezat Domnul, şi în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rînduiala pe care am aşezat-o în toate Bisericile.”

Apoi se reia:

„1Co 9:1 Nu sînt eu slobod? Nu sînt eu apostol? N’am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sînteţi voi lucrul meu în Domnul?

1Co 9:2 Dacă nu sînt apostol pentru alţii, sînt măcar pentru voi; căci voi sînteţi pecetea apostoliei mele în Domnul.

1Co 9:3 Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează.

1Co 9:4 N’avem dreptul să mîncăm şi să bem?

1Co 9:5 N’avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalţi apostoli, şi fraţii Domnului, şi Chifa?

1Co 9:6 Ori numai eu şi Barnaba n’avem dreptul să nu lucrăm?

1Co 9:7 Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine sădeşte o vie, şi nu mănîncă din rodul ei? Cine paşte o turmă, şi nu mănîncă din laptele turmei?”

Selecţia C Stancu

Categorii:PRESA

POVEŞTI DE IUBIRE LA HUNEDOARA!


Categorii:PRESA
%d blogeri au apreciat: